Page 67 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 67
VUKRCUKI, 19 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 5
Clubul şi educaţia IMOBILIZATE
3 pompe, 4 grupuri con-
. ateist-ştiinţiîieă vertizor sudură, 3 buldo-
molocom-
o
excavaloarc,
UN JUDOKA DEVEAN Comentariul etapei presaare, un excavator, un
Pciltru orice aşc/.ăjnîut ile re se realizează dialogul între — CAMPION autoîncărculor, S betonie
— promo- cultură, educaţia aleist-ştiin- specialist şi auditoriu, aşa re, un bob elevator, doua
lui ţifică face parte integrantă din cum sc petrec lucrurile mai INTERNATIONAL malaxoarc, 9 autobasculan
nţii jiule- ales in cadrul manifestărilor AL ROMÂNIEI Numărătoarea... te — toate a par luând
lil... ansamblul activităţilor educa S.U.T. ])cva — staţionea
C. Argeş — ţionale $i i se acordă (sau din incinta combinatului. Pe i fr*
ia, în Cupa trebuie să i se acorde) aten riodic, colectivul se întruneşte ză in incinta secţiei de
; Europeni, ţia cuvenită. In general — şi spre a stabili şi dezbate pla bobocilor multă vreme. Imobilizarea
ic de la acest lucru trebuie consemnat nul pentru perioada următoa unora numără între 0 şt...
pauză : ~
»roño expres ca pozitiv - ■ educaţia ateist- re, spre a analiza activitatea 450 zile. Vreme în care,
.. ncaten- ştimţiiică nu se rezumă strict depusă. şi măsurile, ce se im E toamnă, cu soaie şi frig ren propriu, competiţia poate neavînd încotro, tot roa
ia domeniul religiei, ci impli pun pentru îmbunătăţirea ac şi -astăzi începe... numărătoa fi continuată cu mai mnltă ba, lopata, ranga ele. sînt
ri că de fapt o arie mult mai tivităţilor. rea bobocilor. Toamna fot linişte. Atîta calm, cît c ne la mare căutare pe şantie
largă. Dar, cu toată strădania co balistică europeană îşi des cesar să nu trebuiască să joci re. Răbdători cum îi ştim,
e ! In acest sens, realizând re lectivului de răspîndirc a cu chide stagiunea cu mcciurilc- la disperare, cu groază, sub constructorii mai speră în
miará cent o succintă radiografie a noştinţelor ştiinţifice, unele tur din cadrul primei manşe spectrul posibilităţii pierderii urgentarea mecanizării u-
:eca : ,,Pa- acestei activităţi la cunoscutul manifestări nu se ridică Ia ni a cupelor continentale: C.C.E., punctelor. Deci, nu c linişţc... nor lucrări pe şantiere.
[»remierá pe Utilajele, maşinile, insta
LCţie a stu- club muncitoresc „Sideriirgis- velul pretins astăzi de către Cupa cupelor, U.E.F.A. Patru adormitoare, care să ducă la
gle/.e tul“ din Hunedoara, am în- receptori. Dintre cauze notăm echipe româneşti — F.C. Ar demobilizare. Urmează două laţiile numite la începutul
tilnit unele aspecte care me lipsa unor materiale documen geş, Steaua, Dinamo şi Uni jocuri acasă, cu două promo acestor rinduri-semnal ar
Sîmbătă şi duminică, in
rită reţinute. Ne referim la tare noi — filme documenta sala Dinaino din Capitală versitatea Craiova — au o- vate, „U“ Cluj-N. şi F.C.M. putea contribui cît de
aspectele ce ţiu atît de con re, diapozitive, material bi s-au desfăşurat Campiona noareaf să salveze cît de cît... Galaţi, dar faptul că c vor cît...
cepţie, cît ţji de transpunerea bliografic ş.a. — în consens tele internaţionale de judo ) onoarea fotbalului nostru. Ju ba dc promovate nu înseam
practică. cu cele mai noi cuceriri ale ale României, rezervate i decind după sorţii mai îngă nă nimic, nu trebuie să-i li STAŢIONEAZĂ
La şantierul din Ilafeg,
Aici, manifestările de acest ştiinţei şi tehnicii contempo tineretului, cu participarea I duitori în această manşă, sc niştească pe cci dc la Jiul. aparţmînd 'T.C. Deva, sta
gen se desfăşoară in cadrul rane. Materialul existent iu tinerilor judokli din 9 ţări: 1 va putea vorbi ceva-ccva mai „U“ nu este o echipă dc co
: H;IW Ha- dc bine despre fotbalul nos ţionează din 24 iulie a.c.
