Page 69 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 69
Proletari clin toate ţările, uniţi-vă I
ANUL XXXI
NR. G 803
VINERI,
21 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI AL Xll-LEA AL PARTIDULUI
Siderurgia hunedoreaoă
DIN CR010Â ÎNTRECERI SOCIALISTE
In faţa unor noi mm
tone oţel. Comunişti ca
Simion Neleagă, Grigore
exigenţe calitative Bocănete, Pop, Vasile Podar, ALĂTURI DE MINERI
Gligor
Vlă-
Francisc
iniţiativa
comitetului
La
duţ, Roman Ilieş sînt cîţi- U.T.C. tie la I.M. Mărbă-
Sub conducerea organiza indicatori fizici şi valorici. va dintre cei mai destoi tenj, numeroşi tineri tic aici
ţiei de partid, cu sprijinul Mă refer îndeosebi la greu nici ' muncitori din secţia au participat la o acţiune
de muncă patriotică, orga
larg al organizaţiilor de tăţile din sfera realizării noastră. nizată in sprijinul procesu
sindicat şi de tineret, con planului fizic la oţel şi la lui (le producţie. Ei au e-
iectuat lucrări de curăţire
siliul oamenilor muncii a minate, datorate atît întâr LA I.M. VULCAN la locurile (le muncă şi (lc
întreprins un complex de zierilor înregistrate la pu A INTRAT IN FUNCŢIU reparare a unor maşini şi
măsuri care vizează perfec nerea în funcţiune a noilor NE UN NOU ABATAJ instalaţii miniere şi au re
ţionarea organizării, con capacităţi de. producţie cit FRONTAL cuperat peste G(i de armă
turi metalice T.H., care au
ducerii .şi coordonării acti şi deficienţelor manifestate reintrat în circuitul pro
vităţii de producţie, de a- de unele cadre tehnico-in- Holărîţi să-şi îndeplineas ducţiei.
provizionare şi desfacere, ginereşti în conducerea ac că ritmic planul în trimes
ae folosire mai deplină a tivităţii de producţie. Astfel, trul IV al acestui an şi să MÎCROCANTINA
instalaţiilor şi capacităţilor neajunsurile din sectoarele pregătească toate condiţii PENTRU MUNCITORI
siderurgice, ceea ce a con de furnale şi oţelării — cu le pentru realizarea sarci Ta.i Slaţia de utilaje gre
dus în esenţă la îmbunătă efecte negative asupra con- nilor anului viitor, mine le pentru construcţii şi
ţirea sistematică a structu .sumurilor de materii prime, rii de la Vulcan se pre transport Hunedoara se va
rii de metal şi extinderea materiale, energie şi com ocupă constant de dezvol cla în folosinţa zilele aces
tea o microcantină pentru
sortimentelor valoroase, la bustibili - - s-au răsfrînt şi tarea capacităţilor de pro muncitori.- în pauzele pen
ridicarea parametrilor cali asupra indicatorilor eeono- Atelier mina Barza. Staţia centrală de comandă electri ducţie. Zilele trecute, în tru masă, muncitorii vor
tativi şi creşterea cbmpeti- mico-financiari. că. In fotografie, electricianul loan Deneş. stratul VIII a intrat în putea servi aici mine,are
caldă, în condiţii optime de
ivităţii acestora. Preocupă Iată de ce indicaţiile se Foto : VIRGIL ONOIU funcţiune un nou abataj curăţenie şi igienă,
rile şi eforturile întreprinse cretarului general al parti frontal dotat cu combină
in perioada trecută -din a- dului, tovarăşul Nicolae 1 105 TONE CĂRĂMIDA din secţie, avîndu-i mereu de tăiere mecanizată. Aici 450 TITLURI
cest an se reflectă în depă REFRACTARĂ in frunte pe comunişti, a acţionează formaţia condu
între preocupările de ba
şirea producţiei industriale Ceauşescu, date la şedinţa ECONOMISITĂ economisit de la începutul să de cel mâi tînăr briga ză ale cadrelor universitare
de lucru cu cadre din do
cu :iL- milioane lei, a pro meniul industriei metalur anului 1 405 tone cărămidă dier al minei, Constantin de la Institutul de mine
ducţiei marfă cu 115,5 mili gice au pentru noi o sem întrecerea socialistă, ca refractară, în valoare de Ciocan. Prin bună organi Petroşani se situează ela
oane lei şi a producţiei nete re se desfăşoară în toate 4 (500 0 00 lei. în acelaşi zare a lucrului, hărnicie şi borarea materialului didac
tic (manuale, cursuri, lu
cu 1. milion Ici. La baza nificaţie aparte. Fiind hotă- secţiile C.S. Hunedoara, timp, lucrările de repara dăruire în muncă, minerii crări de laborator, culegeri
acestor Egalizări se află de riţi să întîmpinăm Congre generează zi de zi succese ţii ale agregatelor siderur din această brigadă speră de probleme, îndrumătoare
păşirea producţiei fizice cu sul al Xll-lea al partidului deosebite în muncă. O- gice s-au scurtat mult. Re să adauge pînă la sfîrşitul de proiecte). 450 de titluri
de lucrări au fost editate
.0(5150 tone cocs metalurgic, cu rezultate tot mai bune, prindu-ne Ia secţia cuploa cent cuptorul nr. 4 de la anului noi sporuri de pro în cadrul atelierului pro
peste 02 000 tone aglomerat pe măsura prestigiului de re industriale, am aflat de O.S.M. 2 a fost terminat ducţie la cele peste 1500 priu de multiplicare, ceea
feros, 22 850 tone fontă, a- care se bucură colectivul la tovarăşul Cornel Albu, cu" 12 ore maf devreme, tone de cărbune pe care ce a dus la o acoperire de
proape 11000 tone oţel şi nostru, vom face tot ceea secretarul organizaţiei de ceea ce a permis oţelarilor le-au extras . suplimentar 98 la sută din discipline la
cursurile pentru ingineri şi
peste 50 000 tone laminate ce ne stă' în putinţă pentru partid : elaborarea în plus a unei în cele opt luni şi două 87 la sută la cele pentru
finite pline. în această pe realizarea exemplară a pla — Colectivul de muncă cantităţi de aproape 300 decade' ale anului. sub ingineri.
