Page 54 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 798 4
tu pregătirea Congresului Eforturi
ELE
—-mawa
al Xll-lea al P» C. R. perseverente 8,30 Muzică
8.45 Porţile
(Urmare din pag. 1) 9,10 Melodii
9.45 Roman
Munca politică reflectată — Principalele preocupări dark (r<
lui epis
ale colectivului nostru în 10,40 Program
tic
pioi
în îndeplinirea acest sens — menţiona mais 10,55 Muzică
strumem
trul principal Nicolae Mărcu-
lescu, secretarul comitetului In jurul orei
misiune
de partid din secţie — au
sarcinilor de plan fost şi sînt în continuare municipi
Marea a
axate pe soluţionarea proble Iară prii
ta de lu<
Mobilizaţi de organele şi neze activitatea economică, melor legate de perfecţiona lui Nico
secretar
organizaţiile de partid, oa să pregătească temeinic or rea sistemelor dc încărcare a Partidul!
menii muncii din între ganizaţiile de partid din u- furnalelor, ceea ce conduce Român,
prinderile şi unităţile eco nităţile municipiului, toţi la înlăturarea multor deran Republic
România
jamente, la asigurarea unui
nomice ale municipiului comuniştii, pentru dezbate mers uniform al furnalelor şi derea at
Deva şi-au intensificat — în rile care vor începe în a- universit
întâmpinarea adunărilor de ceste zile, să-i înarmeze cu deci, la îmbunătăţirea cali 15,00 Stadion.
Baia M
tăţii fontei. Gu bune rczul-
alegeri, a Congresului al prevederile Plenarei C.C. al tate se soldează şi trecerea Scornicei
Xll-lea — eforturile în P.C.R. din 4—5 iulie a.c., ; Transmis
de Ia B
muncă, reuşind să raporte cu documentele Congresu I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni. Bobinatoarea Iudita Nariţa, urmăreşte cu atenţie funcţiona la efectuarea a 9 descărcări, Hochei :
la fiecare furnal, în 24 de
— U.R.S.
ze însemnate realizări în lui al Xll-lea al partidului. rea corectă a maşinilor. Lucrind cu atentie şi pricepere, ca dă numai produse de bună ore, faţă de 8 descărcări cîte neului ir
Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
calitate.
‘
producţie. în cele opt luni Astfel, în cadrai cursuri se făceau pînă nu demult. la ,?raga
care au trecut, planul pro Finalele
lor de perfecţionare de la Deşi această măsură dă ceva mondiale
ducţiei industriale pe mu Comitetul municipal de mai mult de lucru, colectivul cano*' ’
1
nicipiu a fost depăşit cu partid, cu reprezentanţii oa PRODUCŢIA POT EXPORT—REALIZATĂ Şl LIVRATĂ
nostru a ajuns la concluzia
63 milioane lei, concretizaţi —,
menilor muncii în C.O.M., că ea uşurează vizibil stăpî- Oamenii
în energie electrică livrată s-au organizat dezba nirea furnalelor, a tehnologi 17.20Agenda
tică tv.
suplimentar, în cupru, zinc, teri pe marginea Proiectu In termen si de cea mai bună calitate ilor de funcţionare a lor, 17.50 Clubul t
confecţii, masă plastică, concomitent cu influenţarea 18 ’5 Săptămin
lui de Directive, a celor
confecţii metalice, piese de lalte documente. De aseme întreprinderea de 'produce acest deziderat ? — l-am în gradului de pregătire profe în bine a calităţii producţiei. ternă
schimb pentru utilaje C.F., trebat pe inginerul şef al în sională şi a nivelului dc con Aş mai aminti, de asemenea, 18.50 1001 de i
19,00 Tciejuma
bunuri de consum etc. A- nea, s-au organizat, la ni re şi industrializare a legu accentul deosebit pe care îl 19,35Telecncic
vel de' municipiu, schim melor şi fructelor Iîaţeg se treprinderii, tovarăşul Gheor- ştiinţă din partea fiecărui 20.20 Film ser
ceste rezultate au creat buri de . experienţă cu co înscrie între unităţile econo ghe Mihalcea. lucrător, incit să nu facă nici punem pe efectuarea în fie Companii
premisele ca municipiul misiile pentru urmărirea mice ale judeţului Hunedoa — în prima parte a anu un rabat de la tehnologii, care schimb a probelor de Ewing —
reşedinţă de judeţ să poată ra cu însemnată pondere în de la disciplina muncii. Apoi rezistenţă .mecanică a cocsu 21,10 Varietăţi
exportului din întreprinderi lui activitatea, întreprinderii tractive
raporta realizarea planului şi s-au efectuat, de către producţia pentru export. Ca a mers în general mai ane prin automatizarea unor lui, a probelor granuloinetri- 21,35Telcjumn