ruluetii; 7,U0 clubului, altele în afara lui. dotarea clubului '-sie în linii Bulgaria, Franţa, Italia, ţ lo..., iar F.C.M. Galaţi este două stafii pentru fabrica
,00 Revista Cele mai interesante par a fi mari perimat, filmele puse la Iugoslavia, R.F.G., Polo- 1 tru. Dacă Dinamo n-ar avea în căutarea punctelor pierdu
ierul melo- dispoziţia colectivului tle răs- motive dc emoţii pentru me te acasă. „Piticul“ Tcaşcă nu rea betoanclor. Una cu o
tn «Ie ştiri; cele ce se organizează în „ex nia, Ungaria, U.R.Ş.S. şi * capacitate de 15 metri
ascut t&torl- terior“, la locul de muncă — pîndire a cunoştinţelor ştiin România. Tinerii sportivi \ ciul cu Alki Larnaca (Ci le-a găsit la Rm. Vîlcca şi cubi pe oră, cealaltă, de 9
n (le ştiri ; practică mai veche .1 clubu ţifice de către întreprinderea români au avut o compor- 1 pru), în schimb campioana, Scorniccşti şi va scormoni metri cubi pe oră. in vre-
b muzică judeţeană cinematografică silit tare meritorie, cucerind 4 F.C. Argeş, abia în etapa de după ele la Petroşani. îl lă
Din ţările lui. S-au desfăşurat asemenea
Bulei iu de acţiuni în incinta combina vechi, nu prea trezesc intere titluri de campioni inter- ţ duminică şi-a onorat titlul. saţi ?...
ofonul tului siderurgic, la" laminoa sul celor ce le vizionează. Da naţionali. Intre aceştia sc 1 Echipa lui Dobrin va întîlni Tot din nord aşteptam pc
(Vanpremîe- că întl-o anumită perioadă a- numără şi tînărul judoka 1 azi, în Trivalc, pe A.E.K. A- Corvinul cu o veste rea... de
¡,1)0 Buletin re', aglouictaloful II, la oţc- tena, cu un moral toniliat
[ari eompo- lăriijc Martin. I şi II,. secţia ci-sţea erau utile, astăzi silit Cabriel Sapta, campion la 1 spre F.C. Bihor, adică să nu
rpreţi; 12,20 -naive, desuete, abordează fe categoria semimijlorie. ţ după. victoria la Sportul stu ne speriem prea tare că biho-
ane; 13,011 1 furnale, coi serie ş.a., avîifd Cabriel Sapta, compo- / denţesc. Vom vedea, meciul renii sînt cci mai decişi în
15,01) Clubul drept protagonişti specialişti, nomenele ştiinţifice intr-un mea asta, betonul sc adu
Kadiojur- cercetători, cadre didactice mod didacticist. Cum acelaşi ne ut al echipei C.S.Ş. De-’ J fiind televizat... „Băieţii ti tentativa de promovare. Dar
‘c pionie- va, este elevul profesorii- ţ neri“, Young, Buys, din Ber rînd ici gol din 11 metri, re ce din alte purii. Cu
1unale eco- din municipiu sau din judeţ. lucru s-ar putea spune însă lui Ionel Drăgan, şi fra- • cheltuieli duble: chirie
le materia- l)e asemenea, brigada şliin- şi despre uncie expuneri sau na, vor primi, replica învin pede, în min. 22, ceea ce pentru stafiile care... stau
economică ; evoluţii ale brigăzii ştiinţifice, lele mai mic al lui Doru \ şilor Chimici, dar la Berna poate însemna şi o „grijă“ a
ilit cu mi ţitică a clubului se deplasea Sapta, acesta din urmă a- l nu va juca Carabagcac, aşa şi cheltuieli pentru beto
ţă rii mele ză cu regularitate iu secţiile taie abordează uneori teme Hat în pregătire la lotul , arbitrului, după cc a văzut că nul cc se aduce. Pagubă
i; 19,30 Bu- combinamliii sau participă la simpliste, explicitul ceea ce olimpic, crescut tot la ţ că Dumitru, Iordanescu şi Agud a avut dc două ori curată !
