Page 6 - Drumul_socialismului_1979_09

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

Pentru a se realiza şi depăşi La Hunedoara şi-a încheiat lucrările
Şcoala vieţii
planul la cărbune Â! doilea seminar

(Urmare din pag. 11 care îl resimţim fiecare în (Urmare din pag. I) pcctarea tehnologiilor, absenţe naţional de educaţie
viata de toate zilele. Din a- nemotivate, ncfolosirca inte­ 8,45 Gi
8,00 Te
ceasla rezultă şi una dintre apar, însă nu ne putem de­ grală a timpului efectiv dc 8,25 Şo
maistru principal jurnalist^ preocupările de bază ale lui clara mulţumiţi dc roadele lucru. „De vreo lună, în sec­ sanitară 8,35 Ml
nici că se poate. L-am în­ Nicolac Mărculescu, secre­ muncii noastre, deşi de la în­ torul II al I.M. Bărbătcni, pii
trebat ce înseamnă să ' ¡ii tar al comitetului de partid ceputul anului înregistrăm de­ blocul VII, stratul 3, brigada Eli
10.00
jurnalist si a răspuns fi­ pe. secţie din anul 1958, pri­ păşiri de plan. Mai sînt si­ pe care o conduc a deschis Amfiteatrul Spitalului muni­ cooperare activă a tuturor fac­ 11.40 Av Vi.
resc : „Dacă vreji, cu vă vitoare la pregătirea tinere­ tuaţii de indisciplină, se mai un nou abataj, cu front scurt, cipal din Hunedoara a gaz-' torilor, cadre medicale, perso­ 11.45 nu
pat răspunde că meseria de lor cadre, a tinerilor furna- produc defecţiuni electrome­ unde dăm zilnic mari canti­ duit în zilele de 30 şi 31 au­ nal muncitor, să se ajungă la 12,30 De
jurnalist înseamnă evoluţie. lişti care să preia ştafeta canice, ne lipsesc anumite pie­ tăţi de cărbune — ne spunea gust cel de-al doilea seminar îmbunătăţirea în continuare a 13.00 Te
13.05 AII
Dură cvolu/ic, meseria asta ,,Pătrimilor brigadieri“. L-am se de schimb pentru comple­ minerul şef de brigadă Ion naţional de educaţie sanitară acestei activităţi. Dc asemenea, 15.00 FO
ar dispare“. Un om angre­ văzut de multe ori insistînd xe, ne mai pune probleme şi Pintecan. Dacă punem toţi cu tema „Metodologia edu­ au fost făcute propuneri în Sti
nat pînă în adîncul sufletu­ in şedinţe şi luptîndu-sc cu zăcămîntul, aşa că treaba nu caţiei sanitare în sectorul in­ direcţia ridicării calităţii mun­ iui
Tr.
lui înlr-o meserie care în­ cei care neglijează, lăsând prea merge liniar, cum am deopotrivă umărul, iar cadre­ dustrial, coordonată de actua­ cii de perfecţionare a celor de
seamnă cvolu(ie, nu poate fi pe plan secund această pro­ vrea şi am dori noi. le tehnice rezolvă operativ litate în . perfecţionarea pro­ chemaţi să ducă la îndeplini­ In
decit înlr-o perpetuă schim­ blemă esenţială pentru fur­ Spunînd acestea, ing. Du­ problemele care le cad în fesională“, organizat de Cen­ re sarcirîile din domeniul edu­ 17,10 Cu
tisi
competenţă nu sc poate ca
bare, înnoire, deschis către nale, pentru combinatul hu- mitru Dănciulescu, şeful sec­ trul dc perfecţionare a perso­ caţiei sanitare, pentru mai bu­ dis
nou prin toate canalele e- nedorean. Prin mîna acestui torului IV al I.M. Lupcni, treaba să nu meargă bine“. nalului sanitar mediu, Institu­ na înzestrare a laboratoarelor 17.55 Fii
xistenţei sale. Un astfel de om, în aparenjă blajin dar era dc părere că întregul co­ La rîndul său, Andronic Gru- tul dc igienă şi sănătate pu­ de igienă şi a cabinetelor me­ 18.45 Ep Cei
om este Nicolac Mărculescu neiertător cu indisciplina, aii lectiv al sectorului ca şi al măzescu, care a preluat o bri­ blică Bucureşti, şi Direcţia sa­ dicale cu materiale de propa­ FU
sau nea Nae cum îi spun cei trecut atijia tineri încât nu-i minei Lupeni poate munci gadă complexă intr-un abataj nitară a judeţului Hunedoara, gandă actualizate şi de larg Cil.