producţiei industriale pe urmare, preocupările colecti voios, aceasta atît din cauza fluxuri, de fabricaţie — prin ce atît la cocs şi la mine
membrii biroului Comitetu reuri (ceea ce permite efec
primii patru ani ai cinci lui municipal de partid, a- vului de aici sînt orientate lipsei cantităţilor necesare de • care creşte sensibil şi pro tuarea oportună a corectări
nalului încă din luna sep nalize la faţa locului, în în cu prioritate spre realizarea legume şi fructe, cit şi a u- ductivitatea muncii —, prin lor ce se impun), pe intro Radi
tembrie. treprinderile din munici şi livrarea la timp a produ nor carenţe de organizare a expedierea la timp a tuturor ducerea în fluxul tehnologic
produselor realizate şi con
propriei noastre munci. Deşi
Tot în această direcţie, piu, pentru impulsionarea selor contractate cu partene tractate. Dar o bună calitate a unei cantităţi de cocs, frac BUCUREŞTI
rii străini, spre asigurarea pe semestrul I a.c. nu am dloprogramul
organizaţia municipală de lucrărilor de investiţii, de unui nivel tehnic al acestora mai avut sarcini ia export, a unui produs este determi ţia 15 mm, corelată cu încăr Radiojurnal;
partid a iniţiat o seamă de puneri în funcţiune a unor competitiv pe piaţa externă. noi am livrat totuşi anumite nată — în cazul nostru în cătura furnalelor. Toate aces presei; 9,00 Bi
9,05 Audienţă
acţiuni menite să impulsio- obiective. — Cum se înfăptuieşte cantităţi dc produse unor be mod hotărîtor — de calita tea au un efect pozitiv direct Buletin de şt
neficiari externi. în ultima tea materiilor prime, în speţă atît asupra calităţii fontei vista literari
Legendă şi do
vreme activitatea colectivu a legumelor şi fructelor, de produse de noi, cit şi asupra tin de ştiri
lui nostru în acest domeniu aprovizionarea ritmică, depo consumului specific de cocs. cultural; 11,35
0 problemă a mai multor factori — s-a intensificat. Planul la ex zitarea corespunzătoare şi in tul că acţiunile amintite de ră Radio-TV.
Sc cuvine să subliniem fap
tin de ştiri; 12
troducerea în fabricaţie fără
port pînă la sfîrşitul anului
pozitori, mari
este mobilizator şi depunem întîrziere a acestora, pentru maistrul Nicolae Mărculcscu 12,45 Prima zi
înlăturarea
de
pericolului
COMPLETAREA STUDIILOR toate strădaniile pentru a-1 precierii. Or, în aceste pri sînt o urmare firească a în clntecc; 13,00
3; 15,00 Meridi
realiza exemplar şi chiar pen
făptuirii măsurilor stabilite în
Radiojurnal; 1
tru a-1 depăşi. în acest sens vinţe se mai poate discuta, cu adunarea generală a oameni de estradă; 10,
Intr-adevăr, de problema ţiilor implicate, au fost luate siunii de vară din cci 14 297 am luat o serie de măsuri referiri critice la adresa unor lor muncii din luna iulie nut cu minut
completării studiilor de către unele măsuri care să facilite înscrişi la examene, au pro privind mai buna organizare furnizori, dar şi la unele ne a.c. Şi rezultatele practice lltăţi şi muzi
cîntec
mante,
toţi tinerii şi adulţii se ocu ze pregătirea, consultaţiile, movat 14 115 oameni ai mun a muncii, mecanizarea unor reuşite din munca noastră. din ultima vreme demon instrumentale;
pă mai multe organizaţii şi asigurarea cadrelor didactice, cii, rezultate mai bune obţi- fluxuri tehnologice, îmbună De curînd am luat măsura dc strează faptic eforturile fur- România; 20,4(
instituţii judeţene, municipa repartizarea cursanţilor pe nîndu-se în municipiul Deva, tăţirea activităţii de aprovi expediere a produselor finite naliştilor, prin linia descen norc; 22,00
22,30 Ring d<
le, comunale, din unităţi. în circumscripţii şcolare, perioa oraşele Brad şi Orăştie, în zionare şi depozitare a mate în pachete din folie, prin ca dentă de pe graficul fontei Buletin de ş
ce stadiu se află evoluţia ei da desfăşurării examenelor circumscripţiile şcolare aparţi- riei prime, de întărire a dis re creşte productivitatea mun declasate, care este foarte a- Non stop. muz
acum ? etc. Numărul cursurilor a nînd şcolilor nr. 7 Hunedoara, ciplinei de producţie. cii în procesul încărcării — proape de limita minună.
