Page 64 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 64
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 81
Restanţele trebuie recuperate» toate
locuinţele predate ia termen ! r
E Acfiuni B Măsuri E Efecte (Urmare din pag. I) cest bloc sc apropie dc cotele Deva, apoi ‘ lipsa foiţei de front dc lucru de la şantier. 16.00 Tel
finale. muncă, aprovizionarea nerit Vom dpta.şa o echipă dc zi IC,03 Pr<
unde se munceşte cu adevă — Termenul de predare mică cu materiale, slaba me dari de la cooperativa „Rete lor
Industria - principalul rat. Trei echipe de zidari, trei este la 30 septembrie a.c. Dar canizare a unor lucrări... zatul“' şi o echipă de parche- 1C, 25 Coi
ten
tari. Din satele învecinate am
— Consiliul popular poartă
de zugravi, una de instalatori
sanitari şi alta de instalatori iiu-1 vom putea preda. Ni o marc răspundere în reali depistat 22 de zidari, am stat 1C,43 Fot
s-au luat zidarii, zugravii —
A.I
sector de economisire încălzire muncesc aici într-un .arăta maistrul Mintea. Ben- zarea planului de locuinţe. în de vorbă cu ei, ne-au promis Tisa
Cat
ritm intens. Dar, subliniem,
ce sc materializează, la Haţeg,
că se vor încadra o perioadă
în detrimentul altor blocuri, cău. această răspundere ? pe şantier. Trei s-au încadrat Pît4
a energiei electrice unde lucrul stagnează, pentru tă, aşa cum este hotărît ? repartizate din timp pe uni deja de cîtcvazilc. în Răchi- 18,30 Ate
— Viitorii locatari vă aju
Tra
Apartamentele au fost
—
că nu sînt asigurate forţele
tova şi Densuş am găsit
ţie
de muncă necesare... — Nici vorbă de aşa ceva. tăţi economice care, la rîndul dulgheri, caic de asemenea 18.50 1001
— Ne dăm silinţa să fina . Anul, acesta n-ani văzut, nici lor, sprijină şantierul de lo vor veni să muncească pe 19.00 Tel-
Convorbire cu ing. PETRE STANCIU, lizăm blocul pînă cel tirziu la un locatar po şantier. în cuinţe. S.G.G.L. a - preluat şantierul de locuinţe... 19,20 Noi
şeful compartimentului F.E.E. de ia I.R.E. Deva 15 octombrie a.c. Am oameni schimb nc-au ajutat S.G.G.L., 19.50 Mui
1
harnici aici, cum sînt zidarii cooperativa „Retezatul“ , auto- 20.00 Tel«
Aurel. Glep, Ari ton Bolduş, i baza, poşta, secţia D.-E.E. Ha IN CONCLUZIE, SE IMPUN : rale
— Mai întîi, care este si I.M. Barza — 480 MWh, Constantin Roşea, zugravii ţeg- . ţară
tuaţia la zi privind consumul G.M. Deva (unităţi interne) Gruia Yîrvescu, Dorel Tăşa- PRIMĂRIA ORAŞULUI • Mai buna organizare a muncii îu şantier, întă «lioii
da energie electrică în jude — 405 MWh, Transportul fe lă, Coniad Wilhelm, instalato HAŢEG: Interlocutor,, tova rirea ordinii şi disciplinei • Condueerea şantierului 21,40 Tel«
ţul nostru ? roviar — 380 MWh, I.U.M. răşul -Corneliu Ariene,-“vice să şe ocupe electiv, cu răspundere şi competenţă, dc
— In luna august s-au c- Petroşani — 137 MWh, rii Constantin Vasiie şi Radu preşedintele consiliului popu modul în care organizează munca in şantier • Spri
conomisit 17 746 MWh ener I.P.E.G. Deva — 95 MWh, Drăgăn — preciza şubingine- lar orăşenesc : jinul T.C. Deva să fie mai concret, activ, nu de in-
