Page 57 - Drumul_socialismului_1979_09

Proletari dîn toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI

NR. 6 799

DUMINICA,
16 SEPTEMBRIE
1979

4 pagini — 30 bani

în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşeseu, IIM imiMNIMAKEA CUNOKtbULUI

aflat în vizită de lucru în Judeţul Timiş, AL XIl-LEA AL PARTIDULUI

Ieri a avut loc deschiderea SUCCESE DE PRESTIGIU

ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA
noului an de mvătămînt RIDICA NECONTENIT ra, S.F.E. Hunedoara şi al­
\
ŞTACHETA tele.
ÎNTRECERII
T o v a r ă ş u l NICOLAE prezentată dezvoltarea în ul­ colaborare cu specialiştii din secretarul general al partidu­ SOCIALISTE SUPLIMENTAR,
CEAUŞESCII, secretar gene­ timii ani a centrului univer­ unităţi productive şi dc cer­ lui a indicat să se continue 20 000 TONE PRODUSE
ral al Partidului Comunist sitar, unde se pregătesc clrc.a cetare din Timişoara şi din şi să se definitiveze studiile Amplificîndu-şi eforturile
Român, preşedintele Republi­ 22 000 de tineri din patria alte centre ale ţării. în dia­ pentru realizarea în ţară a u- în întrecerea socialistă,, pen­ CARBUNOASE
cii Socialiste România, a con­ noastră, şi, împreună cu ei, logul cu oameni dc ştiinţă, nui număr mai mare de com­ tru a cinsti cu realizări de
tinuat în cursul dimineţii de tineri din peste 70 de ţări ale cu miniştri, cu cadre didac­ ponente electronice, cele pri­ seamă Congresul al Xll-lea In toate sectoarele de ba­
sîmbătă vizita de lucru în lumii. 1 tice şi conducători dc mari u- vind televiziunea în culori, al partidului, colectivele de ză din cadrul întreprinderii
municipiul Timişoara şi a în continuare, se vizitează nităţi productive, prezenţi la valorificarea superioară a u- oameni ai muncii din uni­ „Victoria“ Călan întrecerea
desfăşurată în întîmpinarea
participat la deschiderea nou­ cîteva din laboratoarele facul­ această vizită, în care sînt nor .materii prime indigene, tăţile industriale aic muni­ celui de al XII-]ca Congres
lui au de învăţămînt. tăţii, înzestrate cu tehnică mo­ abordate probleme ştiinţifice realizarea - de materiale de cipiului Hunedoara obţin al partidului se soldează cu
Secretarul general al parti­ dernă, în care, sub îndruma­ de o deosebită actualitate, construcţii cu consumuri re­ noi şi tot mai mari reali­ noi sporuri de producţie, ca­
secretarul general al partidu­
dului a fost însoţii de tova­ rea compctcnă a cadrelor di­ lui recomandă ca potenţele duse dc energie şi ciment, au­ zări. La producţia globală litativ îmbunătăţită. în rîn-
răşa Elena Ceauşeseu, de alţi dactice şi a specialiştilor stu­ creatoare ale timişorenilor să torizarea unor faze dc pro­ plusul depăşeşte 16 milioa­ dul colectivelor cu cele mai
tovarăşi din conducerea de denţii îşi însuşesc nu numai fie valorificate şi mai activ ducţie şi tehnologii. în aceas­ ne lei, la producţia netă — bune rezultate se situează şi
partid şi de stat. bazele teoretice şi fundamen­ tă ordine de idei s-a cerut 22 milioane lei, aceste va­
tale ale viitoarei specializări, pentru progresul economic, cel de la cocscric care, de
Cu acest prilej, secretarul dar fac efectiv şi primii paşi tehnic şi social al ţării şi in­ oamenilor de ştiinţă, specia­ lori concretizîndu-se în pes­ la începutul anului şi pînă
general al partidului a vizitat în cercetare, în realizarea dică să fie continuate şi a- liştilor să realizeze — în co­ te 91 000 tone produse si­ în prezent, a realizat peste
