Page 63 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 63
AîWL XXXI
NR. 6 801
MIERCURI,
19 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ
T o v a r ă ş u l Nicolae că, întreaga fiinţă cauzei locuitorilor — mineri din
Ceauşescu, secretar general fericirii poporului şi a pro tată-n fiu — care au în
al Partidului Comunist Ro păşirii patriei noastre so scris de-a lungul istoriei
mân, preşedintele Republicii cialiste. nemuritoare pagini de e-
Socialiste România, a în In drum de la reşedinţă roism în muncă şi luptă.
cheiat, marţi, vizita de lu şi pînă la primul obiectiv Mulţumind pentru aceas
cru în judeţul Maramureş. înscris în programul vizitei tă frumoasă primire, tova
Secretarul general al de marţi, exploatarea mi răşul Nicolae Ceauşescu, a-
partidului a fost însoţit pe nieră Şuior, coloana ofi dresîndu-se celor prezenţi, Noua clădire a Liceului industrial de construcţii Deva. Foto : NICOLAE .STOICAN
- -Meursul fructuosului dia- cială străbate principalele a spus : „Vă adresez tutu
,o purtat cu destoinicii artere ale municipiului ror multă sănătate şi feri
N
locuitori ai „ţării de pia Baia Mare. Mii şi mii de cire ! Noroc bun“. )
tră“ de tovarăşa Elena locuitori ai oraşului, tineri La sosirea la exploatarea Pe şantierul de locuinţe din Haţeg
Ceauşescu, tovarăşii Iosif şi vîrstnici, femei şi băr minieră Şuior a tovarăşu
3ant\ Gheorghe Oprea, Mi baţi, au ieşit în ’ întâmpina lui Nicolae Ceauşescu, a to
nai Gere, Ilie Rădulescu. rea oaspeţilor dragi cu toa varăşei Elena Ceauşescu, a Restanţele trebuie recuperate,
Şi cea de-a doua zi pe tă căldura inimii lor. Pe celorlalţi tovarăşi din con
care tovarăşul Nicolae străzile cu aspect sărbăto ducerea partidului şi statu
Ceauşescu a petrecut-o îd resc, ei au dat din nou glas lui, din mii de piepturi iz
mijlocul locuitorilor acestei bucuriei de a-1 avea în bucnesc puternice urale, se toate locuinţele predate la termen!
străvechi vetre a neamului mijlocul lor pe tovarăşul scandează lozinci, se aplau
românesc a reprezentat o Nicolae Ceauşescu, pe tova dă îndelung. O mare pan
puternică mărturie a bucu răşa Elena Ceauşescu. cartă exprimă nemărginita DMN are fundaţia gala de
riei sincere şi căldurii cu Aceeaşi atmosferă se re încredere şi dragostea mi Din 160 de apartamente planificate a se construi şi mai multe luni, dar din, lip
să dc meseriaşi nu-1 putem
care oamenii muncii din a- găseşte pe întregul traseu nerilor fată de conducăto preda anul acesta la Haţeg s-au predat 72. Dar şi a-
ceaslă parte nordică a ţă străbătut. La Baia Sprie, în rul iubit al poporului nos ccstea mult mai tîrziu faţă de termenul stabilit iniţial, continua...
rii, demni continuatori centrul oraşului, are loc un tru, dorinţa lor vie şi una cu aminări şi tărăgănări. Altor blocuri li s-au repro- Urmărind lucrul, nc-am
ai tradiţiilor revoluţionare, moment emoţionant : pri nimă : „Pentru al patriei gramat termenele dării în folosinţă pentru anul vii dat seama că maistrul Traşca
nu poate face marc treabă.
de muncă şi de luptă ale marul oraşului, Augustin progres — Ceauşescu re tor. De ce această situaţie ? Răspunsul ni-1 dă „foto Muncitori ca Mczozi Adalbert,
minerilor băimăreni, o Cintă, transmite tovarăşu ales la al Xll-lea Con grafierea“ unei zile de muncă din şantier.