mai mulţi dintre tovarăşii va putea număra niciodată. mai bine, că este angajat ple­ frontal din sectorul I, tot dc La seminar au participat doc­ interes, capabile să suscite a- 19.00 dio Tei
săi de muncă, jurnaliştii. Le-a dat cit a pulul şi a nar în acest sens, hotărît să la Bărbătcni, releva că ordi­ tori, profesori, medici şi cadre tenţia. 19.15 Peí
Am mai reţinui o „spu­ căutat să poată cit mai mult materializeze exemplar indica­ nea şi disciplina, munca in­ medii din întreaga ţară, re­ în concluziile prezentate, la rir<
să“ de-a lui Nicolac Mărcu­ pentru alt ii. Un exemplu ţiile date de secretarul gene­ tensă, plină de abnegaţie şi prezentanţi ai Ministerului Să­ încheiere, directoarea Centru­ Fer
Coi
nătăţii şi Ministerului Educa­
de răspundere, sint factori ho­
lescu, dintr-o discuţie mai viu, grăitor pentru omul, ral al partidului, tovarăşul tărâtori în activitatea din a- ţiei şi învăţământului. lui de perfecţionare a perso­ 19.55 Av;
veche: „meseria noastră nu activistul, educatorul, mese­ Nicolac Geauşescu, la marea nalului sanitar tovarăşa dr. 20.00 Fiii
se poate învăţa numai din riaşul excepţional care se adunarea populară de la Lu­ halaj. „Avem program de lu­ în cadrul seminarului au Gabricla Bocec Stoian, a a- păt
rit
cru de 6 orc la front, dar 6
cărţi. Se învaţă din practi­ dăruieşte cu putere oameni­ pcni, din 10 august a.c. ore să lucrăm ! Adică să ne fost prezentate trei referate şi preciat, pentru bogăţia dc idei stu
că, din experienţa proprie, lor, învătîndii-i şi totodată Unii interlocutori au fost peste 40 de comunicări, toate şi aspecte comunicările pre­ 21.20 Pul
experienja altora...“ Aici se învăţând cot la cot cu ei — dc părere că sc impune mai facem fiecare datoria la lo­ bucurîndu-se de o largă au­ zentate de dr. Viorica Roşem- 21,25 Mu Tel
21.40
ascunde un mare adevăr pe meseria de om. multă atenţie în activitatea de cul de muncă, să fim mai ac­ dienţă şi de unanime aprecieri. berg, judeţul Bihor, dr. I’rantz IlT’V-
aprovizionarea şi transport, tivi, să ne mai rezolvăm şi Prin diversitatea temelor abor­ Dămătârcă judeţul Iaşi, asis­
în întreţinerea căilor de ac­ singuri unele probleme, să nu date, prin tratarea aspectelor tenta Mariana Chindler jude­ 16.00 Em
«Hi
ces din subteran, că soluţio­ lot aşteptăm să vină alţii să legate de specificul sectoare­ ţul Hunedoara şi alţii, a subli­ 18,50 1001
narea problemei pieselor de facă acest lucru, căci timpul lor industriale în care se des­ niat, dc asemenea că nu este 19.00 Tel
întâmplătoare alegerea judeţu­
făşoară activitatea dc educaţie
trece, iar ceea ce am pierdut
Un iubitor a schimb nu trebuie să mai su­ azi, mîine va fi foarte greu sanitară, această manifestare a lui Hunedoara drept gazdă a 19.20 „Dr Pri
fere amînare. De asemenea,
Kei
19.35
sau imposibil dc recuperat“.
acestei manifestări, ea datorîn-
constituit un util schimb de
au mai fost invocate situaţii
de descompletare a unor bri­ La minele Lupeni şi Băr- experienţă pentru toţi parti­ du-se rezultatelor bune obţi­ le.