1,35 Evantai Năstase nu au motive să fie...
incert de îniîlniri cu 1 merii în ad ml i’osi explica ! demi lt ¡(¡elipse- Deva. pînă atunci golul în picior,
; 20,3(1 Tot (livursclo acţiuni ale •Iubit le de soare sau de luna, de Cabriel, după primii ani 1 impresionaţi. ’ Craiovenii lui nu c cazul să ne speriem de PUNE CU NERVI
frumos ; lui. Ci()i( (•tivul care se or upă pilda). de instruire sportivă, a în- ţ Valentin Stănescu, cuminţiţi fotbalul lor, ci dc... capaci La unitatea de distri
nore ; 22,no în sfîrşit, sc vor deslăta vi- tatea lor. După 1—0 cu pc-
23,00 Bijll- dc - doim nud educaţiei ateist- Prin urmare, d icâ in * pri- 1 eput să urce treptele po- 4 zitînd Pratcrul din Vicna, buire a pîinii din centrul
23,30—5,00 ştiinţifici {condus tic V ic.tori- xiuţa organizării > conceptici diumurilor coihpetiţionale j nalti, într-un mcci-cheic, 2—0 oraşului Simeria — cum
ol nocturn. după meciul Wiener S.K. Aşa ne scriu mai mulţi citi
na- Pîrln i ) are o activitate acestei importante activităţi devenind campion rnpu- \ sau 9—0 nu mai contează.
8,00 Actua statornic; jji interesanta . Am s-au făcut paşi importanţi, blican, pe rînd, la toate i ar fi frumos : tiiseară să nu Şi totuşi... Turul se mai joa tori — pîinca şi alte pro
li, 10 Cînte.c puica enumera in acest con- categoriile de vîrstă :/ co- ? mărăm patru victorii româ că, urmează returul, şi toate duse de panif icaţie sc vînd
dea Alma- s-an obţinut şi se obţin re- ])ii, juniori 11, juniori I, ţ neşti în fotbalul internaţio însoţite de nervi. Ner
iunea pen- tcxl Şl tlte modalităţi uti Ii- /.uitate meritorii, se cere o nal, oficial, treabă cc n-am candidatele vor juca la Hu vii tovarăşei Angcla Bîr-
ealitate la zate, ca de pildă serile de în tineret. în acest an, în ca- 1 nedoara...
înritrea te mai acută actualizare a pro re a absolvit cursurile Li- 1 mai făcut-o demult... zoi, care c adeseori în
ri tirzii de trebări şi răspunsuri, organi blematicii, o aliniere mai ra ccui ui nr. 5 Deva cu pre- 1 In divizia C, la Deva, un cruntată, nervoasă, nu sc
destinate zarea Unor .simpozioane mai pidă la noutăţile ştiinţifice şi Ce bine, înţr-un fel, că noi, derbi local, meci fără prece
umile uni- largi nude expunerea este în uliul în’tîi şi a reuşit la ţ suporterii fotbalului hiinedo- dent dar cu şanse de a de ştie din cc cauză, in plus,
judeţul Ti- tehnice, cu atit mai mult, cu examenul de admitere la 1 rcan, azi n-avem motive dc dînsa tiu prea obişnuieş
instrnmen- j soţii u de diapozitive sau fil cît beneficiarul este persona I.E.F.S., Cabriel Sapta aj veni... tradiţional, în sensul te să dea rest cumpărăto
1 Cliteanu. i me documentare, dezbaterile dobîndit şi un titlu inter- V emoţii. Am avut, însă, sîm nedorit, după „modelul“ al rilor. Dară cele două as
iterară. Din : lul'muncitor al marelui com bătă şi duminică, cîiid... din
i bănăţeni j la masă rotundă şal. După binat siderurgic, deci un co naţional. Felicitări lui, u- l tora, dc la „nivel“ mai ma pecte sînt adevărate nu
Radu Cio- cum iu: relata tovarăşul Io rări dc noi succese, feliei- .' nord aşteptam punctele dc rc, s-a încheiat nctlecis, cu ştim, îi invităm pc cci în-
Al. Ruja. lectiv de oameni ai muncii în aur pentru Jiul şi Corvinul. vestifi cu mandatul de
pii de Mă nel Bruia, directorul clubului, . marea sa majoritate calificat. ţări profesorilor şi clubu- ţ un 0—0 nefolositor niciunci
ritatul emi- de marc audienţă sc bucură lui sportiv ce l-au for-i Jiul le a adus! Do acolo, de echipe. Oricum, din 7 echipe control să facă o vizită la
izei. 19,30— mat ! .1 ia Satu Mare, de unde pu hunedorene competitoare în unitatea cu pricina.
litru ease- mai ales acele acţiuni in ca- C. DROZD
ţini sperau, echipa din Vale seria a VlII-a se detaşează...