gic electrică, iar cumulat de I.M.M.R. Simeria— 78 MWh. rul Marian Sandu, şeful punc '•— Care sînt cauzele răanî- 'speeţie cum este şi cum a fost de multă vreme • Co
tului de lucru. După termi
la începutul anului, economia In alte unităţi economice, narea acestui bloc vom ataca nerilor mari în urmă la con mitetul orăşenesc dc partid, consiliul popular să-şi
realizată în judeţ este de însă, unde nu se acordă toa blocul 17 B, cu 98 de apar struirea apartamentelor ?■ treacă pc agenda dc lucru urmărirea zilnică şi luarea
47 344 MWh, ceea ce dove tă . atenţia economisirii ener de măsuri energice — inclusiv dc mobilizare a viitori BlJCUJR
deşte spiritul de înaltă răs giei electrice, prevenirii ri tamente, care ne va asigura —r înainte de toate, slaba lor locatari — pentru îndeplinirea planului la con «lioprogn
Kadlojurj
pundere cu care s-a acţionat sipei, consumurile sînt depă front de lucru pentru anul organizare a muncii, preocu strucţia dc locuinţe pe acest an, să analizeze dc ur presei; 8
în majoritatea unităţilor in şite în continuare. Este situa viitor. parea nccorespunzătoarc a genţă modul cum se asigură front corespunzător dc rliilor; 9,i
dustriale pe linia prevenirii ţia la I.M.C. Deva, „Refrac BLOCUL 13 DHL Clî 48 conducerii şantierului, ajulo-, lucru pentru anul viitor ! 9,05 Răsp
lor ; 10,0(
risipei, a economisirii severe tara" Baru, apoi la l.L. De DE APARTAMENTE : Si a- ml insuficient din partea T.Ci 10,03 Dis
a energiei electrice, continua va, Ipsos Călan, I.C.M. Si populară;
reducere a normelor de con- meria, I.I.L. Simeria, care socialiste
suin pe tona de produs. sînt. pe muchie, la ..consumul.. Vizita in judeţul nostru a delegaţiei ,, .ştiri; ll,C
nierilor;
— Cunoaştem cu toţii in- de energie electrică. Referiri- ră r a dio
dicaţiile secretarului' general du-ne la total consum de la Uniunii iraţionale a Sindicatelor de ştiri;
zitori, ms
al partidului nostru, tovară începutul anului; se prezintă Odă limfc
şul Nicolae Ceauşcscu, claie cu depăşiri C.S. Hunedoara, Dc la 1
cu ocazia vizitei de lucru e- „Refractara“ Baru, I.M.C. Minerilor din Marea Britanie invitaţilor
jccluate în Valea Jiului : Bîrcea, întreprinderea de be-< nai; 16,15
reşli; 16,3
„Cum pe drept euvînt s-a re Haţeg şi altele. Şi o pre în perioada 16—19 sep cipal Petroşani ale U.G.S.R., nomicc. 1
spus aici, cărbunele nu se cizare care demonstrează în tembrie s-a aflat în vizită mina Lupani, Grupul şco Ie în str;
scoate uşor şi de aceea, tre ţelegerea de către toţi cetă in judeţul nostru o delega lar minier Lupeni, Combi 16,40 Fotls
nul ; 19,21
buie să economisim energia ţenii a necesităţii economisirii ţie a Uniunii Naţionale a natul minier Valea Jiului, — muzică
pc care o obţinem, să în energiei electrice: înregistrăm Sindicatelor Minerilor din I.U.M. Petroşani, mina De lctin de •
lăturăm risipa in toate do însemnate economii la doi in Marea Britanie, condusă de va, I.E.C. Mintia şi altele. ritmic; 2<
muzică p.