instituţii de învăţămînt timi­ profundate studiile şi cerce­ laborare cu unităţi de pro­
practică a unor noi tehnolo­ derurgice,’109 000 tone do- prevederile de plan 20 000
şorene, întîlnindu-sc cu cadre gii şi instalaţii de reală utili­ tările privind economisirea c- ducţie — roboţi industriali, lomită, 2 200 tone talc, 1 800 tone produse cărbunoase. A-
didactice, cu studenţi şi elevi, tate pentru producţie. nergiei, să fie găsite soluţii dc înaltă tehnicitate, care să metri cubi masă lemnoasă. cest succes marchează înde­
cu factori de răspundere din pentru conservarea energiei asigure între altele mecaniza­ Se remarcă în mod deose­ plinirea şi depăşirea substan­
Multe din studiile şi cer­
domenii economice şi sociale, cetările efectuate în acest pu­ solare captate, recuperarea rea lucrărilor dc sudură, a bit colectivele dc la I.M. ţială a angajamentului anu­
care. împreună cu şcoala, con­ ternic centru de învăţămînt gazelor de la motoarele ter­ altor operaţiuni, roboţi supli, Hunedoara, C.S. Hunedoa- al.
tribuie la buna desfăşurare a tehnic superior al ţării sînt mice, a energiei de la cup­ capabili să deservească mai
procesului instructiv-cducativ. concretizate în maşini, apara­ toarele termice, captarea căl­ multe maşini. Tovarăşul
La Institutul politehnic tură, instalaţii, tehnologii reu­ durii din diverse procese teh­ Nicolae Ceauşeseu a indicat „ZIUA METALURGISTULUI"
„Traian Vuia“ — primul o- nite în cadrul unei expoziţii nologice. în acest sens, între să fie perfecţionată practica
biectiv^al vizitei —- secretarul amenajate la Facultatea de altele, s-a recomandat Consi­ studenţilor în producţie, să
general al partidului' a fost mecanică. liului Naţional pentru Ştiinţă fie mai bine folosită perioada Făuritorilor metalului -
salutat de zeci de mii de tl- Tovarăşul Nicolae Ceauşeseu şi Tehnologic să sprijine în consacrată acestei activităţi.
mi'orcni. apreciază eforturile şi rezul­ continuare cercetările şi ex­
"•î holul central al Facul­ tatele obţinute de cadrele di­ tinderea utilizării noilor sur­ întreaga cinstire şi preţuire!
tăţii de electrotehnică este dactice şi studenţi, în strînsă se dc energie. în acelaşi timp. (Continuare in pag. a 4-a)
Ţara îşi sărbătoreşte as­ muncitoresc de'înalt presti­
tăzi plămăditorii de metal, giu,. o nouă şi grăitoare
oamanii care ţin nestinsă mărturie a devotamentului,
flacăra muncii pe platfor­ abnegaţiei şi dăruirii comu­
mele cuptoarelor şi furna­ niste a acestui destoinic
lelor, conduc cu pricepere colectiv.
„şerpii“ de foc ai lamina­ întreprinderea „Victoria“
telor spre forma lor fina­ Călan se aliniază la aceas­
lă, cerută de economia na­ tă sărbătoare cu succese de
ţională în plin avînt. seamă: 11 290 tone fontă
La Combinatul siderurgic cenuşie elaborată în plus,
Hunedoara, colectiv munci­ 19 413 tone produse cărbu­
toresc — Erou al Muncii noase, 470 tone piese tur­
Socialiste, au fost obţinute nate pentru metalurgie, 140
suplimentar anul acesta tone cilindri de laminor, al­
7 950 tone oţel, 22 850 tone te produse — sînt prinosul
fontă, 50 000 tone laminate muncii harnice, responsabi­
finite pline, 10 680 tone le a siderurgiştilor de la
cocs, apoi aglomerat, pro­ Călan.
duse chimice, piese de
Festivitatea deschiderii noului an şcolar la Liceul industrial de construcţii Deva. Foto : NICOLAE STOICAN schimb. Este un raport (Continuare în pag. a 3-a)