Consiliul judeţean al sin sporit Ia 224, funcţionînd în nr. 4 şi 5 Vulcan, Certej, — Ce realizări înscrie redueîndu-se mult eforturile
dicatelor, după exemplul or şcoli, întreprinderi, instituţii, Pcştişu Mic şi altele. I.P.I.L.F. Iîaţeg la capitolul fizice ale muncitorilor —, se C l N E î
ganizaţiei judeţene de partid, cămine de nefamilişti, în u- Cu toate rezultatele obţinu export de la începutul anului diminuează gradul de perisa
a analizat recent modul în ca nele localităţi cu număr mare te în acţiunea de completare şi pînă la zi ? bilitate prin depozitare, se deva : uiţi
re s-a desfăşurat anul trecut de navetişti. în acelaşi sens a studiilor se constată încă îmbunătăţeşte aspectul estetic Din activităţi a morţii (Pa
de învăţămînt, pregătirea, a crescut numărul secţiilor în- unele neajunsuri. Este încă — Am livrat mai mult de şi comercial al produselor. dor“ ' \rta);
de \
(G
prezentarea la examene şi pro văţămînfului fără frecvenţă mic numărul celor care s-a 50 tone de gem de căpşuni, Deşi în activitatea produc anexe—- industriale DO APA : Her<
movarea din clasă în clasă a de la 84 la 95. O activitate prezentat ia examene faţă de 100 tone de conserve de fa tivă a I.P.I.L.F. Haţeg mai Atlantida (Flai
celor interesaţi. Analiza a pus bună în această direcţie s-a cei înscrişi, mai ales în mu sole şi 100 tone conserve de sînt unele lipsuri şi neajun La C.A.P. Simeria se şa (Arta); 13 r
(Construt
tei
în evidenţă unele lucruri îm desfăşurat la Deva, Hunedoa nicipiul Petroşani, oraşele castraveţi, alte produse din suri, personalul muncitor de TROŞANI: Pri
v
bucurătoare. Pe întregul ju ra, Petroşani, Brad, Orăştic. Gălan, Simeria în comunele legume şi fructe sterilizate, aici este hotărît să le elimi preconizează ea în acest an riei melc (Uni
deţ au fost înregistraţi a- în marea majoritate a Balşa, Băcia, în unele şantie însumînd peste 600 000 lei ne, să-şi îmbunătăţească per să se obţină o producţie strălucitoare (1
Poliţia este în
proape 25 000 de oameni ai locurilor au fost luate măsuri re de construcţii şi unităţi valută. De remarcat că pro manent munca, să-şi realizeze globală de peste 800 000 lei blica); LUPEI
muncii cu dorinţa de a-şi pentru asigurarea materialu dusele noastre se bucură de ritmic prevederile de plan. din activităţile anexe-in- rul — seriile
completa studiile, din care lui necesar studiului, fiind re forestiere. Asemenea neajun apreciere din partea benefi De remarcat că întregul co ral); Căleîiu
(Muncitoresc);
14 508 din mediul urban şi cuperat un număr de peste suri se datorează în bună mă ciarilor externi. lectiv este deplin conştient că dustriale. Aici se confecţio Misiunea capri
10 492 din mediul rural. 6 000 manuale şcolare, distri sură şi slabei colaborări a or •— Calitatea şi .aspectul producţia pentru export fiu nează lunar pentru unităţi seriile I-1I (¡1
Pe baza unor programe, în buite apoi cursanţilor. ganizaţiilor sindicale şi U.T.C. estetic fac, precum se ştie, cea suferă nici o amînare a con le cooperatiste şi de stat LONEA: Acţii
(Minerul); ANI
tocmite prin consultarea tu Ga urmare a unor aseme cu şcolile şi conducerile uni mai bună reclamă produselor. tractelor încheiate, iar calita cîte 20 000 borduri şi 3 000 noi era liniş
turor organizaţiilor şi institu nea preocupări, la sfîrşitul se tăţilor economice. Cum vă gîndiţi, să ridicaţi în tea trebuie să fie ireproşabilă, stîlpi, valorificînd în bună rest); URICAr
în curînd va fi reluată pre continuare ştacheta în această în această direcţie se impu in loden (7
ocuparea în această direcţie, privinţă ? ne acţionat cu toată perse măsură o parte din mate BRAD: . Braţ
roşie)
(Steaua
fapt care reclamă îmbunătăţi — Aşa cum am spus, în verenţa şi răspunderea. rialele obţinute din resurse Viaţa merge îi
rea muncii pe toate planurile. primul rînd prin creşterea DUMITRU GHEONEA locale. tria); Din noi:
(Flacăra); GE<
Poliţia este îr
de cultură); Hj
(Popular); BR.