ton
cob
Pădurile — aceste neste­ destul de vastă: cuprinde găzi, de reparaţii necorespun­ băteni, la toate celelalte din cipanţii. nute, preocupării permanente 19.55 Cat
pentru soluţionarea optimă a
mate ale aurului verde, a- peste 750 hectare de pădure. zătoare a unor utilaje, de or­ Valea Jiului sc impune per­ Din discuţiile purtate, s-au -aspectelor ridicate în profila­ 20.15 Roi
ccşti plănrini de oxigen şi — Cu ce se ocupă un pă­ ganizare defectuoasă a muncii severat în aceste direcţii, ca desprins o serie de aspecte dar
ozon — aleargă spre noi din durar ? îl întreb. pe unele schimburi, la unele fiecare om al muncii de aici interesante. S-a apreciat una­ xia îmbolnăvirilor profesionale. 21.05 Mu
Tei
21.35
S-a subliniat, dc asemenea ma­
toate părţile. Intraii în •îm­ — Lucruri deloc puţine ; fronturi de lucru şi de indis­ să înţeleagă necesitatea mereu nim că munca.de educaţie sa­ rea satisfacţie şi mulţumire
părăţia de vis şi de foşnet, ciplină, înccpînd de la neres- crcscîndă de cărbune ! nitară, prin importanţa deo­
de tăcere şi răcoare, sufle­ de îngrijirea pădurii, de noi sebită ce o prezintă în preve­ pentru condiţiile asigurate re­
plantări (nu demult s-au nirea şi combaterea îmbolnăvi­ uşitei organizări a lucrărilor m
tul ni se umple de încântare plantat l. > hectare cu pin), rilor profesionale, a înregistrat
r
şi de frumuşele. Şi nit e pu­ de paza şi de prevenirea in­ un salt calitativ apreciabil. prog:
ţin lucru să fii om al pudu­ cendiilor, de ocrotirea vâna­ Este necesar însă, ca priritr-o MIRCEA DIACONU d io juma
rilor, mai ales citul po(\ tului, de colectarea fructelor sci; 7,‘
afirma „am peste douăzeci de pădure, intr-un cuvînt de rutierii;
satelor;
mult mai multe decit, poate, nlcal; li
toţi; 13,i
cred unii. Pentru apărarea Să se acţioneze energic pentru Unda vi
de foc, de pagube, s-au pus iulerpre
larii; 14
o scrie de tăbliţe rle averti­ Clubul p
zare, s-au amenajat locuri monah i
pentru odihnă şi fumat, cu respectarea graficelor muzicii;
şi doi de ani de citul sînt scaune şi mese. (Urmare din pag. 1) Şefa de fermă, inginera Ele­ pentru
nai; 20,1
pădurar în cadrul cantonu­ Zilnic, pădurarul Silviu na Ciobanu, încerca să ar­ Ffiramiţi
lui silvic tir. I Zam-Cerbia“ Ardelean „bate“ cu piciorul livată cu ceapă va fi cu­ gumenteze că n-a avut forţe neul nit
semnări
aşa fium o face Silviu Ar­ între 15—20 de kilometri, leasă. Şi aceasta sc va rea­ dd muncă suficiente la re­ manţeloi
delean, un om molcom la uneori chiar mai mult, este diojurna
vorbă, dar cu temei la trea­ numai ochi şi urechi, tră­ liza prin mărirea vitezelor coltatul legumelor. Dar si­ sportiv;
bă. N-am. apucat să-l întreb ieşte din plin măreţia pădu­ dc recoltare la 4—5 ha pe tuaţia în teren arată şi alte 24.00 Bu
5.00 Nor
cit de mult îndrăgeşte mun­ rii. In cadrul Ocolului sil­ zi. Sc va avea în vedere neajunsuri. La cultura dc turn.
