Page 53 - Drumul_socialismului_1979_09

Proletari din toate ţările, umţl-vâ I
ANUL XXX!

NR. 6 798

sîmbăta,
15 SEPTEMBRIE
1979

4 pagini — 90 bani

Vizita de lucru a tovarăşului La furnalele de mare capacitate ale C. S. Hunedoat a
Eforturi perseverente pentru ridicarea
NIGOLAE CEAUŞESCU parametrilor ealitativi ai fontei

tn judeful Timiş acest ah colectivul din secţia ducţici şi îmbunătăţirii cali­ cienţe calitative caic. ne obli­
în
din
perioada
trecută
tăţii ei.
gă să reducem temperatul ă
1
a Il-a furnale a Combinatu­ — In ce ne priveşte pe acrului insuflat în furiiâle
lui siderurgic Hunedoara a noi cauperiştii — aprecia pentru redresarea, procesului
Tovarăşul Nicolac Ceauşescu, şt fericirii poporului nostru, placheta oraşului, ca simbol al Gheorghe Doşteţean, preşe­ tehnologic. în consecinţă, a-
secretar general al Partidului creşterii prestigiului şi rolului stimei şi respectului, al dra­ obţinut unele rezultate bune şigurarea cu materii prime de
Comunist Român, preşedinte­ României socialiste în lume. gostei neţărmurite pe care v-o la principalii indicatori de dintele comitetului sindicatu­ calitate so impune ca o con­
le Republicii Socialiste Româ­ Aceste sentimente profunde purtăm. Să ne 1 trăiţi, ani plan. După cum ne informa lui din secţie — putem să
nia, a făcut, vineri, o vizită şi-au găsit o pregnantă expre- mulţi şi fericiţi, mult stimate diţie esenţială a eficienţei e-
de. lucru în unităţi industriale . sie chiaiVdin primele clipe ale . tovarăşe Nicolae Ceauşescu forturilor pe . care Ie facem
şi agricole din judeţul Timiş. sosirii la Timişoara a secre­ Răspuiizînd, t o v a r ă ş u l pentru îmbunătăţirea cabra­
ţii fontei.
Secretarul general al parti-, tarului general al partidului. Nicolae Ceauşescu a spus : Bineînţeles că furnaliştii nu
ditlui a fost însoţit de tova­ La coborîrca din avion, to­ „Vă mulţumesc pentru urarea se limitează la solicitarea
răşa Elena Ceauşescu, de alţi varăşul Nicolae Ccaiişescu, to­ de bun venit şi pentru pri­ sprijinului din afară ci ac­
tovarăşi din conducerea de varăşa Elena Ceauşescu, cei­ mirea pe care ne-o fac comu­ ţionează -ferm, pe diverse căi,
partid şi de stat. lalţi tovarăşi din conducerea niştii, toţi oamenii muncii din pentru înfăptuirea unor mă­
de partid şi de stat sînt salu­ Timişoara“. subinginerul Roriuilus Man, influenţăm calitatea fontei- în
La plecarea din Bucureşti, suri practice cu influenţă di­
pe aeroportul Otopeni, tova­ taţi cu căldură de tovarăşul La - întreprinderea mecani­ indicii de utilizare a furna­ principal ’ prin menţinerea rectă asupra calităţii fontei,
răşul Nic.olac Ceauşescu şi to­ Petre Dănică, jrrim-secretar că Timişoara- (I.M.T.), miile lelor - au sporit faţă de nive­ constantă a temperaturii acru­ care cel mai adesea ml efect
varăşa Elena Ceauşescu aii al Comitetului judeţean Timiş de muncitori — români, ger­ lul planificat cu peste 30 leg lui insuflat în furnale, la va­ şi asupra reducerii consumu­
fost salutaţi de membri ai Co­ al .P.G.R., preşedintele Consi­ mani, maghiari, sîrbi — îşi fontă pe metru cub de vo­ loarea de 1 100—1.130 gra­ rilor specifice de materii pri­
mitetului Politic Executiv, de liului popular judeţean. exprimă prin îndelungi aplau­ lum util şi zi calendaristică, de O. Ne străduim să res­ me, combustibili şi energie.
secretari ai C.G. al P.G.R. In întâmpinare au venit mii ze şi ovaţii deosebita bucurie s-au economisit cca 4 kg pectăm această cerinţă vita­ S. IONESClî
Vizita s-a înscris ca un nou de timişoreni. de a se reîntâlni', la locurile combustibil convenţional pe lă, dar nu reuşim totdeauna.