DE CE RISIPIŢI?
s-a întors cu două puncte C.F.R. Timişoara,' care nu sc Ziua în amiaza mare,
;
mari, localnicilor lăsîriau-le „bate“ cu Electromotor Timi citul soarele dogoreşte bi
castanele coapte şi plumbul, şoara... în timp ce echipa cu ne, la scările blocurilor
1 pietroiul ce, trage.ia fund. Şi, cci mai solid lot de.!. B, B 2, A 1-1, A2-1, din zo
punctele "cele mai mari n-au Victoria Călan, n-arc nici o na Poştei, Hunedoara, ard
)I alb (I : fost cucerite '.oricum, ci cu victorie în „C“, iar Ştiinţă becuri multe, bineînţeles
doi (Arta;; note. mari pentru jucătorii Petroşani nu mai visează la fără nici un rost. împu
»nicluia ac petroşăneni,- cu !) lui Ciupi- • terniciţii asociaţiilor de
AKA: UIii- ..11“ şi Minerul Deva „cîştigă“ locatari, ei, locatarii, nu
lorjii (Fla- .111 şi lăxandru, 8 lui Cavai punct la Explorări.' De pe
10la ni ia .şi Săiăgcah, 7 pentru ceilalţi. văd că asia se cheamă ri
rea cartu- partea asta, a sud-vestului, iiu sipă dc energie electrică ?
Iruciorul) ; Dar, ne permitem să acordăm sc prea întrezăresc speranţe Şi doar c pc buzunarul lor...
siunea oa-
scrliio l-n 10 întregii echipe pentru is de, mai bine pentru fotbalul
ia de apii prava sa; nu numai ca re huncdorcan. Aşa că, să aştep I ARAŞI
ladavrc do IN FAŢA INSTANŢEI
LVPENl 1 compensă, ci şi ca stimul tăm numărătoarea bobocilor.
n bărbat pentru viitor. Cu zestrea de Poatc-poatc... Ioan Bora, muncitor la
ez po 13 Form secţia valorificarea zgurii,
irmaţia tle dansuri populare clin CiuIpA/. — Belesc (instructor Vasile Chcvorcşan) a
' !>'■ scena finalei celei tlc-a doua ediţii a Festivalului naţional ,.< intarca României“
VUIA)AN ; adus do ,............... _ ______ __ _____ puncte mai refăcută, mai a- din cadrul C.S. Hunedoa
e laureat si locul 1 nc tara
ncUorc.se) ; titlul de laureat şi locul I pc ţară Foto : NICOLAE STOIAN propiată de posibilul pc te- NICOLAE STANCIU ra, a fost dc mai multe
in spatelo
e I-JLI (MI- ori prezent în faţa instan
Cele pa- ţelor de judecată. Ultima
i Marisol O succintă retrospectivă au deschis larg porţile u- creşe, de .ia 14 cile erau în taţilor de Ştiinţe Medicale Considerăm că înţele dată a... primit o condam
mWASA; a anilor parcurşi de la eli nor importante realizări şi 1972 cu Î121 locuri, la şi Colegiul judeţean al me gerea funcţiei de lucrători nare de 1,6 ani, cu exe
(Muncii o- berarea patriei relevă că cutarea la locul de mun
: Cum sc îmbunătăţirii continue a 26 cu mai mult de dicilor şi farmaciştilor. în domeniul ocrotirii sănă că. Furase omul. N-a tre
ar (7 No- in contextul preocupărilor stării de sănătate a popu 2 500 locuri, in prezent. Rezultatele activităţii tăţii trebuie să pună în
: Vestul pentru dezvoltarea propor laţiei. Pentru fiecare 1 000 de ce desfăşurate în anii socia mişcare în fiecare dintre cut, multă vreme şi iarăşi
oşie); GIJ- ţională a tuturor domenii Aplicarea consecventă a tăţeni există 11 paturi de noi acele resorturi capabile i s-au lungit mîinile după
izanii tn lor de viaţă şi activitate, liniei generale a partidului lismului sînt ilustrate de cîte ceva cc nu-i aparţi
ORAŞTIE; partidul şi sfatul nostru au spital, fapt ce situează ju îmbunătăţirile înregistrate să stârnească entuziasmul, nea : obiecte de îmbrăcă
Argentinei a creat şi în judeţul Hune deţul Hunedoara printre abnegaţia, o înaltă respon
icior (Fla- acordat şi acordă atenţie doara — ca şi în celelalte judeţele cele mai bine do în starea de sănătate a sabilitate. minte. Şi urmarea ? Fi
BAl: Min- deosebită ocrotirii sănătăţii judeţe ale patriei noastre rească : iarăşi în faţa in
ţCasa tle populaţiei. tate din ţară. în acelaşi populaţiei, de schimbările Eperienţa anilor ce au stanţei !
