Page 42 - Drumul_socialismului_1979_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 795

Munca de la om la om nu înseamnă doar un Prin hărnicie şi dăruire

în muncă, resursele minerale
pe care să-l arăţi la nevoie! 16.00 Tele:
16,05 Anul
utile sînt aduse mai rapid 16,23 Arii
în gama largă de forme şi înţelege că biroul organiza­ răşă, care nc-a fost prezenta­ tit cu o funcţie de răspun­ 16.40 rele Trag
mijloace pe care organele de ţiei de bază, organizaţiile de tă de către maistrul Costică dere îii biroul organizaţiei de 16.50 Core
partid le folosesc în activita­ tineret şi sindicat, întregul Grădinarii, secretar adjunct partid a fabricii. în circuitul economic ţcni
tea pe care o depun pe linia activ dc partid din fabrică cu problemele de propagandă, Tovarăşul Iosif Schmidt, 17.10 tor: Moşi
cunoaşterii de către fiecare trebuie să depună o susţinută ca fiind Teodora Sava, mun­ secretarul organizaţiei de ba­ 17.40 Hocl
om al munciiN a politicii in­ activitate politico-educativă, citoare la banda I, din secţia ză, n-a putut să ne spună (Urmare din pag. 1) tă în stoc, ca urmare a ne- 18.10 Din
rile
terne şi externe a partidului să folosească. intensiv toate T.T.F. şi membră în colec­ prea multe despre felul în asigurării de către autobaza 18,25 In S]
şi stalului nostru, a mobili­ formele şi mijloacele pentru tivul amintit : care biroul organizaţiei de rioadei asumate de către Haţeg a mijloacelor de trans­ 18.50 1001
zării lor active la aplicarea imprimarea în rîndul colecti­ — Deoarece muncesc în partid se preocupă de această destoinicii mineri de la Boiţa. port pentru expedierea mine­ 19.00 Tele.
acesteia în viaţă, pentru so­ vului a spiritului de respon­ producţie, la banda I, explic activitate. Mai precis aproa­ Dar pentru ca activitatea reurilor la uzina de prepara­ 19,20 Diall
luţionarea problemelor eco­ sabilitate muncitorească, pen­ totdeauna tovarăşelor mele, pe nimic. Singurul element de punere în valoare a mi­ re din Gurabarza. Problema 19.35 Noi,
20,03 Teici
nomice, sociale şi combaterea tru întronarea unui climat de hotărîrile şi măsurile luate de concret a fost tabelul cu cei nereurilor complexe din zonă va găsi rezolvare într-un vii­ „ Dos
neajunsurilor, munca politică ordine şi disciplină, de mun­ către conducerea partidului şi 12 membri ai colectivului. Iar să le fie mai uşoară şi mai tor apropiat. Prin construirea „Uit:
studi
de la om la om ocupă unul că exigentă în direcţia recu­ sarcinile care ne revin nouă din discuţia avută rezultă spornică, minerii de la Boiţa la Boiţa a unei uzine de pre­ 21.35 Tclej
dintre cele mai importante perării restanţelor şi realiză­ la locul de muncă. că : nu există încă un sistem se preocupă cu stăruinţă de parare se vor reduce sub­
locu ri. rii integrale a sarcinilor de — Daţi-ne un exemplu de instruire permanent şi creşterea productivităţii mun­ stanţial cheltuielile pe tona
De .cutând, am efectuat o plan. Reiese, astfel, rolul im­ concret! bine organizat, destinat pre­ cii printr-o seric de moderni­ de minereu extras, se vor
investigaţie privind modul în portant pe care îl are munca — Chiar acum două zile gătirii politice şi metodice a valorifica în mai mare mă­ IE*
care se desfăşoară munca po­ politică de la om Ia om în am avut o discuţie cu mun­ celor care activează în munca zări şi mecanizări ale proce­ sură şi mai eficient minereu-
litică de la om la om la Fa­ întreprindere. citoarele . Viorica Engheş şi politică de la om la om ; se sului de exploatare. Astfel, rile complexe extrase, cit şi o BUCURI
brica de încălţăminte Hune­ Să vedem, deci, cum acţio­ Maria Mihăilă pc marginea acuză lipsa dc experienţă a la lucrările de investiţii se serie de minereuri conexe. dioprograi
Radiojurn
lucrează cu maşini de încăr­
doara. nează membrii colectivului cu Decretului Consiliului de Stat unor tovarăşi, dar biroul or­ La secţia minieră Boiţa-ITa- presei; 8,