tomate, în ultima lună, bu­
mobilizarea tuturor coopera­
ca de pădurar că mi-a şi vic Ilia, de care aparţine, torilor în cîmp cît şi folo­ ruienile au ajuns să fie mai
luat-o înainte: este foarte apreciat. Şeful sirea la întreaga capacitate mari dccît plantele. Pc o
— Cutreier potecile şi că­ ocolului llia, tovarăşul Şte­ a utilajelor din dotare. A- suprafaţă de 11 ha o can­
rările pădurilor din frageda fan Ciolănel, ne-a mărturi­ tenţie însă, toate acestea tre­ titate însemnată dc castra­
copilărie. Dacă nu mă fă­ sit numai cuvinte bune, dem­ buie făcute în timpul cel veţi a rămas neculeasă, dc- DEVA
ceam pădurar, aveam o ma­ ne de laudă. In cadrul or­ mai scurt, pentru că ceapa, preciindu-se din cauza tim­ corn un
re retnuşcare. datorită umidităţii din sol, pului. Nici la recoltarea ver- ţia este
ganizaţiei de bază, comunis­ KUNEDI
Lot ce se poate, fiindcă tul Silviu Ardelean este a- şi temperaturii mai ridicate, zei nu se stă prea bine. Din rajulul
atunci cvnd o munca î(i fa­ ar putea încolţi, lucru ce ar totalul de 425 dc tone cît tollll Ht
predat aşa cum se cuvine. sul de
ce plăcere, î(i adie sufletul, duce la slăbirea capacităţii s-a estimat a sc recolta, rul) ; Pi
Un om al pădurilor, un de păstrare în timpul iernii. s-au strîns numai 145 dc le cucei
te cheamă, nu se poate să nirca);
om cu sufletul sensibil, des­ La vecini, la ferma legu­ tone. Activitatea de recolta­
nu i te dărui. Silviu Arde­ micolă din Simeria, tot a- re şi livrare a legumelor riile 1-1
chis, preocupat de munca şi Nea
lean consideră pădurea ca ceeaşi problemă. Restanţe impune o accelerare a rit­ (Hcpubli
răspunderea încredinţată. A- Vacanţă
pe cel mai bun aliat al său. faţă de grafic la livrări. La mului de lucru în toate uni­
şa ni s-a înfafişat, aşa l-am gogonele, spre exemplu, pî­ rai); ]
@ zi nu poale să nu-i calce tăţile care au grădini dc le­ nă (Hun
cunoscut pe Silviu Ardelean. nă la sfirşitTît lunii august Un om
cuprinsul. Raza de activitate trebuiau livrate 100 tone. gume şi unde situaţia se resc); L
ge înaii
a pădurarului Ardelean este MIRON ŢIC Au fost livrate însă doar 7 prezintă în mod asemănă­ TRILA:
tone, ceva aproape simbolic. tor.
Ionele Vasile este şofer pe autobuz la S.G.C.L. Cillan. Zi (Muncito
de zi îşi face datoria cu răspundere şi dăruire. Se veri.no
IIÎCANI:
Noiembr
oglinzi i
Secţia sculărie de îa „Chi­ cu 5 la sută. Tot de la mai­ şic); <
mica“ Orăştie este una din Iii acţiunea de economisire, comunişti! strul Hanciu aflăm prin ce căi Mărin tr
sectoarele „cheie“ ale între­ s-a ajuns la economisirea de ORAŞTII
I-n (Pat
prinderii. In atelierele aces­ metal : (Flacăra)
teia se confecţionează majori­ — Am început prin a re­ A fost r
tatea pieselor, sculelor şi dis­ sînt catalizatorii întregului colectiv nunţa la o scrie de repere 7-a (Cos;
ŢEG :
pozitivelor — printre cele mai turnate pentru matriţele mari. (Popular
importante se numără matri­ Acestea, pe lingă faptul că tiv pan
ţele — necesare procesului dc — Este firesc să fie aşa — rea partidului a subliniat clar sistem de iluminat este total le dc tratament termic, unde deseori aveau deficienţe cali­ Viaţa m
producţie. Tot aici există şi subliniază tovarăşul Nicolac că economisirea materiilor pri­ necconomicos. Nu este normal se consuma multă energie e- tative, erau şi supradimensio­ Uc cullur
oglinzi r
munceşte un colectiv bine su- Hanciu, maistru principal, se­ me, combustibililor şi energiei ca noaptea, cînd lucrează cîţi- lcctrică, deseori în gol. Prin nate. Deci metal consumat în ILIA; Ui
'dat, care se înscrie în fiecare cretarul comitetului de partid a devenit o problemă dc im­ va oameni, să ardă sute dc reorganizarea sistemului dc plus. Folosim o nouă metodă, LIUC : C
clar de
an printre colectivele frunta­ pe secţie — deoarece avem o portanţă capitală, de cea mai becuri de putere mare“. lucru (cuptoarele funcţionează cea a forjării din blumuri la GHF.LAR
şe ale întreprinderii. în acest organizaţie de partid puterni­ stringentă actualitate, comu- S-a trecut la înlocuirea tu- acum doar 4 zile pe săptămî- cote apropiate, cu recuperarea noasă (?