meniile. ...Trebuie însă să dicatori care aveau mereu Lawrence Daly, secretar ge Au mai fost vizitate obiec ce are ţa
spun că ni ai avem mult de depăşiri — iluminatul casnic neral al uniunii. tive social-culfurals din lo 20,50 Cad«
Zi inlrr
l'ăcut în industrie. în acest şi iluminatul public. Delegaţia a avut întâlniri calităţile Deva, Orăştie, 0 1 orii muz
domeniu, risipa şi consumul — Ce măsuri se .impun în şi vizite de documentare şi Cfeoagiu-Băi, Lupeni, Urt- Nou stop;
sînt încă mari — şi aici continuare pe linia preveni schimb, de experienţă la cani, Haţeg, Sarmizegetusa,
TIMIŞC
trebuie să ne îndreptăm, de rii risipei, a economisirii e- consiliile judeţean şi muni Brad şi Ţebea. li (atea i
fapt, atenţia principală pen ntagici electrice ? şi joc d
tru reducerea consumurilor — Repartiţiile pc luna sep jului; 18
de energie şi petrol, reali- tembrie, în viitoarele . luni tru sate
zînd producţia cu consu sînt deosebit de mobilizatoa- ■ Mandatul de deputat •••••• însămint;
renului i
muri mai reduse şi punind re. Aceasta pune în faţa 'con pe sup
capăt risipei ce se face sim sumatorilor mari şi mici, cas exercitat eu înaltă responsabilitate griului î
ţită“. In lumina, acestor in nici sau comerciali, obligaţia ce. Aspe
iliişţ 18,4
dicaţii, cum se acţionează in de a folosi judicios, cu toată talc de
unităţile industriala din ju chibzuinţă energia electrică, 19,0Q EmJ
cuprins :
deţ, mari consumatoare de' e- de a căuta soluţii tehnice e- Oeputaţii—factori de răspundere în contempt
eonomicoasc în vederea redu
u orgie electrică ? banu.
— %n ultima vreme au fost cerii consumului pe tona dc Proză p<
i ría Poner
controlate 72 unităţi indus produs finit. în ..mod cu to-, realizarea lucrărilor din contribuţia siunii O
triale din judeţ. La 12 dintre tul deosebit, în; unităţile in i 20.00 Rit
clc s-au constatat nereguli dustriale ale judeţului, unele tofcinul
privind consumul de energic mari consumatoare de ener in bani şi muncă a cetăţenilor
electrică, s-au luat măsurile gie electrică, comisiile ener
1
cuvenite pentru încadrarea ri getice, personalul telniico-in- La . o recentă . analiză efeo
guroasă în cotele ce lc-ăii gineresc, toţi lucrătorii' la tuata; în cadrul Biroului exe intensă muncă de convingere
fost stabilite. Merită să sub locurile lor dc muncă să do pentru achitarea acestor obli
liniem însă, că în cele mai vedească înaltă răspundere cutiv al Consiliului popular gaţii. y*
JfVA:
multe unităţi industriale se pentru traducerea - zilnică în al comunei .Veţel. a fost rele în re priveşte contribuţii ttjîly; Ui
vată; atît buna activitate des-
obţin, înseninate ccQnomii la viăţă a sarcinilor privind re-. ' făşirrătă în acest' an la nive prin muncă,; cu braţele şifru Marile si
consumul de energie electri ducerea -.Unstunului de ener atelajele, pentru "anul acesta vară) ; }
că. în luna august, de' pildă, ; gic electrică, încadrarea, rigu lul comunei pentru realizarea au fost votate un număr- de lila fron
G.M. Valea Jiului înregistrea roasă în repartiţii, obţinerea lucrărilor din. contribuţia în G 700 zile cu braţele şi 403 rara); i
(Aria);
1
ză o economie de 6 523 MWh, de economii tot. mai însem băni şi în muncă a lociiito- zile- cu atelajele . Pînă acum Iilor cor