invăţînd din experienţa anului trecut
ţ Ieri, s-a desGhis noul an de învăţămînt himedorean s
s Să respectăm întocmai tehnologiile
\
j 0 nouă treaptă în procesai complex j
de lucru la cultura griului
j de educare şi formare a tineretului Acestei probleme de ac­ influenţează soarta recoltei, notă că au existat unele deo­
tualitate ne răspund, pc ba­ am stabilit o scrie de măsuri sebiri în ceea ce priveşte pre­
Şcoala românească şi-a executiv al Consiliului tă, să asigure cunoaşterea ’ za învăţămintelor desprinse menite să asigure realizarea ocuparea pentru aplicarea co­
redeschis ieri porţile. E- popular judeţean. în cu- de către studenţi a spe- \ din rezultatele obţinute în a- unor producţii sporite la hec­ rectă a tehnologiilor specifice
venimentul înălţător, tră­ vîntul rostit la această cificului muncii în subte- l nul 1979 la culturile de ce­ tar în anul 1980. între altele, culturilor dc cereale păioase.
it la scara întregii noas­ festivitate primul secre­ ran, efectuarea tuturor ? reale păioase, conducătorii de am aplicat peste 1 500 tone Consider că experienţa acumu­
tre naţiuni, a dobîndit tar a apreciat eforturile operaţiunilor din procesul ) unităţi agricole învestiţi cu gunoi de grajd pe terenurile lată ne îndreptăţeşte să afir­
noi dimensiuni şi perspec­ colectivului dq cadre di­ de extracţie, cit şi stăpî- ţ sarcina de a pregăti baze destinate culturii griului, am măm că stăpînim bine facto­
tive marcate de magistra­ dactice şi studenţi pri­ nirea caracteristicilor şi i trainice recoltei din ultimul an selecţionat întreg stocul dc rii de sporire a producţiei.
la Cuvîntare pe care se­ vind integrarea învăţă- molului de funcţionare a \ al actualului'cincinal. seminţe din producţie proprie, Important este să valorificăm
cretarul general al parti­ mîntului cu cercetarea şi maşinilor miniere. i Gheorglic Prip, preşedintele s-a făcut amplasarea culturii deplin condiţiile pedoclimatice
dului, tovarăşul Nicolae producţia, care în Valea Ideea angajării respon- / C.A.P. Silvaş : „Deşi am rea­ în raport de asolamentul în­ existente. Pe lingă aplicarea
Ceauşeseu, a rostit-o la Jiului îşi găseşte cîmp sabile în activitatea de 1 lizat în medie 3 100 kg grîu tocmit la nivelul consiliului li­
entuziastul miting de la fertil de afirmare şi care integrare a învăţămîntu- ^ la hectar, rezultatele nu ne sa­ nie agroindustrial şi am sta­ asolamentelor stabilite pe con­
Timişoara. trebitfe să rămînă, în lui superior din Petro- i tisfac, dispunînd realmente de bilit soiurile ce le vom culti­ siliile unice agroindustriale, es­
te necesar să ni se reparti­
La Petroşani, reprezen­ continuare, direcţia fun­ şani cu producţia şi cer- > va. Pentru a realiza producţii
tanţii celor 2 900 de stu­ damentală, cheia de bol­ cetarea _a fost susţinută \ condiţii să sporim simţitor zeze ca-ntităţi mai mari de
denţi ai Institutului de tă a întregii activităţi din cu argumentele faptelor l producţia. Pe de o parte din sporite este necesar să ne fie seminţe din categorii biologice
mine au deschis înălţător, institut. în spiritul indi­ şi de prof. dr. ing. Du- / cauza condiţiilor climatice onorate Ia timp şi în sorti­ superioare. Dc asemenea, în-
prin cîntecul „Gaudeâ- caţiilor date de tovarăşul mitru' Fodor, rectorul in- 1 mai puţin favorabile, iar pc mentele planificate cantităţile grăşăinintele chimice ar putea
mus“, cel de-al 32-lea an Nicolae Ceauşeseu cu pri­ de alta datorită unor defici­ de îngrăşăminte chimice soli­ fi folosite cu eficienţă mai ri­
universitar din Valea Ji­ lejul vizitei de lucru, din stitutului, prof. dr. doc. enţe de ordin organizatoric citate. dicată dacă ar fi livrate în
Kovacs Ştefan, prof. univ. ;
ului. luna august, în Valea manifestate mai ales în cadrul Ing. Sabin Blada, directo­ vrac.
La solemnitatea mo­ Jiului, s-a subliniat că dr. doc. Aron Popa, ing. .’ secţiei de mecanizare, am pier­ rul I.A.S. Mintia: „Nici în Ioan Sorinca, preşedintele
mentului a fost prezent institutul şi întreprinde­ Ovanez Arabagean, di- ) dut la recoltat peste 400 kg unitatea noastră potenţialul C.A.P. Gurasada şi şeful sec­
tovarăşul Ion Ciucu, rile miniere trebuie să rectorul general al Corn- ( boabe la hectar. Iată de ce productiv al pămîntului nu a ţiei de mecanizare : „Deoare­
prim-secretar al Comite­ conlucreze mai bine pen­ binatului minier Valea î în preocuparea noastră va sta fost deplin fructificat, între ce soarta recoltei o hotărăsc
tului judeţean de partid, tru ca practica producti­ --------------------------------------^ mai mult problema organiză­ ferme înregistrîndu-se diferen­
preşedintele Comitetului vă să fie cit mai eficien­ (Continuare în pag. a 2-a) ^ rii judicioase a întregii acti­ ţe de ordinul miilor de kilo­ N. TÎRCOB
vităţi a secţiei de mecanizare. grame dc boabe la hectar, la
Ţinîiid seama de factorii care producţiile' medii. Aceasta de­ (Continuare în pag, a 2-a)