Page 55 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 55
ABÀTÀ, 15 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 9
„Plafar“ Orăştie - r—
UN t INVITAŢIE
de o jumătate de secol
omenadă l Nu de mult, la miliţia
ilor 1 oraşului Simeria s-a pre-
ire în slujba sănătăţii } zentat Dumitru Gaia din
n: Pol
ul timu- PETRE VANCEA capitolul „Pămîntul e ro bil să înţeleagă sacrificiul \ Tot ia care a adus o plasă t
în urmă cu 50 de ani ac
ral-artis- tund“ „dar ca să exişti, nelimitat. în filmul lui tivitatea de colectare şi cul tip unic care să fie întrebuin i în care se afla încătlţumin-
1 te de damă şi o haină, tot
ţat în toate farmaciile din ţa
„Din nou lumină“ indiferent unde te găseşti, Calotescu — bucurîndu-se ţ dc damă.
lară in- în care oraş trăieşti, şi pe de concursul unor actori tivare a plantelor medicinale ră“.
- Trans ce meridian te afli, nu-fi ca Mariana Mihuţ, Ion nu era organizată pe baze Produsele — extracte, cea ^ — Le-am găsit în cen-
autohtone. De colectat colec
ei din între discipolii medici- este dat să cunoşti numai Dichiseanu, Emanoil Pe- iuri, siropuri, vinuri medicina i Irul oraşului Simeria, a
mişoara : nei româneşti, de renume o singură fată a vieţii“. truţ, Stelian Stancu, Zol- tau mai mult străinii, iar noi, le, legume uscate etc. au fost > zis omul, după care a
: popu- mondial, profesorul dr. tan Vadasz, Florin Pier tributari străinătăţii, făceam comercializate în ţară şi peste ) plecat mulţumit că şi-a
de vizi- Petre Vancea a purtat a- import de produsele plantelor
:ovarăşu- Petre Vane ea îşi are lo ceastă carte în suflet, sic, Mihai Mereuţă, Şte hotar®. Datorită calităţii su- l îndeplinit o îndatorire ci-
eauşescu, cul său bine meritat. în mulţi ani, ca acum să fan Torok, Ştefan Radof medicinale. perioarc a produselor sale, ? vică.
;ral al cei aproape cinzeci de ani Atunci un grup de inimoşi, cooperativa „Digitalis“ din ii
Comunist ne-o redea nouă, cititori şi Vlad Rădescu — aten i Plasa cu bunurile cnu-
•şedinţele de activitate intensă, fe lor, cu toată căldura şi ţia e reţinută de două as avîndu-i în frunte pe profeso Orăştie, s-a făcut repede cu ţ meratc se află tot la mi-
iocialiste brilă pe tărîmul ştiinţei suprema ei alcătuire. pecte definitorii : com rul de ştiinţe naturale Samoi- noscută şi a participat la mai 1 liţia din Simeria şi îşi aş-
e dcschi- medicale, al oftalmologiei lă Ciumaşiu de la liceul Au
şcolar şi plexitatea naraţiunii fil- multe expoziţii naţionale. De lleaptă păgubaşul.
19—1980 în special, Petre Vancea, MIRON ŢIC mice şi rafinamentul ima rel Vlaicu din Orăştie, pe în asemenea, cooperativa a luat
il: F. C. nu numai că a reuşit să gistic (operator Vasile văţătorul Nicolae Creţu şi parte la mai multe expoziţii
Viitorul redea atîtora vederea, să farmacistul Andrei Farago au
vizia A). Ultima frontieră Vivi Drăgan). internaţionale antebelice, ob-
directă elibereze ochii din beznă AL. COVACI hotărît înfiinţarea unei coo ţinînd diplome de onoare,
Iarc şi durere, dar s-a realizat perative de plante medicina premiul I şi medalii de aur.
