Page 45 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 45
în cinstea marelui
forum al comuniştilor
La O.S. Hunedoara
>I>iecíiveIe
—un nou ¡am§oor
P© sontiersjl de locyar&fe éln Brad de sîrmă
Apartamentele nu se pot termina
prin slabă organizare şi.., motivări I
. în lumina indicaţiilor ex- noi. Ni s-au asigurat tîrziu — Aşteptăm. Am venit
ptx.se ale secretarului gene fronturi de lucru... aici să muncim, să ajutăm
-
ral al partidului nostru, to Ion Diaconu, parchetai : şantierul. Nu ni se dă de
varăşul Nicolae Ceauşescu, Am venit de la şantierul lucru. Azi am decofrat be
în cuvîntarea de la recenta din Lupeni, împreună cu tonul tu-mat ieri. Am cerut
Consfătuire de lucru de la Victor Văduva şi Pavel de lucru. Ni s-a spus că se
C.C. al P.C.R., a sarcinilor Rîncă, să parchetăm apar aşteaptă o maşină. Două,
stabilite de Biroul Comite tamentele ultimelor două trei zile stăm degeaba, a
tului judeţean de partid, a- scări ale blocului 6. Lucrăm patra plouă... Nu facem
■eordăm o atenţie deosebită peste program, vrem să mare treabă.
şantierului de locuinţe — terminăm în cel mult două — Iar şantierul invocă în cinstea Congresului al
sublinia tovarăşul Loghin săptămîni. De multe ori lipsa forţei de muncă... Xll-lca al P.C.R., în aceste
Di naş, primarul oraşului însă aşteptăm după par zile premergătoare sărbăto
Brad. chet, n-avem ce lucra, pier DE CE SE INTÎMPLA ririi „Zilei metalurgistului“,
— Restanţele sînt totuşi dem vremea. AŞA ? Hunedoara siderurgică a
foarte mari... Iuliu Colceriu, instalator Dumitru Codilă, maistru, trăit momentul emoţional al
—- Este adevărat. Cu toa sanitar : Sînlem 7 instala secretarul organizaţiei de unei noi premiere industria
te măsurile pe care le-am tori aici, avem materiale, partid din şantier : C.S. Hunedoara : la atelierul de reparaţii maşini elec le. care amplifică dimensiu
luai, cu tot sprijinul pe ca avem ce lucra. — Este vina noastră. Nu trice, bobinatorii Tibcriu Nagy şi Dumitru Gheorghe, evi nile activităţii din combi
denţiaţi limă de limă în întrecerea socialistă, bobinează un
re l-am acordat şantierului — Dc cc sînteţi cu lu ne ştim organiza ca lumea. stator de curent electric alternativ. \ natul siderurgic. Este vorba
de locuinţe, conducerii a- crările întârziate ? Dar avem şi necazuri. Cînd dc un nou laminor dc sîr
cestuţa, constructorii noştri — In loc de instalatori autobaza ne dă maşini, nu mă — nr. 3 —, unul din
nu-şi organizează temeinic calificaţi, am în echipă lă merge excavatorul, cînd obiectivele de importanţă
lucrul, nu muncesc cum ar cătuşi, strungari. Nu se pri funcţionează acesta, nu a- ÎN ZIARUL DE AZI majoră ale actualului cin
trebui. înregistrează mari cep. Stau lingă ei, le arăt. vem maşini... Apoi aprovi 9 In pregătirea Congresului al XH-lea al parti cinal, care dau formă fini
rămîneri în urmă la preda Ne trag lucrul înapoi... zionarea cu materiale este dului tă oţelurilor fabricate pe
rea apartamentelor. Şi, se Orban Edmund : Sînt de uneori slabă, nerilmică. străvechea vatră dc metal
ştie, la Brad, cerinţele de taşat de la secţia Rovina n GH. I. NEGREA 9 13 septembrie — Ziua pompierilor din Republica a Hunedoarei.