şi semnificativ moment, 'al dia­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lor de muiică" cu tovarăşul tona de fontă produsă, în Una din principalele greu­
logului permanent, . direct şi şi tovarăşa Elena Ceauşescu Nicolae Ceauşescu. timp Ce procentul de fontă tăţi cu care ne confruntăm (Conlinuare in pag. a 2-a)
rodnic, pe cave tovarăşul părăsesc aeroportul, într-o Dialogul pe care secretarul declasată se află . sub nivelul o constituie calitatea nccores-
Nicolae Ceauşescu îl arc cu maşină deschisă, îndreptîn- general al partidului ii poar­ admişi Deşi meritorii, aceste punzăloarc a încărcăturii
făuritorii de bunuri materiale du-se spre Timişoara. Ace­ tă cu conducerea ministerului realizări nu dau satisfacţia furnalelor. Mă refer îndeo­
si spirituale, în probleme e- eaşi ambianţă caldă, sărbăto­ de resort şi a întreprinderii, deplină furnaliştilor de aici, sebi la inconstanţa indicelui
senţiale ale muncii şi vieţii rească o regăsim la intrarea cu muncitori şi specialişti a- întrucât ele nu se ridică ia de bazicitate â aglomeratu­
lor, ale' dezvoltării ţării, ale în oraş. Aici, primul secreţat" flaţi de faţă este axat îndeo­
construcţiei socialiste. al Comitetului municipal Ti-, sebi pe modul în care se în­ nivelul potenţialului real de lui, a rezistenţei mecanice şi- mmmrn
grabnlaţici cocsului cu care
Rcîntîlnirea cu tovarăşul mişoara al P.G.R,, primând făptuieşte acţiunea de trans­ care dispune colectivul, mai sîntem aprovizionaţi — defi-
Nicolae Ceauşescu a consti­ municipiului, Radu Bălani a- formare, treptată, a acestei u- ales în domeniul sporirii px-o- DUMINICA,
t u i t pentru locuitorii Timişoa­ Atlresează tovarăşului Nicolae nităţi într-un modern combi­
rei un fericit prilej de a-i ex­ Ceauşescu şi tovarăşei Elena nat de utilaj greu, de ridicat MAGAZINELE
prima, încă o dată, simţămin- Ceauşescu, în numele celor şi transport uzinal. Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae SINT DESCHISE
'tele-dc fierbinte dragoste, sti­ 300 000 de locuitori ai Timi­ Directorul general al între­ Ceauşescu, secretarul generai al Partidului Comunist
Direcţi ii comercialii- .iurte­
mă şi recunoştinţă, pentru şoarei, un călduros bun-venit. prinderii informează că aşa Român, preşedintele Republicii Socialiste România, le a na anunţă, că in vede­
grija permanentă ce o poartă .„Vă rog să-mi permiteţi — a cum a indicat secretarul ge­ în judeţul Timiş şi al deschiderii anului şcolar şi
prosperităţii continue a jude­ spus primarul Timişoarei — neral al partidului în vizita universitar 1979—1989, astăzi va avea loc in municipiul rea lamei aprovizionări a
ţului lor, pentru clarviziunea, ca, în numele Comitetului precedentă, a fost însuşită în Timişoara o mare adunare populară. Posturile tic ra­ populaţiei şi descind e f .ii
noului an şcolar, în ziua de
dinamismul şi pasiunea revo­ municipal de partid, al Con­ fabricaţie întreaga gamă de duminică, 1(5 seplemhrie
luţionară cu care acţionează siliului popular şi al tuturor dio şl televiziune vor transmite direct această mani­ a.c., magazinele alimentare
în vederea progresului neîn­ locuitorilor municipiului Ti­ festare în jurul orei 11,00. şi neaîimenjar« din oraşe şi
trerupt al patriei, bunăstării mişoara. să vă ofer cheia şi (Continuare In pag. a 4-a) centrele muncitoreşti vor
fi deschise pînă la orele
13,00.