: Insule trecut, măreţele realizări pe
); BRAZI: Obiectivele ştiinţifice sta care cu mintea, mîinile şi
;CALAN: bilite în corelare cu în ATENŢIE,
Cristian Ocrotirea sănătăţii — expresie forţele noastre le-am fău SCURTCIRCUIT !
i; SIME- treaga perspectivă de dez rit ne permit, de la nivelul
jetor (Mu- voltare a ţării, o concepţie atins, să avem convingerea Gheorghc Moldovan, slr
ietenii co- nouă Î11 organizarea ocro elocventă a grijii faţă de om că în cincinalul actual şi Viorele nr. 4, blocul 10,
lina) ; TE- ap. 49, avea un atelier
iierul). tirii sănătăţii bazată pe în cel care vine, în lumi improvizat, în care folo
principiile medicinei socia na Proiectului Directivelor sea un aparat electric dc
liste, creşterea accesibilită — cadrul general de con timp, în judeţul Hunedoa profunde în structura prin Congresului al Xli-lea al sudură. Constantin llărăt,
ţii la asistenţa medicală tinuă dezvoltare a ocrotirii ra a crescut numărul ca cipalilor indici demografici.. P.C.R. — domeniul ocroti slr. Stejarilor, nr. 44, îşi
pentru întreaga populaţie, sănătăţii. drelor cu pregătire supe Astfel, bolile transmisibile rii sănătăţii se va dezvolta
Dinamica cheltuielilor di
întărirea preocupărilor pen recte pentru asistenta me rioară, al cadrelor medii cu largă răspîndirc (mala în acelaşi ritm înalt — iz- defectase contorul pentru
a nu mai înregistra con
tru medicina profilactică în sanitare, al farmaciştilor. ria, poliomielita, difteria, vorînd din umanismul po
pentru vederea prevenirii îmbol dicală în judeţul Hunedoa Astăzi, un medic are în în febra tifoidă, tetanusul) au liticii partidului — iar ca sumul de energic electri
ombrie : ra înregistrează anual o grijirea sa, în medie, 613 fost lichidate, a crescut drele sanitare, avîndu-i ca că. Amîndoi din Hune
iasă mai năvirilor, elaborarea de creştere în medie cu 11 la locuitori, faţă de 4 854 lo media de viaţă la peste 70 doara. Amindoi furau e-
mineaţa. programe cu priorităţi in pildă şi îndemn pe comu
ii. Vin- raport cu condiţiile obiec sută. în anul 1973, de pil cuitori cît avea în 1941, un de ani, faţă de 42 de ani nişti, îşi vor îndeplini gia electrică. Prinşi, acum
i modc- dă, s-au realizat chel cadru mediu 169 locuitori cît era în 1938. exemplar sarcinile de ma s-an scurtcircuitat la bu
empera- tive, medicina omului să tuieli în valoare de peste şi un farmacist 3 362 locui Perspective - măreţe, dar, re răspundere ce le stau în zunare • cîtc 1000 lei a-
• 11 en nătos"— sînt aspecte ce ca 311 milioane lei pentru tori. meudă fiecare. Apoi, pri
gracie, în acelaşi timp, sarcini de faţă.
¡re 14 şi pătă, sub această prismă, un sectorul sanitar; numă O contribuţie importantă importanţă şi răspundere mul 4 ISS lei despăgu
i, dimi- rol de primă importanţă, rul unităţilor spitaliceşti la creşterea calitativă a a- deosebite ridică în faţa o- Medic Emerit biri, al doilea 2 22S Ici.
n ceaţă, iar planificarea dezvoltării este de 12, la care se adau Cam scumpă această afa
frumoa- sistenţei medicale a adus crotirii sănătăţii vastul O. CONSTANTINESCU
variabil. bazei materiale şi de cadre gă 5 secţii exterioare cu un cercetarea ştiinţifică medi program de dezvoltare sta preşedinte al Colegiului cere. Dar dacă-i necinsti
in scopul satisfacerii cit total de peste 5 700 pa cală organizată de Filiala bilit de documentele de medicilor şi farmaciştilor tă, merită !
mai depline a necesităţilor turi, a crescut numărul dc judeţeană a Uniunii Socie- partid. din judeţul Hunedoara