oslovacla şi profesional ca unul a morţii le. Şi astfel ziua de 22 sep Cooperativa întreţinea legă
nala tur- „Luceferi
(ional de dintre cei mal buni oftal tembrie 1929 a devenit ziua turi comerciale cu firme da
mologi din ţară. Ani la de naştere a cooperativei „Di profil din Berlin, Leipzig,
lionatelor Generaţiile care au tra de metal“ Viena, Londra, apoi cu ţări
ninc de rând, ca profesor titular versat tragicele evenimen gitalis“, astăzi „Plafar“, pri FAPTA
>- Se- la catedra de oftalmologie te ale celei de-a doua Ieri, s-a deschis la Hu ma cooperativă agricolă ro ca Iugoslavia, Cehoslovacia,
a Facultăţii de medicină conflagraţii mondiale : ru nedoara cea de-a IV-a e- mână pentru cultura şi co Ungaria, Olanda, Palestina, şi rAsplatA
lavia» Franţa, Belgia, Italia, Dane
ilnilui I din Iaşi, şi mai cu sea şinosul Dictat de la Vie- diţie a concursului de lectarea plantelor medicinale
ral-artis- | mă după transferul din na care a dezmembrat ţa muzică uşoară „Luceferi şi produse chimico-farmaceuti- marca, Elveţia, Finlanda, A- Sînt mulţi cei ce ape
1963 la Centrul de oftal inerica. lează la serviciile unităţii
ului... ra ; nesfîrşitele suferinţe de metal“. Organizată de cc, cu un grup dc 16 asociaţi.
itică in- * mologie din Bucureşti, a provocate de trupele hor- Comitetul Uniunii sindi S-a hotărît ca funcţiile con Anii socialismului au fost „Mercur“ din Deva, dar
naţionalii luptat şi s-a străduit ceas thyste şi cele ale Germa catelor din ramura meta siliului de administraţie şi ale şi pentru fosta cooperativă de tot mulţi sînt şi cei ce se
de ceas şi zi de zi, pen lurgie şi construcţii de cenzorilor, a preşedintelui şi plante medicinale ani rodnici declară nemulţumiţi dc ca
niei fasciste, generaţiile
a tru reorganizarea oftal mai vîrstnice, deci, au maşini, în colaborare cu vicepreşedintelui să fie ono şi înfloritori, mai ales ulti litatea unor preparate cu
)allas — mologiei, punerea acestei Comitetul sindicatului din mii zece ani. Desfăşurîndu-şi
etrolicră adine întipărite în con rifice. linare şi a servirii ce se
ului 4 ştiinţe în folosul omului. ştiinţă toate acestea, dar Combinatul siderurgic Hu Primele culturi de plante activitatea ca întreprindere de practică aici. Vasile Ccs-
sical-dis- Cartea de faţă, „Din şi jertfele eroice aduse nedoara, cea de-a IV-a e- s-au făcut pe terenurile pro stat, întreprinderea dc plante telecan, din Brad, ne scrie
nou lumină“ este fixată de un popor ce nieicînd diţie a „luceferilor“ coin prietăţi ale unora dintre a- medicinale „Plafar“ din O- că la unitatea sus aminti
pe o serie de evocări şi n-a acceptat ide.ea capi cide, fericit, cu sărbători sociaţii cooperatori. Seminţele răştie a cunoscut o continuă tă se încearcă umflarea
mărturisiri toate prelungi tulării, demnitatea şi iu rea Zilei metalurgistului. necesare au fost comandate dezvoltare. Azi, urmaşii ace preţurilor la mîncare, în
te prin timp, prezentate birea de tară fiind însăşi La actuala ediţie partici de la Seminţeria Smidt din lor înaintaşi, purtători ai u- condiţiile cînd preţurile nu
cînd cu amărăciune, cînd esenţa fiinţei sale. pă reprezentanţi ai cînte- Erfurt şi Balsz din Oradea, o nei vechi tradiţii lucrează cu sînt afişate. Cercelîndu-se
cu bucuria şi încrederea în cului din 20 de judeţe ale altă parte fiind obţinute clin aceeaşi perseverenţă şi pasiu situaţia, s-a constatat că