locuinţe sînt mari. I.P.E.G. Deva, pe acest şan Socialistă România — Noul obiectiv, complet
tier, de o lună de zile. Ca 9 Spectacolul de gală al laureaţilor Festivalului mecanizat şi automatizat,
CUM SE MUNCEŞTE instalator. Eu sînt calificat (Continuare în pag. a 2-a) „Cântarea României“ este realizat la nivelul ac
ÎNTR-O ZI ? şofer şi vagonetar de front. tual al tehnicii mondiale —
La instalaţii nu mă pricep, ne spunea tovarăşul inginer
Ionel Vereş, electrician : aşa că fac ce pot... Iosif Tamaş, şeful secţiei
Facem lucrări de finisaj la Blocul 14, ora 12,-45. Şap laminoare de sîrmă. El a
montarea aparalajului elec te or,meni în salopete de fost proiectat dc IPROLAM
tric la blocul G, ultimele lucru stau. Sînt muncitori — Bucureşti iar utilajele
două scări. Sinlem 4 elec de la I.M. Barza, I.M. Ţe- tehnologice sînt confecţio
tricieni aici. muncim cite bea, U.U.M.R. Crişcior, de
10 ore pe zl, avem tot ce taşaţi să muncească o lună nate în proDorţic de 90 la
ne trebuie. de zile pe şantierul de lo sută în unităţile specializa
— Atunci de ce sînt în- cuinţe. te ale industriei noastre
constructoare de maşini. Din
tirzicvi ? — Ce faceţi ? — îi între
— întârzierile nu-s de la băm. punct de vedere tehnologic
laminorul nr. 3 prezintă —
faţă de celelalte similare
din secţie — noutatea utili
TOATE FORŢELE SĂ Fit CONCENTRATE zării cilindrilor din metale
dure în blocurile finisoare,
fapt ce conduce la o calita
FU EXECUTAREA LA TIMP te superioară a producţiei
SABIN IONESCU
A LUCRĂRILOR AGfilCOLE Aspect cotidian de muncă din atelierul S.N. 320 al I.M. Orăştic. Formaţia de com
pletări strunguri — prezentă în fotografie — munceşte cu hărnicie şi conştiinciozitate, (Continuare în pag. a 4-a)
depăşindu-şi lună dc lună sarcinile de plan. Foto : V. ONOTU
0 zi de lucru în două cooperative vecine
I
Brigada de reporteri a ziarului nostru s-a Cintec despre
aflat în ziua de 11 septembrie a.c. în coope i
rativele agricole de producţie din Pricaz şi Inevitabilei analogia între aluatul şi-l „laminează“ în iţiei, în procesul care urzeş noastre rămîne, pînă la '
Căslău, unde a urmărit şi consemnat modul i plămada otelului fi a pli forme ademenitoare, au, te pita străbună, o simbo urmă, lot plinea. Plinea |
cum este organizată şi se desfăşoară activitatea i nii. La Hunedoara a vorbi intr-adevăr, multă asemă lică vatră sentimentală, o durabilă în continuitatea ci, -
plinea suficientă, plinea în- |
despre „şarjele“ diurne ale
Replică
de producţie, de dimineaţa şi pînă seara. plinii fiecărei dimineţi este nare cu ofelarii. celorlalte învestitură enormă de ome cărcată dc simboluri majo- ,
metaforică
a
nie şi de bunătate. Cel ce
¡ ispititor şi necesar. Nece plini, industriale. Cită mun o rotunjeşte la locul fas- re, intr-un cuvînt, plinea I
Ziua bună se cunoaşte grăbită. Fiecare vrea să ter sar, acesta este cuvîntul ca Bunăstării.
mine cit mai repede recol
de dimineaţă tatul sfeclei şi acesta este ¡ re aureolează plinea cetăţii. Vorbind de pline, vorbim I
Giganticul front al muncii
un fapt pozitiv. Maria Mi- * trebuie hrănii zi şi noapte ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR de firescul bunăstării noas- '
La C.A.P. din Pricaz, hăilă,« muncitoare ia F.C. tre. Păstrez, într-o retortă >
deşi noaptea plouase iar Orăştle, care îşi luase con *1 I cu pufoasele roade ale griu cit un degelar, cîleva boa- |
activitatea nu se putea des cediu pentru a recolta sfe lui, mirosind a miere din că egală cu sine, cită mi emani al flăcării, vede, în be de grîu. Dar nu este '
făşura din plin, la lucrări cla, I.enuţa Buriţescu, Ma I soare şi a veşnicie... Omul gală demiurgă şi conştiin trezăreşte, undeva în spa vorba de grîu auriu, păs-
le înscrise în programul zi ria Iîuţ şi alţi cooperatori *. care trebăluieşte la cuploa ciozitate se află în faptul tele aburilor înmiresmaţi, trînd în fiinţa lui lumina ■.
lei munca a mers totuşi hi- solicitau dislocatorul şi ca I rele fabricii din Hunedoara, piinii zilnic aburindu-ne pe mîna colbuită de cărbune a soarelui de acum... Boabe- |
ne. Toate cadrele de con mioane pentru scos şi trans * omul pîinii noastre, are no masă, în prezenţa ei întot minerului, mîmiţa, ca o le despre caic vorbesc au -
ducere — preşedinte, ingi portat sfecla. Cele două I bleţea împrumutată de la deauna, proaspătă, la cerin floare, a copilului, aceea a cu totul altă măreţie pen- I
ner şef , brigadier, şeful dislocatoare cu care lucrea s părinţii copilăriei noastre, ţa tuturor. fiecăruia grăbit la muncile tril noi; sînt aduse din J
secţiei de mecanizare, con ză Vasile Ursu şi Petru mîinile sale sînt bune şi Hunedoara îşi plămădeşte sale, întinzîndu-se ca după Munţii Oruşliei. de la ce- |
tabil şef —- sînt la datorie Mezei nu fac faţă în prime * I blînde. Inima lor nu poale plinea aşa cum îşi plămă o ofrandă a propriei su lăţile dacilor lui Burebis- J
şi fiecare se ocupă de bu le ore ale dimineţii. Nici fi altfel decîl tot o pline. deşte fonta şi oţelul, lami dori, meritată. Fluviul dc la... Acolo, într-o bună zi, >
na organizare şi desfăşurare autocamioanele nu fac fa I „Pitarii" din uzina ' meta natele şi minereul cu dă pline care curge în fiecare arheologii au dezvelit in- I
a lucrărilor de care răspund ţă Ia transport. Din 5 ca morfozelor griului în am ruire, cu demnitate, cu sim dimineaţă spre casele noas *
şi sînt p'revăzute în progra mioane solicitate de la co- * I fore de miez alb ori în co plitate. Elogiul şarjelor pîi tre poartă în el fascinaţia EUGEN EVU
mul de muncă din ziua laci şi cornuri, oamenii ca nii are măreţia discretă a însăşi a vieţii. Moneda cea
respectivă. Toată lumea este (Continuare în pag. a 3-a) S I re frămîniă în palmele lor frumuseţii obişnuite. Se află mai viabilă a calităţii vieţii (Continuare în pag. a 2-a)