:
Grupul de şantiere Rîu Ma- nate la această forţă Vitală- rilftr, . precum; şi ce mai tre aii fosţ executate lucrări, .de PETIJOŞ
re-Rctczat —- 1 278 MWh, pentru- economia noastră na buie făcut în perioada urmă întreţineri şi reparaţii de dru prlCDfii
(Unirea)
C.S. Hunedoara — 895 MWh, ţională. toare. Sub îndrumarea direc muri şi străzi pe o distanţă (7 Noien
Aspect din slrungăria • de cilindri a Combinatului siderur
I.M. Hunedoara — 538 MWh, GH. I. NEGREA gic Hunedoara. - Voto : VIRGIL ON’OIU tă şi practică a comitetului de peste 26 km, unde au fost lux (Itej
comunal de partid, merhbrii transportate şi împrăştiate Cinci aii)
(Cultural
biroului executiv, împreună cu peste 400 tone balast şi pia (.Muncit o
deputaţii comunali, cu dele tră, au fost curăţate şanţuri Matriarh
Valorificăm gaţii săteşti şi alţi factori de pe o lungime de peste 30 LONEA:
frontului
posibilităţile Fereastra spre inima omului răspundere . din satele noastre km şi altele. Cele mai bune herui) ;
rezultate în' această direcţie tru nuni
au trecut încă din primele
de sporire intensivă a (Urmare din pag. 1) dormi, ce faci după şut, ciri. liste important, esen zile ale anului ja organizarea au fost obţinute în satele Min (Muncite
Un' osii
tia, Leşnic, .Veţel, Bretelin,
de acţiuni concrete pentru
cum te distrezi, ai vreun ţial să surprindem acest mobilizarea cetăţenilor la rea Muncelu Mic şi Muncelu Ma resc) ; t
producţiei dc legume Şeful de schimb „l-a che prieten in oraş ? Nu-mi dă moment. Că avem un. tine lizarea sarcinilor repartizatei re, de unde putem evidenţia hrăneşte
iembrie);
mat la ordine“, dtrăgîndu-i nimeni un sfat, bun sau ret minunat, nimeni nu în acţiunile de mobilizare a sălbatic
(Urmare din pag. 1) atenţia că „nuzi bine cum rău.. De cu;, cobor în a- contestă acest lucru. Dar că Pentru anul 1979, comună cetăţenilor la muncă pe ur HABAR îi
procedează“. Cojoacă n-a bataj şi piuă ies, n-aud de acest tineret arc nevoie dc Veţel şi-a fixat valoarea con cîmple (n
cit de nivelul recoltelor la hiat in seamă sfaturile pri ci t — Cojoacă, adu ar îndrumare, dc ajutor, de un tribuţiei în bani a cetăţenilor mătorii deputaţi : .Alexandri Soarta Ai
(Patria) ;
hectar, colectivul nostru de mite şi, colac peste pupă mat ura, adu maşina dc per sfat bun, este şi rămîne un la suma de 104 000 lei, din na Podelean şi Eugenia Pode- căra); g:
muncă este hotărît să apli ză, a lipsit cinci zile fără să forat, adu securea, fugi du fapt cerţi Nu-i suficient să aceştia urmînd a se executa lean din Mintia, Clari Avră- gen stră
ce pe seară largă tehnolo se învoiască. Supărat, şeful pă artificier, stai de pa dăm calificative şi să nu reparaţii curente lă căminele mescu şi Virginia Belea — I cultură);
in derivă
giile înaintate, să foloseas de schimb a hotărît: „De ză !... Altceva nimic“. mărăm absenţele de la culurale din Leşnic (făcute Leşnic,. Elisabeta Pleşa — Hc- Conspirai
că cu maximum de randa azi nu te mai primesc la Tesle - micul colectiv s-a muncă ala tînărului, pentru deja în primul trimestru), repeia, Abel Mureşan — Bre Oglindă
ment pămîntul şi mijloace lucru“. Tot pe atunci s-a lăsat liniştea. Spusele lînă- ca în final sa diagonsticăm, Mintia şi Muncelu Mic, con telin, Ion Matcş — Muncelu (Casa dc