munca de la om la om. cat cu cupă, în stratele cu Uiilor ;
Pentru înţelegerea exactă a privind raţionalizarea energiei ganizaţiei de partid nu a ini­ grosimi de peste doi metri se ţeg, un colectiv mic, dar pri­ ştiri; 9,05
Stării de lucruri existente Purtăm un prim dialog cu electrice. Nu erau în clar cu ţiat nici un fel de acţiuni introduc maşini de încărcat ceput, pasionat şi harnic, ob­ cultâtorilo
aici, considerăm mai întîi ne­ unul dintre aceştia, comunis­ anumite aspecte. Ne-am lă­ (mese rotunde, instruiri, de ştiri;
ta Maria Jurcă, secretar dac­ cu siloz, toate lucrările de ţine zi de zi rezultate deose­ trecord; 1
cesar să arătăm că la trei murit împreună... De regulă, schimburi de experienţă etc.) transport au fost mecanizate, bite în producţie. Rezervele cialiste;
ani de la intrarea în func­ tilografă. Era singurul om în pauzele de masă citesc to­ menite să ridice nivelul de de resurse minerale utile din ştiri; 11,0j
ţiune a fabricii colectivul se prezent în fabrică dintre cei varăşelor de muncă docu­ pregătire politică al acestora. iar în curînd va fi promova­ zonă determină si luarea unor nlerilor;
mai confruntă cu greutăţi pe recrutaţi pentru acest gen de mentele apărute în presă, le Tovarăşii din biroul orga­ tă metoda de exploatare cu ră Radio-
linie de producţie. în acest activitate. explic sensul lor... nizaţiei de partid trebuie să screper, care va determina măsuri continue de extindere de ştiri; :
zitori, ma
an, de exemplu, după opt — Ştiţi ce atribuţii, ce sar­ Stăm de vorbă cu mai mul­ înţeleagă că aceste colective creşterea productivităţii mun­ a activităţii şi de mecanizai'e Opt şlagăi
luni se înregistrează însemna­ cini aveţi ca membră a co- te muncitoare de la banda I cu munca politică de Ia om cii cu peste 50 la sută. „în a lucrărilor din subteran, De la 1 1
te nerealizări de plan : pro­ lecfţvului cu munca politică la om nu au fost instituite aceste zile, sublima tovarăşul precum şi construirea unor invitaţilor;
ual; 16,25
ducţia globală a fost îndepli­ de la om la om ? (printre care Salomea Pădu- doar de dragul de a exista. Ioan Clep, mecanicul şef al capacităţi de preparare care nomice; 1
nită doar în proporţie de 71,2 — Să explic oamenilor ceanu, controloare de calita­ Aceasta este una dintre ce­ secţiei, intensificăm lucrările să asigure — aşa cum pre­ ra tinereţi
la sută, producţia marfă •—- muncii hotărîrîle şi documen­ te, muncitoarele Leontina le mai eficiente forme ale ac­ la montarea maşinii de ex­ văd Documentele celui de al ştiri; 17,o:
Engheş
şi
mâne; 17,
Viorica
Găină,
70 la sută, producţia netă —- tele partidului şi statului nos­ Rodica Rusan, organizatoarea tivităţii politico-educative în tracţie la puţul X vest pen­ Xll-lea Congres al partidu­ dedicate
75,2 la sută. în privinţa ca­ tru. Să iau atitudine împotri­ grupei de sindicat) şi aflăm, rîndul maselor, atunci cînd tru a pune mai repede în lui — lărgirea bazei de ma­ Orele serii
lităţii, fabrica deţine cel mai va celor care nu-şi fac dato­ cu nedumerire că cea care este consecventă, bine orga­ funcţiune acest puţ. De ase­ terii prime a ţării, punerea teca de fo
din lupta
mare procentaj de refuzuri ria, să caut să-i lămuresc să ne-a fost prezentată drept nizată şi are un caracter per­ menea, ne străduim să efec­ mai rapidă şi mai eficientă în mul ui; 20,
pe centrală. De asemenea, în se îndrepte. Teodora Sava se numeşte de manent. De aceea, la Fabri­ tuăm la timp şi de cea mai valoare a unor cantităţi spo­ re; 22,00 i
rîndul colectivului continuă — Cînd faceţi toate aces­ fapt altcumva şi nu lucra în ca de încălţăminte Hunedoa­ rite de resurse minerale utile. 23,00 Bij
23,30—5,00
să se semnaleze numeroase tea ? ra este absolut necesară re­ bună calitate reviziile şi re­ In aceste zile, premergătoare nocturn.