rioadă s-au livrat suplimen nului şi a angajamentelor.
tar benefjciarilor cca. 17 000 Pentru sporirea produc
tone metal, din care la ex ţiei fizice, insistăm pe creş- ÎN PAGINA A II-A :
port produse în valoare de Cum se asigură hm gospodărire şi
12.5 milioane lei valută. Ing. SABIN FAUR Munca politico-educa-
Cu toate acestea, în pre directorul general tivă ■— ancorată ferm
zent colectivul nostru se al C.Î.S. Hunedoara în realităţile economice, ajungerea recoltei în magazii şi depozite?
confruntă cu o seamă de forţă motrice a activită
greutăţi în realizarea unor (Continuare în pag. a 3-a)
ţii productive. unic şi dc la S.M.A. că mai
Ziarul nostru, împreună cu Inspectoratul judeţean dej
interne şi cu sprijinul consiliilor unice agroindustriale, a sînt noaptea şi tractoare la
arat.
organizat în noaptea de 19 spre 20 septembrie a.c. un
raid pentru a vedea cum este organizată şi se asigură pa La brigada din Cîrncşti a
za în unele unităţi agricole din aceste consilii .şi, mai ales, C.A.P. Toteşti. sînt de pază
în acelea unde, peste noapte, rănim in câmp mari cantităţi Gruia Murar şi fon Vinţan.
de cartofi. Consemnăm în rîndtirilc ce urmează constată în cîmp sînt mai multe gră
rile făcute cu acest prilej. mezi de cartofi. Cazuri dc
sustrageri nu s-au semnalat.
ATENTIE DEOSEBITĂ peratorii Mimica Opric, Aici, spuneau paznicii, se în
ORGANIZĂRII Rodica Lepădătoni, Ma- cheie recoltatul şi se seamă
SI ASIGURĂRII PAZEI ria- Brăila, Maria Pasco- nă orz. Ne oprim apoi la
PRODUSELOR AGRICOLE tescu şi Mihai Opric — 37 dc brigada din Toteşti, în tar
Am constatat, în cadrul saci cu cartofi cîntărind fie laua „Copaci“. Lumina faru
raidului nostru de noapte, ca care între 30—35 kg. Paznici rilor ne dă posibilitatea să
un fapt pozitiv, că în majo- au fost ? Au fost — ni se vedem că tarlaua este plină
riţafea cooperativelor agrico răspunde de către preşedin de saci cu cartofi. în margi
le de producţie se manifes tele C.A.P., Cornel Lcpădă- nea liniei ferate găsim doi
tă preocuparea cuvenită pen saci care aveau cam 60 kg
tru organizarea şi asigurarea Raid de noapte în cartofi. Era clar că cineva îi
pazei produselor atît -în cîmp, pregătise să-i fure. într-un
cît şi la locurile dc depozita consiliile unice tîrziu îşi face apariţia, dc
re, pentru evitarea pierderi undeva din mijlocul tarlalei,
lor şi a sustragerilor. Ta agroindustriale unde îşi avea „culcuşul“ şi
C.S. Hunedoara, atelierul mecanică nr. 1. Frezorii Sebastian Gogiltan şi Ileş Balaş C.A.P. Clopotiva am găsit paznicul Ştefan Ionescu, înar
execută lucrări de foarte bună calitate şi depăşesc in permanenţă sarcinile de plan. în cîmp de pază pe Drăga- Toteşti şi Haţeg mat cu o furcă şi cu o lan
lin Ivancu şi Ştefan Pogan, ternă. îl întrebăm ce-i cu cei
7 oamnă grăbită în nurul gîiiul pletele fetişcanelor, a- iar la magazii unde se află doi saci, cum au ajuns a-
stins al sudorii, toamnă in Septembrie murguri tămiiate de fum ve zeci de tone de cartofi pe toni. Dacă au fost paznici, colo. Nu ştia nimic. Zicea că
' care vin !a scaldă stelele getal, jertfe ale miresmelor Lăscuţ Foarcc. în control la atunci' ce-au păzit ? — în atunci cînd şi-a făcut ron
mii. din balada alte rosturi în fiecare casă... l oamnă în paza din cîmp l-am întîlnit trebăm. Răspunsul a fost: dul, pe la 19,30, nu erau a-
tihnind, toamnă trezind în nesciană, prelung susphlhid care crizantemele urcă pre pe loan Druţulcscu, preşe păi să vedeţi... noi... şi au colo. Este drept că tarlaua