an ci au realizat lună de lună că. Peste jumătate din lucră- nă, dar încărcate la maximum) materialului decupat. Creşte
planul, îa producţia marfă > torii noştri sînt comunişti. sc economisesc peste 700 000 în acest fel rezistenţa în timp
depăşindu-1 de fiecare dată Printre .ei sînt oameni care ÎN INDUSTRIE - MARI CONSUMURI kWh anual. Cînd se vorbeşte a unei matriţe (aproximativ 6V*
cu peste 10 la sută. nu numai că sînt buni mese­ dc tratamentul termic, dc fie­ de trei ori) şi sc obţin econo­
Afirmăm că aici există un riaşi, „toţi aşi în meserie“, dar- DE ENERGIE. SĂ O ECONOMISIM 5 care dată se vorbeşte şi de mii dc peste 10 tone metal
Timpul
colectiv. închegat, : harnic şi sînt şi „trup şi suflet“ pentru doi muncitori, doi comunişti. pc an. ziua <lc 1
disciplinat. Pc bună dreptate, secţie, pentru întreprindere. Ei poartă acelaşi nume, Vio- ...O secţie, un colectiv ini­ mc irum
deoarece meseriaşii de la scu­ Nicolac Baltaru, Dorel Ştcf, niştii s-au înscris în fruntea turor becurilor incandescente rcl Drăgoi I şi Viorel Drăgoi mos, din marca familie a u- noaptea,
senin. V:
lărie au făcut dc nenumărate Stoian Manolescu, Romulus acţiunii dc economisire. Şi cu becuri fluorescente, care II. Tată şi fiu. „Bătrînul“ nci întreprinderi. în mijlocul derat dir
ori dovada calităţilor lor, rca- Grecu, loan Muşa şi Nicolac ca în repetate alte daţi, în­ au fost coborîte jos, deasu­ muncitor specialist este un a- acestuia munceşte şi sc impu­ ratura m
lizînd piese şi dispozitive de Homorodeanu fac parte din tregul colectiv s-a mobilizat pra maşinilor. Dar nu numai devărat artizan în meserie, e- ne un nucleu puternic dc co­ tre 7 şi
mare complexitate, care au categoria meseriaşilor care în această direcţie. atît. Iluminatul în hală a fost xcmplu dc dăruire în muncă. munişti. Toţi împreună şi fie­ maximă
de. Dimii
înlocuit cu succes repere si­ formează meseriaşi şi oameni. Oamenii s-au uitat cu mai secţionat pe tronsoane, crcîn- Fiul îi calcă hotărît pc urme, care în parte formează liantul Timpul
milare aduse pînă nu demult ... Prin profilul ci, sculăria multă atenţie în jur şi treptat, du-se posibilitatea să sc aprin­ fiind astăzi unul din elemen­ care uneşte întregul colectiv, 3 şi 4 sc
din import. este un însemnat consumator treptat au început să descope­ dă numai unde şi cînd este tele' de bază ale secţiei. şi, în acelaşi timp, „motorul“ se menţi
cerul vai
Permanent în fruntea colec­ de metal, combustibili şi ener­ re şi să anihileze canalele ri­ nevoie. S-a trecut la folosirea Deşi în sculărie nu se exe­ care il propulsează spre noi ratura v;
tivului s-au situat comuniştii. gic electrică. Nu numai în sipei. „Unde se risipeşte ener­ iluminatului local, dc 24 volţi, cută repere de serie, totuşi căutări, spre transformarea lor La mut
Ei au fost, şi sînt, cataliza­ ultimul timp: dar mai ales în gia electrică ? Păi, în primul pe fiecare maşină în parte. faţă de anul trecut indicele de în $apte. să, cu ce
torii întregului colectiv. ultimul timp, dc când conduce­ rînd la noi în hală ! Actualul Etapa următoare. Cuptoare­ consum al metalului a scăzut MIRCEA LEPADATU ziua.