poartă celui care, în frun lui Nicolae Ceauşescu, to gres !“. Gheorghe Alimpescu, Cornel
tea partidului şi a ţării, îşi varăşei Elena Ceauşescu un Drăgoi, Simion Păsare],
dăruie toată forţa de mun fierbinte salut în numele (Continuare in pag. a 4-a) BLOCUL 13 DKL, CU 64
APARTAMENTE SI MA ;tlM ¥ E S TIŢiyiH W U E ST IŢ I I • I 111 U E S T IT11
GAZINE LA PARTER: 8
dulgheri şi 4 ficrari-bctouişti IfâïAK'lTOMIÎ IÎÈVE8ÎSA
sînt ţoală... forţa cit care se
acţionează aici. în schimbul 9;i obiectivele ücailenfc Iii 1ÎIÎÎI
doi mai vin (cînd vin, adu
naţi de prin restaurante), 5
muncitori necalificaţi la tur pereţilor exteriori şi a celor Gheorghe Vîrtopcanu, Ioan
narea betoanelor. Dar munca despărţitori din interior — ne Vlăiconi nu-1 ascultă, nu res
acestora n-o supraveghează spunea maistrul Nicolae Traş- pectă programul şantierului,
nimeni. că. Ar mai fi nevoie dc dul vin la lucru în stare de ebrie
-—■ Aş avea nevoie de cel gheri. Am aşteptat mult după tate. Singurii constructori ca
puţin 10 zidari pentru zidirea cofrajc metalice. Blocul 13 re fac treabă bună sînt dul
gherii din echipa condusă de
Magyari Ludovic. Dar cu
IN ZIARUL DE AZI cîţiva oameni nu se poate ri
dica la timp un bloc cu 8
• Dosarul energiei : Industria — principalul sector etaje...
de economisire a energiei electrice BLOCUL 17 A, SCĂRILE
• Mandatul de deputat — exercitat cu înaltă res B C : Un punct de lucru
ponsabilitate
GH. I. NEGREA
• Clubul şi educaţia atcisl-ştiinţifică
(Continuare în pag. a 2-a)
DOCUMENTELE CONGRESULUI AL Xil-LEA AL PARTIDULUI -
CONCURS PE TEME însemnări de scriitor j
DE PROTECŢIA IN DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR
MUNCII
Sub genericul „Cunos-
cind si apltcincl normele de Fereastra spre j
protecţia muncii, prevenim Valorificăm posibilităţile de sporire
accidentele“, comitelui sin
dicatului de ia Fabrica de
încălţăminte Hunedoara a iintensivă a producţiei de legume inima omului . J
organizat un interesant con-
dll's pe teme de protecţia
muncii, etapa pe întreprin Din Proiectul de Directi cantitatea de legume marfă rea integrală a producţiei.
dere. Dună epuizarea ln*re- „Spiritul umanitar, umanismul, spiritul de omenie (
ve ale Congresului al Xll-lea cu 34 la sulă. Experienţa Iată de ce de pe acum ne — cum spunem noi — se manifestă tocmai ocupin- /
al Partidului Comunist Ro acestui an, cînd ferma preocupăm de pregătirea du-nc de oameni, făcîndu-i să înţeleagă că rostul lor î
mân am desprins faptul că noastră trebuie să realize temeinică a recoltei din este aici, unde s-au născut, că aici trebuie să mun
producţia de legume va ze untr-un ciclu o produc anul următor, cînd va tre cească ei, să lupte pentru realizarea societăţii noi“. )
trebui să ajungă în 1985 la ţie de 420 tone legume,- bui să livrăm la fondul de
5 400—5 650. mii tone. în ne-a dovedit că există re stat 900 tone legume, reve (Din cuvinlarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la \
consfătuirea de lucru dc la C.C. al P.C.R. dhi ă—7 l
liăriior teoretice si a de cincinalul următor, produc almente condiţii să îndepli nind în medie cîte 45 tone septembrie 11)79). j
monstraţiilor practice cele ţia va marca o creştere cu nim ireproşabil sarcinile cu legume marfă la hectar. în
mai bune rezultate au ob 27—33 la sută faţă de me
