Page 5 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 5
ANUL XXXI
NR. 6787
DUMINICĂ
2 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30'bani
ABATAJUL FRUNTAŞILOR Solemnitatea decorării
LAUDA
jh. K B. a. sv ST K h. ______ IN MUNCA tovarăsuloî Mihai fere
47 ile muncitori, tehni 9
cieni, maiştri, ingineri de
I CADRELOR DE COM DUG ERE la I.R.E. Deva au fost de cu prilejul împlinirii vîrstei
claraţi fruntaşi în îndepli
nirea sarcinilor de rnuncă,
exemple de hărnicie şi răs
pundere după primele 7 de li de ani
luni scurse din acest an.
Pentru a se realiza şi depăşi planul la Nicolae Moraru, Ioan Bu- T o v a r ă ş u l Nicolae
dai, Siminic Helju, Victor
Verdeţ, alţi tovarăşi ai con
Basarabă, Ioan Dragotescu
— cu echipele lor. Aurel Ceauşescu, secretar general ducerii partidului şi statu
Popa, Fian Almăşan, Cso- al Partidului Comunist Ro lui.
loroune, trebuie ca fiecare să pună umărul! bot Fabian, Cornel Ghiţă, mân, preşedintele Republi Tovarăşul Mihai Gere a
Albuţ Stoica, Ioan Jurca,
Ioan Belea — sînt cîţiva cii Socialiste România, a exprimat conducerii de
dintre cei care se mîndrcsc înmînat, sîmbătă, într-un
Minele Lupcni şi Bărbătcni, şi altele nu şi-au realizat argumentează, simplu, briga cu tit Iul de fruntaşi in cadru festiv, tovarăşului partid şi de stat, perso
situate pe teritoriul aceluiaşi planul, situaţie care va tre dierul. Prin personalitatea sa muncă. Mihai Gere, membru su nal tovarăşului Nicolae
oraş, se deosebesc mult una de bui să dea serios de gîndit de miner priceput şi bun or pleant al Comitetului Poli Ceauşescu sentimentele de
alta. Atît în privinţa vîrstei consiliilor oamenilor muncii, ganizator, cu spirit de iniţia ţie Executiv al C. C. al profundă recunoştinţă pen
— dacă se poate spune aşa organizaţiilor de partid, tutu tivă şi competenţă, el a reuşit P.C.R., Ordinul „23 August“ tru acordarea înaltei dis
— cît şi a dimensiunilor ga ror muncitorilor mineri. să-şi antreneze dinamic şi e- clasa I, conferii prin Decret tincţii.
leriilor şi a volumului pro La cîtcva din multele cau ficient la muncă pe toţi or prezidenţial, pentru contri A luat apoi cuvîntul to
ducţiei de cărbune, a dotării ze care grevează desfăşurarea tacii din subordine. Un alt varăşul Nicolae Ceauşescu,
tehnice şi a numărului perso conducător de complex meca buţia adusă la înfăptuirea care a felicitat călduros pe
politicii partidului şi stalu
nalului muncitor. Şi se mai nizat, maistrul electromecanic DIN INIŢIATIVA lui de făurire a societăţii sărbătorit.
deosebesc într-o privinţă în Ambeta noastră Constantin Lupulcscu, din sec CETĂŢENILOR socialiste multilateral dez Tovarăşii din conducerea
care era mai bine să se ase torul IV al I.M. Lupcni, cu voltate în patria noastră, de partid şi de stat au a-
mene : a rezultatelor obţinute la minele rezultatele cele mai bune pe I.a Beriu, din iniţiativa u- dresat, de asemenea, calde
de la începutul acestui an. în sector, relevă că dacă oame nor iubitori ai sportului şi cu prilejul împlinirii vîrstei felicitări tovarăşului Mihai
sprijinul
consiliului
cu
timp ce I.M. Lupeni prezintă Lupeni şi Bărbăteni nii se străduiesc să-şi însu popular comunal, s-a con de 60 de ani.
o apreciabilă depăşire de plan şească noile tehnologii de struit şi dat în folosinţă o La solemnitate au luat Gere, urîndu-i multă sănă
'I.M. Bărbătcni înregistrează exploatare şi să cunoască bi popicăria. Acest obiectiv s-a parte t o v a r ă ş a Elena tate şi fericire, noi succese
aproape aceeaşi cantitate dar optimă a producţiei de cărbu ne utilajele moderne cu care realizat cu contribuţia în Ceauşescu, tovarăşul Ilie în activitatea sa.