1
Succes deplin in noul DIALOG LA...
PIETRELE
an de invătămint ! forestier Cîmic-Pletrclc au
Lucrătorii
din
parchetul
* lost gazdele unei brigăzi
ştiinţifice judeţene. Medici,
, Mai nun i cu un an, mai s-au aliniat la startul nou- ţ jurjşti, profesori, cadre de
■ încrezători in forte şi-n în­ lui an da studiu, alături de i conducere din sectorul fo­
făptuiri, cci peste 115 000 toţi colegii lor, pentru ca, i restier (Ofelia Vulcan, ito-
de elevi 'şi 3 700 de stu­ împreună, să cucerească lu- 1 mulus Oană, Ioan Angliei,
denţi din judelui Hunedoa­ mina cunoaşterii, să se pre- | Sever RIateucă, Viorel Ari-
ra — alături de milioane­ gătească pentru drumul t mescu, Mihaela Tarnovschi,
le de colegi din (ară — muncii şi vieţii. / Mihai Tlrea) au prilejuit un
păşesc astăzi pragul noului Succesele din anul şcolar \ atractiv dialog cu lucrătorii
an şcolar. Aproape 800 de precedent le-sînt temelie şi i forestieri pe teme ale po­
liticii interne şi externe a
unitafi de învă(ămînt de călăuză. Eforturile lor, ale < partidului, de cunoaştere a
toate gradele, din spaţiul dascălilor lor — făcute sub 1 legilor statului, a normelor
geografic al Hunedoarei îndrumarea şi conducerea | eticii şi echităţii socialiste,
socialiste, îşi deschid azi permanentă a organelor şi i C.A..P. Pricaz. Aspect de Ia recoltarea sfeclei de zahăr. In fotografie: mecanizatorul de tehnică şi Securitatea
larg porţile spre a-şi primi organizaţiilor de partid din Visalon Ursa, lucrînd ]a scosul sfeclei cu dislocatorul şi mai mulţi cooperatori, intre care muncii, precum şl proble­
beneficiarii — preşcolarii, şcoli — le-au adus rczul- \ Ana Furdui, Ion Kodoc, Viorel Igreţ şi Ion F uni ui, caro lucrează la curăţatul şl decole- me de îngrijire a sănătăţii.
şcolarii şi studenţii — în late superioare anilor an- ţ tatul sfeclei. Aici, din cele 50 ha cultivate cu această plantă s-au recoltat mai bine de 20
ha, iar la baza de recepţie s-au transportat de către şoferii Nicolae Biriş, Petru MIrza,
săli de clasă, cabinete, la­ teriori, marciml un salt ca- 1 Gheorghe Dră.goi şi alţii, aproape 400 de tone de sfeclă. Foto: NICOLAE STOICAN
boratoare, amfiteatre şi ate- litativ în direcţia dezvoltă- !