ţinut, in ordine, Dora Cior care sîntem confruntaţi. Un acest scop, • acordăm o a- Marin Cojoacă a fost în- şi-a dat examenul de baca- ţ
nei. Mariana Georgesen, E- dia anilor 1976—1980, ac argument edificator în a- tenţie deosebită fertilizării
lisabeta lîijboacă, Mire'a centul punîndu-se pe dez cest sens este faptul că la terenului (trebuind să în cadrat în muncă înlr-o sini- laureat, 'foaie bune şi fru- i
Golea. cultura tomatelor, de pildă, corporăm în sol peste 1 000 bălă. A [ost repartizat la moaşe pînă înlr-o zi de au- '
UNITATE MODEL voltarea intensivă a legu producţia obţinută este de cămin, apoi la instructaj, şi gust, cînd linărul Cojoacă \
Restaurantul cu autoser micultura, respectiv pe tone gunoi de grajd) şi. or în final a [ost trimis să Iu- a început să nu sc mai sim- (
vire „Galeşul“, din Haţeg, sporirea recoltei la hectar, două ori mai mare decît ganizării unei rotaţii judi crcze în abatajul lui Ionel tu bine în micul colectiv. I
condus de linărul Adam în scopul realizării tuturor cea planificată, ceea ce de cioase a sortimentelor de
Ilioni, este apreciat drept o sortimentelor necesare unui notă că prin aplicarea co Popa de la I M Lonea. In f)c ce ? Nici el nu putea să '
unitate model. Buna servi legume în cele două cicluri Inima zi, şeful ac schimb j explicaţie. I)r multe \
( cn 0
re, „curăţenia, solicitudinea consum raţional. La înfăp rectă a tehnologiilor speci de producţie. Intre altele, Radu Ionele i-a explicat * . 1 » , . • '
I \ fi /I 1 / / /I II / ) / /I -I ft ZI / l / I , f i
faţă de consumatori, abun tuirea acestor imperative o fice culturilor din solarii amintesc că în această ori a plecat de la locul rh
denţa de feluri de mincă- contribuţie tot mai însem se pot înregistra rezultate sarcinile f>c care le arc its muucu. lasmdu-şi ortacii ¡
ruri puse zilnic la dispozi toamnă vom planta cu căp abataj. Şi Marin Cojoacă,
ţia clientelei sînt o realitate nată şi-o va aduce şi fer- superioare. Pe Jîngă folo şuni o suprafaţă de 5 hec dc curind absolvent al li fură sprijin. A plecat n da- '
aici. 5—fi ciorile si supe, iot ma-solarii din Sîntandrei sirea unor seminţe din so tare. Deoarece eficienţa
atilea alte specialităţi pe aparţinătoare J.LV.L.F. De iurile cele mai productive, culturii legumelor în spaţii ceului dc cultură generală, lă. dc două ori. intr-un cu- \
bază de legume şi lactate a început să muncească a- vint n-a mai ...vrut" să res- l
oferă zi de zi această uni va. un roi hotărîtor în spori protejate depinde nemijio- lături dc oamenii brigăzii. ii. pecie programul dc muncă, I
tate. Şi, cel mai convingă Urmărind dezvoltarea pe rea recoltelor îl au lucră
tor argument în sprijinii! rile de pregătiri a terenu LIVIU AKDEAN Muncea bine, căulind să
afirmaţiei de unitate mo cale intensivă a producţiei, deprindă meseria cu cure se I). DEM IONAŞCU
del: de la începutul anului în perioada 1980—1985, co lui, semănatul la timp, în şeful fcnnei-solarii confrunta pentru prima —-----------------------------------------------
planul dc desfacere al u- grijirea culturilor, comba a I.J.V.L.F. Deva \
nităţii „Galeşul“ a fost de lectivul nostru de muncă terea bolilor şi dăunători oară în viată. Intre timp (Continuare in paa. a 2-a)
păşii eu 48fi flon lei !
are sarcina să sporească lor, recoltarea şi valorifica (Continuare în pag. a 2-a)