bani şi în muncă a cetăţe
Ia capitolul restanţe. O re ne şi obţinerea unor rezultate lucrează, dacă le- întreţin şi nilor din rindurilc cărora
centă discuţie la cele două corespunzătoare s-au referit le repară la vreme, nu se se evidenţiază, prin activi
unităţi miniere nc-a dezvă concret interlocutorii de la poate să nu realizeze randa tatea depusă, Ion Ciuflea,
luit alte cîtcva constatări şi cele două mine. Destoinicul mente superioare în abataje Ion Filipescu T, Avram Mi- Economii de materiale,
liăilă, Ion Baciu P, Simion
anume că. de la o vreme la brigadier Kacso Ioan, din sec şi bineînţeles producţii spo Avrămuţ, Ion B rin dan, Tra-
Bărbătcni restanţele decadale torul VI al I.M. Lupcni, ca rite. ian G'osteSc şi deputatul Ion combustibili şi energie
şi lunare sînt din ce în ce re conduce un abataj mecani — Sîntem seclorul cel mai Cosor.
mai mici — motiv de mobili zat de mare productivitate, a mecanizat din Valea Jiului, PESTE 1 240 Ilotărîţi să ridice conti materiale, a produselor fizi
zare mai energică a minerilor extras suplimentar de la înce avem cadre foarte bine pregă nuu eficienţa economică a ce. Ga urmare a măsurilor
de aici, că în luna iulie, la putul anului aproape jumăta tite, maiştrii, tehnicienii şi in NOU-NASCUŢI întreprinderii, oamenii mun aplicate pe această linie, mc-
Lupcni, depăşirea de plan a te din întregul spor de pro ginerii coboară zilnic în aba uiceputul anului, în cii de la I.M. Orăştic depun talurgişlii de la Orăştic au
'ost mai mică dccît în oricare ducţie al minei. Cum a reu taje, lucrează efectiv alături tea spitalului din eforturi stăruitoare pentru economisit de la începutul a-
>ra au \ r enit pe lu
•lună de la începutul anului — şit? „Prin muncă temeinic de mineri, rezolvă operativ o me, sănătoşi şi dolofani, pe reducerea cheltuielilor mate nului circa 35 tone de me
ceea ce ar fi trebuit să con organizată pe fiecare schimb, serie de probleme care mai ste 1 240 de băieţi şi fetiţe. riale, a consumurilor de e- tal, aproape 300 kWh ener
ducă Ia măsuri mai energice, prin bună înţelegere şi întra Bucuria părinţilor lor, a nergic electrică -şi combusti gie electrică, 185 mc gaz
lucru ce nu s-a întîmplat, jutorare între ortaci, prin ex DUMITRU GHEONEA noastră, a tuturor. bil, fără a diminua însă va metan şi 40 tone de combus
pentru că în luna august cele ploatarea raţională şi plină de loarea şi calitatea producţiei tibil convenţional.
două întreprinderi miniere — răspundere a complexului“ — (Continuare în pag. a 2-a)
1
OAMENI ÎN PROCESUL MUNCII j
S! AL GÎNDiRil
\
Şcoala vieţii - \
\
şcoala muncii \
Un om format la şcoala încă de copil cu viata sa
vieţii — care de fa//t şi de nătoasă a muncitorilor, ca]
drept este şcoala muncii, ve- lupta lor pentru dreptate ini
riiabil laborator al exersa- care s-a integrat încrezători
rit capacităţilor fizice şi in in destinele mulţimii care \
telectuale ale unei persona luptă pentru mai bine. /nl
lităţi — este un om com 1945 a intrat în U.T.C. şii
plex, bine conturat în pre s-a înrolat ca brigadier pcj
zent, cu vizibile semne şi şantierele capitalei ruinate} Un nou bloc dat în folosinţă în centrul civic din Hunedoara. Foto: VIRGIL ONOIU
probe de om al viitorului. de război. A poi a plecat pel '
In mijlocul marelui detaşa şantierul de la Agţiita-Bo-),
ment al oamenilor muncii torca, după şase luni con-j
hunedoreni, Nicolae Mărcu tinuînd să trăiască viata as-1 Să se acţioneze energic, pentru respectarea
lescu este un exemplu viu pră a şantierului naţional de}
dc om formal Ia şcoala la Bumbrşti-Livczeni. La 251
muncii. Cel mai brigadier martie 1948 a fost selec(io-\ graficelor de recoltare şi livrare a legumelor!