3.00 Ra- reuşită. în copilărie, li Marcanta virtute a pe ţării şi din municipiul
cfii; 7,00 liculei este cartografierea diferite colectări. După mul ne pentru cultura şi colecta Estera Coslinaş nu-şi face
Revista ceu, în anii de studenţie Bucureşti. te şi grele intervenţii, din rea plantelor medicinale obţi- datoria cum trebuie. Drept
de ştiri; şi mult mai tîrziu pe li conştiinţelor, forarea în Mîine după-amiază, clu anul 1937 cooperativa „Digi nînd produse de calitate su
o; 10,00 nie profesională, a avut adîncul sufletelor umane, bul „Siderurgistul“ va pentru care a fost „răsplă
0,05 Re- demonstrarea decalajului talis“ a primit 8 hectare de perioară, prelucrînd o gamă tită“ cu reţinerea a 5 la
io; 10,40 de întîmpinat o serie de găzdui gala laureaţilor teren lingă localul adminis variată de plante medicinale. suta din retribuţia pe lu
00 Bule- obstacole, peste care a moral ce există între oa concursului, care va avea
)5 Atlas reuşit să treacă, să răz menii care îşi apără pă ca oaspeţi solişti ai Tea trativ din strada I.G. Frimu, Cele 8 sorturi de siropuri na na septembrie.
îpremie- unde funcţionează şi azi. A- turale produse aici sînt cu
0 Bulc- bească. Aşa dealtfel cum mîntul strămoşesc şi Kor- tralul de revistă „C. Tă- cest teren a fost irigat şi pre noscute pretutindeni în ţară,
iri com- scrie într-un pasaj ain ner, cotropitorul incapa nase“. lucrat conform cerinţelor fie A FOST LECUIT
;erprcţi ; Activitatea de producţie se
coală — cărei varietăţi dc plante. Prin împleteşte armonios cu acti Autocamionul 31-IID-
la 1 la culturi şi selecţionare s-a vitatea de cercetare ştiinţi
ib; 16,00 1926, de 5 tone, aparţi-
liniaturi reuşit să se producă varietăţi fică. Laboratorul întreprinde nînd C.S. Hunedoara, a
bal, mi- superioare ca mărime, aromă rii desfăşoară o muncă in
Actua- şi bogate în principii active. tensă în studiul uleiurilor vo fost găsit, înlr-una din zi- '
3.00 Ro- / le, între orele 19,30 şi
melodii Produsele obţinute din plan latile cit şi cel al valorificării j 21,40, în strada Moldova. \
Azi, în tele digitalis purpurea şi la- superioare a plantelor medici
Miţe so- \ Şoferul Ştefan Slanciu îşi ’
ijurnal ; nata, mentha piperita realiza nale. Este demnă de amintit j rezolva cu el nişte pro-
s; 24,00 te ele cooperativa din Orăş activitatea ştiinţifică depusă 7 blcme personale. Cînd or-
0,03—6,00 tie au fost obiectul unor cer de dr. farm. Gabriel Tibori,
oclurn. 1 ganclc dc miliţie i-au cc-
cetări ştiinţifice făcute în la ajutat de ing. Lucian Darie,
boratorul de botanică gene apoi Gheorghc Voju, Pavel \ rut explicaţii şi acte a
rală şi farmaceutică al Fa Ilie, Tiberiu Cadariu, ing. 1 răspuns că n-are timp
cultăţii de farmacie din Bucu Gheorghe Gîrjob, ing. chi / pentru aşa ceva. Dar ne-
reşti iar rezultatele au fost mist Traian Cadariu, al că > avind încotro, a fost ne-
rontiera publicate în Buletinul Socie ror nume este prganic legat ţ voit să-şi facă un pic dc
Casca- .de o activitate îndelungată 1 vreme. Numai cit era ne-
scac *iV tăţii de ştiinţe farmaceutice
HU.. din România, în care autorii şi rodnică în întreprinderea ? voie pentru a fi lecuit pe
t
iicereşte apreciază ca bune frunzele de „Plafar“, prima de acest fel ’ loc de năravul folosirii
Revan-
Afrodi- digitalis obţinute de această din ţară. V în scopuri personale, ore