Atenţie sporită, mobilizare activă nii rărnin oann
Cobra (Casa t
SIMERIA: insr
rry (Mureşul) ;
(Urinare din pag. 1) rumbul pentru siloz. în câmp la iarnă cei din sectorul zoo forţele mecanice, dar să nu sul tobelor —
(Lumina); TEL
se afla şi inginerul Liviu Bar- tehnic de la Livadia şi Rîu uităm că şi planul la arături cloarie pentru c
factorilor de răspundere. Aici dan, şeful fermei zootehnice Alb care n-au însilozat pînă este foarte mare, 2 609 ha norul); GI-IEr.
se cere în mod deosebit or a I.A.S. Rîu Bărbat. Pentru acum nici un gram de fu pentru cooperativele agricole I egretelor argi
ganizaţiilor de partid să dez moment a devenit interlocu raje ? Poate, totuşi, toamna de producţie şi 920 ha pen toresc).
volte o puternică opinie de torul nostru. aceasta le va oferi cîteva po tru fermele I.A.S. din raza
masă împotriva acelora care — Gu această combină sibilităţi de a-şi diminua de consiliului. Totuşi, s-a reuşit
încearcă să se sustragă de la E.281, pe care sc află unul ficitul de siloz din balanţa fu pînă în prezent să se are pe Loto
muncă. dintre cei măi buni mecani rajeră, Dacă ne aruncăm o ste 1 300 ha Din acestea, au
zatori de la S.M.A. Haţeg, fost însămînţate deja 200 ha
Chiar inginerul şef al con Grigore Bozga, reuşim să re privire în balanţa furajeră de Rezultatele t:
siliului, Teodor Pătescu, ne-« coltăm zilnic 7 ha porumb. pe întreg consiliul vedem la cu lolium, 170 ha cu orz, şi 14 septembrie 3
Extr. I : 74, :
întărit această convingere. Du Masa verde recoltată o trans rubrica însiiozări un necesar 8 ha cu diverse soiuri de le 49, 33, 11, 82 ;
pă cum arăta dînsui, „în con portăm urgent la fermă. de 10 mii tone. Pînă în pre gume. Putem arăta că aici Extr. a II-a :
diţiile favorabile în care a — Dar tractoarele ce vin zent s-au realizat doar 8 mii utilajele lucrează la întreaga 17, 35, 34, 84, 8
Fonti de cisti;
debutat recoltatul, cartofilor, tone. capacitate şi realizează viteze
în cîmp aduc remorci pline lei.
acum pe consiliu trebuia să cu gunoi de grajd. Alt capitol distinct în a- le medii zilnice programate.
fie eliberată aproape jumăta — Tractorul, oricum, tre genda activităţilor din aceas Se observă însă unele greu
te din suprafaţa cultivată. buie să se înapoieze în cîmp tă campanie îl constituie ara tăţi în executarea lucrărilor
Cele două unităţi, care au după alte cantităţi de furaje. tul, pregătitul terenului pen de arături şi însămînţări ia
cam bătut pasul pe loc, a- Şi vine gol. Aşa că i-am ata tru însămînţări şi însămînţa- cooperativele agricole din
Timpul proba
tîrnă greu în balanţa nerea- şat remorca cu îngrăşăminte tul propriu-zis. Nucşoara, Şerel şi Pui. Aici, 15 septembrie:
lizărilor“. organice. Este mult mai efi Consiliul unic agroindustrial mecanizatorii sînt puşi uneori menţine irumoa
De Ia, recoltatul cartofilor, cient. Haţeg are în momentul de în situaţia de a pierde tim mai mult senin
să trecem la o altă acţiune Şi în alte unităţi, la coo faţă afectate acestor lucrări pul. De ce ? Pentru că nu sufla moderat
considerată a fi tot atît de perativele din Haţeg, Unirea numeroase forţe mecanice: 65 ii se creează front dc lucru, Temperatura m
cuprinsă între 1
I.M.M.R. simeria, secţia a IV-a mecanică. Lăcătuşii Cor- importantă • acum : întregirea şi Silvaş sc lucra intens la în- de tractoare, 42 grape cu încă se lucrează. în ritm do de, iar maxima
ncl Lupu şl Vasile Şuteu, exe cută proba arcului de suspen stocului de furaje. Astfel, în silozatul furajelor. Ne punem discuri, 30 de semănători. mol la eliberatul terenuri 28 grade. Dimii
sie de Ia vagoanele de marfă, Foto: •VIRGIL ONOIU zona Ploştina, sc recolta po însă întrebareaGe vor face Sînt, intr-adevăr, numeroase lor pe culturi. ceaţă.