dintre toii brigadierii, om nat intr-o brigadă „forte"i
cure n-a inventat ceva for pentru o lună de lucru laJ
midabil dar a muncit şi a furnalele hunedorene. Nico-y Este cunoscut faptul că Geoagiu, Aurel Vlaicu, Ilă- pentru recuperarea restanţe judeţul nostru ! După gra
incrustat adine felul de a fi lae Mărculescu a transfor-i întotdeauna agricultura s-a rău, Batiz, Lăsau, Strei) şi lor ? Cc mal aşteptaţi ? fice, ar fi trebuit livrate
om printr-o muncă asiduă mat acea lună în ani şi ani) practicat în condiţiile ofe nici a consumatorilor. Mai Pînă cînd vom primi răs două sute dc tone. Şi cul
dăruită Hunedoarei, furnale de luci i intens şi rodnic la] rite de natură. Dar dc fie ales a lor. punsurile din partea facto mea, ferma dispune — prin
lor ci, focului şi metalului, furnale. Pentru iscusita or-l care dată au cîştigat cei Ce-i de făcut ? Dacă fac rilor vizaţi, vă supunem a- tre puţinele din judeţ — de
elemente înfrăţite în lupta ganizare a muncii sale, a} care au ştiut să-şi organi torii responsabili din unită tcnţici cîtcva aspecte sur maşini pentru recoltat cea
pentru bine şi durată. oamenilor din subordine fii zeze activitatea potrivit a- pă. Cinci la număr. Dar
Crud l-am cunoscut pe mai cu seamă a vieţii fur-\ cestor condiţii. Că nu în
nalelor, a devenit cel de-ah La fermele C.A.P. Rapolt şi Simeria dintre acestea lucrează doar
Nicolae Mărculescu am fost doilea Erou al Muncii So-\ toate locurile s-a acţionat patru. Cealaltă este folosi
impresionat de marea mobi cialisle dintre siderurgiştii\ cu acelaşi interes, ne-o do tă pentru... piese de schimb.
litate a spiritului său. M-a hunedoreni. O evoluţie mai'-] vedesc şi nercalizările înre ţile amintite nu şi-au pus prinse în raidul nostru, e- Faţă dc situaţia creată,
invitat să şed, iar el a con concludentă decît aceea în- t gistrate la unele producţii această întrebare şi trăiesc fcctuat în două ferme legu trebuie şă sc urgenteze alîţ
tinuat să facă paşi mari, cu cepulă de Nicolae Mărcules- ) agricole. Bunăoară, la pro cu impresia că restanţele de micole. recoltatul, cît şi transportul
corpul ap icat puţin înainte, cu, ca brigadier, încărcător ţ ducţia de legume. Fermele pe pieţe pot fi recuperate La C.A.P. Rapolt se lu şi livrarea legumelor dc la
gata pari $ să plonjeze în- al furnalelor cu lopata, ghif- 1 dc profil din judeţul nostru cu legume din alte judeţe, cra la recoltatul ccpci. Fără
tr-un ne unoscut spre care tar, supraveghetor dc semi- } au rămas restante la livră iată-ne nevoiţi să interve a exagera, ritmul a fost de... ferma din Rapolt. Din par
ochii săi viii şi inteligenţi îl automate, pînă la funcţia pe 1 nim noi şi să le adresăm în tea inginerului şef al coope
cheamă mereu. Orfan, frate care o deţine în prezent, de ţ rile către beneficiari cu mari trebarea respectivă, împreu melc. De la data începerii rativei, primim toate asigu
a iacă patru fraţi mai mici, cantităţi de legume. O si nă cu altele : Ce întreprin acţiunii şi pînă la 31 august rările că pînă la 10 septem
băiat de prăvălie, ucenic la VALERIU BARGĂU \ tuaţie care nu este pe pla au fost strînşc doar 100 dc brie întreaga suprafaţă cul-
o şcoală de mecanici auto cul nimănui. Nici a produ deţi pentru ca legumele să tone ceapă, de pe 23 ha. Şi
la Atelierele „Dorobanţi“ ■ ajungă în cel mai scurt cînd te gîndeşti că această DORIN CORPADE
ţ din Bucureşti, a luat contact (Continuare în n pag. a 2-a) j cătorilor (printre ci am e- timp în pieţele dc desfa unitate este cca mai mare
numera pc cei dc la Unirea, cere ? Cum acţionaţi totuşi, producătoare de ceapă din (Continuare în pag. a 2-a)
i--------------- -------------- ----