; PE- cooperativă şi stabilesc ca a- ţ în şir, a maşinii stalului... ^
oopilă- Moment din spectacolul formaţiei de estradă a Şcolii generale nr. 6 Petrila, cu care cestea să fie un „etalon na Prof. LIVIA CIUMAŞIU
Mingea pionierii au cucerit in cea dc-a doua ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României^ tit
mbric) ; lul do laureat şi locul IX pe ţară. Foto: NICOLAE STOICAN ţional şi standarizarea unui Orăştie
(Rcpu-
alanste-
Acliile r în nord, la lumina ste putea deschide apetitul de meci pentru întâietatea la mîine, 1a Oradea, cu ca
(Cultu-
LCAN : Succes deplin in noul lei polare, trei echipe hu- victorii tocmai azi, cu revenirea în „A“. F.C. re să revină în „A“. Poa
unu — nedorene caută drumul Jiul. Dar nu e imposibil ! Bihor, cu startul său im te e mult spus că prin-
oresc) ;
Arsenal drept, fără hopuri şi o- Căci n-are Olimpia mai presionant, cu 6 puncte tr-un gol Corvinul va re
IA : La an de învătămint! pintiri, al revenirii spre mulţi şi mai iuţi Şoimani, din deplasare, căci şi la veni în „A“, întrecerea
uncito- zodii mai bune, sub care Antohi şi Vamani, decît coorăşana sa, înfrăţirea, fiind încă la început şi
Jn om
tnbrie) ; (Urmare din pag. 1) românească este chemată să să-şi fericească suporterii Bacăul. Şi-apoi şi Jiul tot deplasare a contat, mai e şi re tu ral, dar un
fFociitei răspundă, prin înlreaga-i şi simpatizanţii. La Satu trebuie să arate că la Pe are nu numai avantajul rezultat bun la Oradea ar
AŞTIE: Mare şi Oradea, Jiul, Cor- troşani fotbalul numără terenului de partea sa, ci netezi mult acest drum
(Pa- le primar, gimnazial fi li activilafe instrucliv-educati- vinul şi Dacia ajung la al întoarcerii hunedoreni-
preună ceal, legarea mai strînsă a vă, exigenţelor calitative pe
J-BAI : noţiunilor predale dc as care Programul partidului, vremea coacerii castane lor la locul lor. Să ţinem
(Casa lor, şi gîndul lor şi-al cu Hunedoara ! Toţi su
Cobra pectele concrete ale activi documentele celui de-al nostru visează numai dul porterii fotbalului. Să nu-
Oarne- tăţii unităţilor economice Xl-lea Congres le-a pus în In nord, in
ALAN: pentru care se pregătesc e- faţa tuturor domeniilor ceaţa şi aroma golurilor ui tăm că la Orăştie, Brad,
Itură) ; ce aduc puncte. Călan, Ghelari, Deva, Si
il Ha- levii. Stau mărturie cele muncii şi care acum ca Puncte de aur pentru meria şi, bineînţeles, la
: Dan 2 565 dc cercuri de creaţie pătă valorile noi ale orien
ie I-II ştiinţifică şi tehnică, în tărilor şi indicaţiilor des Jiul — azi, la Olimpia Sa căutarea... punctelor Corvinul, se joacă fotbal
Plo tu Mare ; la fel — pentru cu fotbalişti crescuţi la
ie (Mi- care activează peste 65 000 prinse din magistrala cu- Corvinul, mîine la Ora Hunedoara. Şi numai pen
Insùla dc elevi, a căror participa vîntare a secretarului gene
Munci- re s-a materializat în 560 ral al partidului, tovarăşul dea, şi Dacia, la Satu Ma tru acest motiv merită
re. Mai ales Jiul şi Cor să ţinem cu Hunedoara,
de lucrări, referate şi co Nicolae Ceauşescn, rostită vinul vor încerca, pentru de aur
municări prezentate în şcoli la recenta Consfătuire dc că şi au mare nesaţ, gus ca ea să revină în „A“,
şi la nivelul judeţului, îm lucru de la C.C. al P.C.R., iar izvorul de talente să
bunătăţirile aduse muncii unde activităţii ideologice tul... castanelor coapte în nu sece.