cazuri de indisciplină (lucru — Eu nu-mi pot părăsi funcţia şi la locul de mun­ lansarea muncii de la om la paraţiile la utilaje, îneît să
consemnat şi în darea de sea­ locul de muncă, dar fac ce că indicat nouă. om, intensificarea ei, mai ales le prelungim durata de func­ marelui forum al comuniştilor
mă a C.O.M.-ului, prezen­ pot. Cînd vin oamenii după Aşa, am. descoperit un fapt acum cînd colectivul se con­ ţionare, asigurînd astfel con­ români din toamna acestui
tată în adunarea generală pe vreo adeverinţă sau în au­ reprobabil, în totală contra­ fruntă cu greutăţi pe linie an — Congresul al Xll-lea LfilK
semestrul I) : întîrzieri, ab­ dienţă, mai discut cu ei, le dicţie cu normele eticii co­ de producţie, cînd încă se tinuitate şi eficienţă produc­ — minerii dc la Boiţa-Iiaţeg
senţe nemotivate, refuzuri de explic unele lucruri. Dar cu muniste, fapt greu de imagi­ mai semnalează abateri de la ţiei". îşi intensifică strădaniile şi dă­ DEVA :
executare a unor operaţii, cei care lucrează în secţii este nat, mai ales cînd vine din Colectivul secţiei miniere ruirea în muncă, hotărîţi să (Patria); .
(Arta); G:
bătăi, venirea unor muncitori mai greu. Eu nu prea cunosc panea unui om creditat cu disciplina muncii, de la nor­ Boiţa — Haţeg are însă şi o amplifice realizările de pînă In lumea
în stare de ebrietate la lucru, procesul de producţiei.. o funcţie de conducere în mele de cpnduită comunistă. dată ; HU
tentative de furtyetc. Redăm o secvenţă din „dis­ procesul de producţie, din nemulţumire, legată de canti­ acum, să raporteze noi şi im­ cule eucc
(Flacăra) ;
Aceasta fiind situaţia, se cuţia“ avută cu o altă tova­ ¡jartea unui comunist, înves- MIRCEA LEPADATU tatea mare de minereu .afla­ portante succese. tor (Arta)
structorul)
Prietenii cc
nirea); Şal
Călciiul li
Sefttiimntu! Obiective care vizează ridicarea publica); L
Capricorn i
(Cultural);
generală a nivelului economic de la bale:
. - : ‘ • ■ VULCAN :
(Mu;
nai
şi a gradului de civilizaţie NEA : La
•Scriem accsle rînduri (Minerul);
t;
nvînd certitudinea că de­ canţa Ai
ţinem o mărturie aparte a în proiectul de Directive ţii de muncă şi-de viaţă civili-, milioane lei în 1980, la peste resc);
reaţa invi
dragostei ja(ă de muncă. ale Congresului al Xll-lea al zatc locuitorilor săi. în anii 35 milioane lei în 1985. Toa­ 1-CSC) ; UF
Sudorul Emil Enescu partidului sînt formulate în din urmă aici s-au construit te acestea atestă creşterea tot cucereşte
nu spune aceasta. Dc fapt, mod sintetic obiectivele majo­ şi dat în folosinţă 7 000 de mai accentuată a nivelului de iembrie);
regăsită
nici nu spune multe. E un re care vizează ridicarea ge­ apartamente, 6 şcoli generale, trai al oamenilor muncii, ,K< taua ro
om tăcut, lăsînd să vor­ nerală a nivelului economic un liceu industrial, 5 grădi­ creşterea gradului lor de cul­ •: Vara
bească ¡aptele. Si ¡apte şi a gradului de civilizaţie al niţe, un spital, o policlinică, tură şi civilizaţie. Vulcanul GrtAŞTIE :
noaşte pe
sint... in cei 27 de uni de unităţilor administrativ-terito- 3 dispensare medicale; 8 000 este şi în prezent, dar în Explozie i
vechime neîntreruptă in riale, realizarea sarcinilor în mp spaţii comerciale, din ca­ cincinalul viitor — aşa cum (Flacăra);
aceeaşi întreprindere s-au domeniul sistematizării. Tot­ re 1 800 mp la parterul sc aratăi. în proiectul dc Di­ Aleargă d
le prind (i
adunai destule. Iu dreptul odată, sînt stabilite direcţiile blocurilor, s-a construit o rective — va fi o unitate ad- HAŢEG: A