liere-şcoală pregătite pentru rii şi perfecţionării învăţă- ţ
a conferi procesului in- mînlului hunedorean. Stau l
slructiv-educativ valorile mărturie procentul de pro- ’ Atenţie sporită, mobilizare activă
reale ale perfecţionării movabililate din anul şco- \
muncii da formare a tine­ Iar trecut de 95,85 la sută Î
rei generaţii. pe judeţ — 99,15 la sută la } la executarea lucrărilor agricole
După o vacanţă meritată, învăţămîntul primar, 94,95 1
în care bucuriile recreaţiei la sulă la cel gimnazial, | Acum, cînd sc apropie cu groindustrial Haţeg am întîl- part activitatea între arat, ţinut, totodată, şi producţii
man, petrecute la munte 90,45 'la sută la liceal, de- t paşi repezi o perioadă de nit foarte mulţi oameni preo­ pregătitul terenului şi însă- bune. Altele, cu rezultate nu
sau la mare, s-au împletit păşind astfel media pe ţa- ) vîrf a campaniei agricole, pe cupaţi de mersul campaniei. xnînţat. prea mulţumitoare faţă de
fericit cu cele oferite de ră —- creşterea calităţii ţ ogoare toate activităţile sînt Mecanizatorii, cooperatorii şi 13 sînt la număr unităţile posibilităţile existente (ne re­
roadele muncii, elevii se nivelului de pregătire al e~ 1 la fel de urgente. Trebuie să cadrele de conducere nu fă­ care au avut cultivate cu ferim la cooperativele din
reîntorc spre şcoală cu în- levilor şi întărirea caracte- ? se urmărească de acum îna­ ceau nici un rabat de la pro­ cartofi însemnate suprafeţe de Sîntămăria Orlea şi Unirea),
credere, cu dorinţa de a rului praclic-aplicaliv al i inte, cu şi mai mare insisten­ abia au reuşit să recolteze
pătrunde noi taine pe dru- procesului instructiv-educ a- ţ ţă, materializarea zi de zi a cîte 10 ha. Şi nu trebuie să
gramele de lucru ale. unităţi­ în Consiliul unic agroindustrial Haţeg
mul ştiinţei, al cunoaşterii, tiv; preocuparea pentru or- i prevederilor cuprinse în pro­ uităm că cele două unităţi
al împlinirii. Cei 25 000 de ganizarea lecţiilor cu mate- ) au o pondere mare (30 la su­
elevi care şi-au dovedit rial intuitiv-dislribuitiv; j lor agricole. Tot atît de im­ tă) în cadrul consiliului unic
hărnicia, în această vacan­ promovarea pe scară largă L portantă în activitatea de zi în ceea ce priveşte cultura
tă, pe şantiereTe da muncă a metodologici şi telmolo- } cu zi pe ogoare este prezenţa gramul de lucru, folosind efi­ teren. 640 de ha. Şi tot 13 cartofului. Dacă pînă în pre­
patriotică, pe loturile şco­ gici didactice moderne; in- 5 şi ajutorul nemijlocit al tutu­ cient timpul de muncă. De la număr sînt unităţile care zent au recoltat atît de pu­
lare, la acţiunile de pregă­ tegrarea organică a învăţă- | ror locuitorilor satelor — ti­ dimineaţa pînă seara, nume­ au început recoltatul cartofi­ ţin, ne întrebăm ce vor face
tire a noului an şcolar, ca mînlului cu producţia, in- i neri şi vîrstnici, bărbaţi şi fe­ roşi cooperatori lucrează la lor. Unele cu rezultate bune. în următoarele zile ? In aces­
si- cei 15 000 de elevi care traducerea unor elemente J mei, — acordat cooperatori­ recoltatul cartofilor. Alţii se De exemplu, cooperativele din te condiţii, aici trebuie con­
lor. străduiesc să umple cu furaje Haţeg, Silvaş, Sălaşu de Sus, centrată întreaga atenţie a
au adus de pe litoral sau de politehnizare la cicluri-
de pe înălţimile alpine De la bun început trebuie cămările zootehniei. Din zori Livadia, Sînpetru, unde au DORIN CORPADE
bronzul soarelui de vară, (Continuare în pag, a 3-a) să arătăm că în majoritatea pînă în noapte mecanizatorii fost eliberate de cultură te­
cooperativelor agricole din pe­ — oamenii din linia întîi de pe renuri cu ştiprafeţe cuprinse
rimetrul Consiliului unic a- frontul recoltelor — îşi îm- între 12 şi iă ha. Şi s-au ob­ (Continuare In pag. a 2-a)