politico-educative, cullural- şi poljtico-cducative i s-a nord. Să reuşeşti să a- zeci de' ani în vîrstă şi şi moralul. Dar ce uşor Mai jos, pe binecuvîri- -
din arlistice şi sportive în ca acordat un loc deosebit. Un runci, într-un derbi al co zeci şi sute de bucurii a- se poate dărîma moralul taie meleaguri hunedore-
daşelor, castana în curtea
drul amplelor confruntări an şcolar ce debutează sub duse spectatorilor mineri. unei echipe angajate cu ne de frumuseţe şi rod,
70, 56, . gazdelor, înseamnă aur fotbalul de mîine polari
naţionale „Cintarea Româ auspiciile muncii entuzias Că echipa ce se clădeşte supremul obiectiv în în
pentru Jiul şi plumb pen
67, 59, niei“ şi „Daciada“. De pe te cu care cadrele didacti tru Olimpia. E greu, ni acum trebuie să ducă o trecere, cînd joacă sub zează interesul la Brad,
podiumul finalei celei de-a ce întîmpină primul Con tradiţie şi o mindrie prin unde Aurul va întîlni pe
668 445 meni nu-şi imaginează o sabia lui Damocles, cu F.C.M. Reşiţa, învinsă la
ll-a ediţii a Festivalului gres al educaţiei şi învăţă- misiune facilă a echipei ani. în săptămînă aceasta, gîndul că dacă pierde cu
muncii şi creaţiei, elevii mîntului şi, alături de în din Vale — vedeţi, spu la Petroşani s-a lucrat principalul rival pierde Orăştie şi Hunedoara, e-
hunedoreni au adus 23 de tregul nostru popor, eveni mult, cu forţe întărite, totul. Şi cum altfel poate chipa brădeană are o foa
titluri de laureat, din care mentul politic de prim rang nem echipă cu gîndul că toată suflarea echipei s-a me neastâmpărată de vic
9 pentru premiul 1 pe ţară, din viaţa partidului şi a ţă cei în cauză s-au adunat pregătit pentru ca de la fi dărîmat un asemenea torie şi încearcă a şi-o
iar dc la concursurile pe rii — cel de-al Xll-lca în ultima săptămînă, du- • moral, decît cu un gol- potoli mîine. Şi cu atît
neutru meserii copiii Hunedoarei forum comunist, ale cărui pă repetiţia aproape reu nord să vină lumina dru record —‘ de viteză, ca mai bine îi va cădea, cu
ea se au cucerit 70 dc premii. şită de la Bacău, mai mului viitor. în meciul cu Aurul ? Să cit la masă se va afla o
cerul documente vor jalona vil-' mult într-o grupare uni Mai jos şi mai în vest, strălucească steaua pola
ul va lată, aşadar, „podiumul“ torul şi prosperitatea Româ echipă nu oarecare, ci
id-est. ie pe care elevii hunedo niei socialiste şt fiilor săi. tă de interese, ambiţii, cele mai neîndreptăţite e- ră pe fruntea lui Agud, F.C.M. Reşiţa. Dar, dinco
va ii reni trec astăzi pragul nou potenţialul! şi spirite, E chipe ale campionatului ca golul ce nu l-a dat în lo de toate, din nord aş
i gra- Succes deplin în noul an greu, după ce Olimpia primăvară la Bacău — teptăm punctele... de aur.
23 şi lui an şcolar. Un an de în dc pregătire, instruire şi c- trecut, Corvinul şi F.C.
izolat văţ ămînt în care şcoala ducare a tineretului! însăşi a simţit gustul mie Bihor, din nou faţă în fa cu care Corvinul ar fi ră
rii la Tg. Mureş, care i-ar ţă, dar în „B“, într-un mas în „A“ —, să-l dea NICOLAE STANCIU