şi căile principale de acţiune frumoasă bază sportivă. Ora­ ministrativ-teritorială tot mai neagră —
pentru înfăptuirea, în noua şul este aproape complet ter- puternică şi capabilă să asi­ (Popular);
etapă, a prevederilor progra­ moficat, străzile şi trotuarele gure, în contextul noilor ce­ re zero;
toarea car
mului partidului de dezvolta­ au fost asfaltate. rinţe ale progresului şi 'civili­ sa de cult
re economică echilibrată a în perioada cincinalului zaţiei umane, condiţii de Hipopotam
judeţelor, a tuturor oraşelor 1981—1986, datorită amplifi­ muncă şi de viaţă tot mai bu­ şui); ILIA
şi comunelor. Un criteriu nou, cării producţiei în unităţile ne, prosperitate tuturor ce­ seriile I-II
numelui său nici o lipsă... LIUC : Pa
C.S. Hunedoara, atelierul de reparaţii maşini electrice : calitativ superior, de aprecie­ existente, darea în funcţiune lor ce muncesc şi trăiesc în
Bobinatorul Nicolae Răsmeriţă, şef de echipa, şi colegul său. in cunnd se vor împlini re a potenţialului economic, a unor noi obiective, cit şi oraşul nostru, să asigure o
Helmut Niktilik, sint lună de lună evidenţiaţi in întrecerea 20 de ani de cînd a de­
socialistă. Foto: VIRGIL ONOIU venit sudor. A [ost visul a gradului de dezvoltare a a- prin creşterea producţiei şi a participare tot mai activă şi
cestof unităţi, a eforturilor şi
efectivă a cetăţenilor la con­
productivităţii muncii, a va­
său. A vrut să stăpînească rodniciei muncii oamenilor îl lorii nou create, oraşul nostru ducerea treburilor de stat şi
fierul şi să-i dea trăinicie. va constitui în noul cincinal va realiza o producţie globa­ obşteşti, la întreaga viaţă pu­
Si a reuşit, ajungînd unul nivelul producţiei globale pc; lă pe locuitor mai mare de blică.
Recuperarea rămînerilor în urmă dintre cei mai buni sudori locuitor. Acest nivel — aşa 70 mii lei. în domeniul so- Alături de toţi oamenii
de la revizia de vagoane cum se arată în Directive — cial-edilitar, datorită fonduri­ muncii din ţara noastră, ce­
(Urmare din pag. I) însămînţării în condiţii Simeria. A ¡ost distins în trebuie să fie de. cel puţin lor de investiţii ce vor fi a- tăţenii' Vulcanului au primit
optime şi în termene cit repetate rînduri, însă nu-i 70 000 lei pe locuitor. locate, se ver înregistra mari cu mare bucurie şi satisfacţie
Cîteva tractoare stăteau mai scurte a culturilor de place să vorbească despre Oraşul Vulcan de azi — progrese. Sînt prevăzute să se prevederile înscrise în Direc­
din cauza lipsei de meca­ orz şi grîu ? aceasta. El spune doar că în trecut era o localitate ru­ mai construiască încă 1 000 tive; care sînt menite să asi­
nizatori. Oare în această Din totalul de 1 200 ha a muncit, că i-a plăcut, rală condamnată de regimul de apartamente, 200 garso­ gure înfăptuirea Programului
situaţie preşedintele coope­ destinate înşămînţăriior cu că îi place... burghezo-moşieresc la ruină niere, cămine pentru nefami- partidului, continuarea ne­
rativei, alte cadre din uni­ Ascultîndu-i cuvintele lişti cu 500 de locuri, grădi­
păioase au fost arate 415 — este astăzi o localitate ur­ abătută a politicii de făurire
tate n-ar fi putut conduce puţine, avînd parcă fieca­ niţe, creşe şi cămine pentru
ha. Vitezele medii zilnice, bană înfloritoare atît în plan a societăţii socialiste multi­
tractorul şi executa arături, re o semnificaţie deosebi­
de 75 ha, nu pot fi res­ economico-social şi cultural, copii cu 620 locuri, două ate­ lateral dezvoltate şi înaintare
aşa cum am văzut că se pectate. Fie din cauza ne- tă, trăieşti fără să vrei cit şi în cel edilitar-gospodă- liere şcolare, un liceu cu 16 a ţării spre comunism, asigu­