RIA: Pri
le mecanizate. Hărnicia şi hotărît şi discutarea lui rului Marin Cojoacă au nediferenţiat — bun sau struirea unui podeţ peste vale Mare şi Iacob Dingă — Mun reşul); I
priceperea de care dau do Marin Cojoacă în colectiv. surprins. Sigur, înţelegeau rău, capabil sau incapabil! în satul Bretelin (executat şi celu Mic. pilăriei n
vadă lucrători ca Petru La „şedinţa“, desfăşurată cu toţii că omul are nevoie Izolîndu-i pe aceşti tineri, acesta în trim. I), precum şi Pentru ceea ce ntai avem LIUC : r
Şabău, Ilie Momeu, Elena chiar acolo în abataj, au ca de aer de căldura şi înstrăinîndu-i chiar, uitînd continuarea lucrărilor la dis de făcut în acest domeniu —
Hristu, Valentina Gheor- participat două schimburi. prietenia tovarăşilor săi de do fapt că marea şcoală pensarul uman de la centrul şi mai avem, membrii birou
ghiţă şl alţii constituie o „De ce nu respecţi timpul muncă. Nu-i destul să-i de formare a omului nou, dc comună Veţel. De aseme lui executiv al consiliului
garanţie că soarta recoltei de lucru, tovarăşe Cojoa spui: „Faci aşa! Nu face veritabilul laborator crea nea, au fost luate măsuri de popular, toţi deputaţii vor tre
de legume se află în mîini că ?* — l-a întrebat şeful■ aşa ! „Formarea tinerilor ca tiv este şi rămîne munca, constituire de fonduri pentru bui să se preocupe şi în con
sigure, că de pe fiecare de brigadă. personalităţi integre, tota nu se pot tîştiga oameni construirea unor cămine cul tinuare cu deosebită atenţie dc Timpul
metru pătrat de teren vom La început, Marin Cojoa le, curate, bine pregătiţi integri pentru producţie. turale în Veţel (cu 500 munca cu oamenii, să folo ziua de
obţine producţii tot mai că n-a vrut să vorbească, profesional nu este o pro De-o săptămînă, Ma locuri) şi în Muncelu Mic (cu sească cele mai adecvate for Vremea' va
mari. în acelaşi timp, a- apoi a rostit: „Muncesc blemă izolată şi personală. rin Cojoacă este „elev" 150 locuri). De menţionat me şi metode pentru cuprin ales noapt
Cerul va .
cordăm maximă atenţie e- aici din ziua cînd am ter Lăsat singur, tînărul îşi la şcoala de calificare a însă şi un fapt negativ : mai derea şi realizarea tuturor sar tul va suf!
conomisirii foliei de polie- minat cursurile la liceu, şi construieşte cu propriile pu minei Lonca.' De-acum nu avem încă o serie de cetă cinilor economice, social-cultu- rat din sui
Jilenă şi -sîrmei, care au o da atunci', de cînd m-ani teri o ’agine despre lu mai este singur — are ală ţeni cu stare materială bună rale şi edilitar-gospodăreşti ale turile mi
prinse intr
pondere însemnată în încadrat, nu mă întreabă me, imagine, adesea, defor turi întreg colectivul brigă şi cu destule posibilităţi finan comunei. iar riele mi
structura cheltuielilor .de nimeni: — Mă, Cojoacă, mată, înşelătoare, atrasă zii —' prietenia şi dragos ciare, dar rău platnici, restan- DUMITRU MUNTEAN 19 grade. I
producţie ale fermei, pre mă, vnde maniaci, unde de poleială şi false strălu tea ortacilor. ţieri la contribuţia bănească. neaţa se v.
La munte
vicepreşedinte
cum şl folosirii eficiente a Deputaţii din satele respecti al Consiliului popular să şi rece
sistemului de irigaţii. O jr jumua , t ve vor trebui să ducă o mai comunal Vetel