dczfruftzireă pădurilor tul- ‘ a melancolie şi aspiraţie de ţul simbolic al iubirilor la dintele cooperativei. în cîtc- început să curgă motivările. respectivă are o lungime de
nicclc 1 aticului, bine-ai ve îngîndurări înţelepte, toam rang de capodopere pictu va zile — spunea dînsul — Din spusele preşedintelui şi aproape 1 000 -de metri, este
nit ! iNc duce ghidul dc nă a focurilor scriind încă rale, toamnă a mustului şi vom ajunge ca tot ce se re ale inginerului şef a rezultat situată lingă drumul naţio
mină prin munţii pădureni- pe creste',hieroglifele stră a nedesluşitelor doruri pe coltează să se şi transporte pînă la urmă că la începutul nal, iar numai un singur pin
lor in sus, hi luminiş de iz vechilor semne păstrătoare care poeţii le prind în ca iar în cîmp să nu mai rămî- acţiunii de recoltare paza a nu poate asigura paza. A-
vor uri, în Ierui-lcr, în mi de pace în Dacia fericită... dre de-rouă parcă plînsă de nă peste noapte nici o gră fost neglijată şi că măsuri ceastă situaţie denotă că nici
racolul doinelor cu dulce păsări. madă de cartofi. A trebuit s-au luat doar în urma aten consiliul popular şi nici con
unduire, dcal-vale, dccrl- accente 'toamnă a primelor iubiri, să descărcăm şi să transpor ţionărilor făcute dc la judeţ. ducerea _ C.A.P. Toteşti nu
vale, leagăn al Doriilui- poate cele mai sărutate de tăm de la gară cartofii dc în noaptea raidului am gă manifestă grija şi preocupa
Dor... Nc duce ghidul dc lumina originalelor semne, sămînţă care nc-au venit dc sit paznici la posturi în tar rea cuvenită pentru asigura
mină, pe inefabilul fir al Cit dc adine e adîncul clin cele ce ne ţin aici, în mat la Suceava. Aceasta nc-a fă lale, şi la magaziile dc depo rea pazei în cîmp. în ulti
sîngelui, spre sulaşurile Mo gînduri toamna, cil de stra că-şi-n grai. 'toamnă pe cut să mai avem noaptea în zitare, iar pe preşedinte în mele trei nopţi, dar nici
şilor Daci, nc duce în Mun niu tresar in ochii noştri care o sărutăm cu visele li cîmp unele cantităţi dc car control. După întărirea pazei înainte, spunea paznicul, n-a
ţii Grădişte!, la contempla zările nesecate în străbuni! niştite, ca în copilărie. Pă- tofi. Aşa cum am fost infor nu s-au mai înregistrat fur venit nimeni în control nici
rea izvorniţei Basmului... Hărnicesc ţăranii . la trude mîntul nostru, toamna, arc maţi, aici nu s-au înregistrat turi. Regretabil este însă de la primărie şi nici dc la
Nc duce ghidul dc mină, le dcmiurgicc, geme in aş măreţia geniului atinghid cazuri de sustrageri. Dc unde faptul că din partea Consi C.A.P. să vadă ce face. Iată
prunci mari. ai pumhitului, ternutul de mirişte (urina virsla senectuţii. Aureola sa se adevereşte proverbul cu liului popular comunal Rîu dar o situaţie care, aşa cum
spre 'para Haţegului, în ca însetată de ăltă-hsăttiînţa- dc roadă şi iubire este, în paza bună... de Mori n-am întîlnit pe ni
re troznesc stelele-n nuri re... Plinea nouă înmires firea românului, însuşi mie Ne deplasăm la C.A.P. meni în control. Noaptea, dc Brigada de reporteri :
c:i grinzile but rinei or case mează cerul gurii, strugurii, zul sufletului său de ome Ostrov. Aici sîntem infor la primărie, ziceau paznicii, N. BADIU
aninate de grumajii veciei... nucile, pruncie, ştergarele nie, dczvclimlu-se Vremii... maţi că s-au sustras din nu vine nimeni în control. D. CORPADE
7 namnă dintr-o rapsodic c- vii de frunze pc străzi, mîn- EUGEN EVU cîmp — aşa cum au declarat Vin numai din partea condu
inginerului şef şi coo cerii G.A.P., de la consiliul (Continuare in pag. a 3-a|