procedează prin alte părţi ? senzaţia cultului muncii. săli şi o şcoală generală cu
asigurării fronturilor de resc. A fost redeschisă mina rarea progresului multilateral
La C.A.P. Lăsau sînlem Insă aceste rînduri au fost Vulcan, s-a construit termo­ 24 săli de clasă, un cine­ al patriei şi bunăstarea între­
lucru, fie din cauza lipsei
informaţi de inginerul şef, scrise dintr-un motiv cu matograf, o casă de cultură, gului popor. Animaţi de cele CENTRU
de mecanizatori. Fertiliză­ centrala Paroşeni, a fost pu­
Petru Mironiuc, că în uni­ lotul special. Pe Emil E- să în funcţiune o unitate ca­ o sală de sport polivalentă, mai înalte sentimente patrio­ PAMINTU)
tate s-a arat tot ce s-a pu­ rile cu îngrăşăminte chi­ nescu nu l-am cunoscut la re construieşte utilaj minier, un dispensar medical, un ho­ tice, locuitorii oraşului nostru, LOGIE CC
In ziua
tut ara. Adică 30 ha (1). mice nu au fost efectuate întreprinderea unde lu­ s-a dat în exploatare mina tel cu 150 locuri de cazare, ca dealtfel toţi oamenii mun­ 1079, la or
decît pe .330 ha, rămînînd
Interesîndu-ne de planul la alte 800 ha în aşteptare. crează. L-am găsit în Paroşeni, a fost construită şi un complex de servire. Im­ cii din România socialistă, se 15 secund'
aceste lucrări aflăm că de curtea unui spital. Era in­ pusă în funcţiune preparaţia portant de subliniat, este angajează să muncească în Vrancea
Cu mai multă operativitate dincimea i
fapt el este de 110 ha. ternat de cîteva. zile şi faptul că volumul desfaceri­ mod ferm şi responsabil pen­
Dar... şi răspundere trebuie so­ fiindcă se simţea ceva mai de cărbuni Coroieşti — cea lor de mărfuri va creşte în tru înfăptuirea politicii Parti­ un cutren
dinea de 5.
luţionată şi problema se­ mai mare şi mai modernă u-
Sînt cîteva aspecte sur­ bine, îl rugase pe medicul 1985 cu aproape 190 milioa­ dului Comunist Român — fa­ Intensitai
minţelor. nitate de acest profil din Va­ în zona e
prinse de noi, aspecte care de secţie să-i dea voie la lea Jiului, o fabrică de con­ ne lei, faţă de 1980, ajungînd rul călăuzitor al poporului pc de circa V
atestă gradul de seriozita­ în aceste condiţii toate atelierul de sudură al spi­ fecţii ş.a. Au fost amplificate la 8 627 lei în 1980 şi la drumul progresului şi civili­ de (scara
te cu care sînt privite une­ rămînerile în urmă trebuie talului, că altfel se îmbol­ capacităţile de extracţie a 14 922 lei pe locuitor în 1985. zaţiei, spre împlinirea nă­ murul a
le probleme decisive pen­ lichidate, treeîndu-se în năveşte mai rău, pentru cărbunelui şi au fost mecani­ De asemenea, prestaţiile de zuinţelor şi aspiraţiilor sale Bucureşti
de circa )
tru mersul campaniei. următoarele zile, cu forţe că, zice el, aşa se ştie pe zate procesele de tăiere, sus­ servicii vor creşte de la 1 706 cele mai înalte. McrcaUi),
De fapt, care este situa- ■ sporite, la semănatul arzu­ lume muncind. Şi aşa îi c ţinere şi extracţie. lei în 1980 pe locuitor la serie de 1
ţia pe consiliul Dobra în lui, fără nici o abatere de drag... 2 814 lei în 1985. în aceeaşi PETRU VERDEŞ, Focşani, (
ceea ce nriveşle desfăşu­ Vulcanul este o aşezare urba­ perioadă, cheltuielile pentru secretarul biroului executiv tensitatea
la. normele de calitate pre­ DUMITRU HURUBA nă modernă, care dispune de (scara Me
rarea lucrărilor în vederea văzute în tehnologii. gospodărirea comunală şi lo- al Consiliului popular Nu s-au
toate utilităţile şi asigură condi- cativă sporesc de la circa 25 al oraşului Vulcan de pagube