Page 7 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 7
* DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 3
Un roman de actualitate
nziuNi Epigrame
Una pe săptămînă
Radu Felix a debutat în E, în fond, vorba dţsprc profunzime asupra tuturor
NICA, 1970 cu un volum de versuri, investigarea artistică a unui semnificaţiilor, dar cartea
urmat oarecum pe neaştepta proces de integrare, foarte rămînc totuşi incitantă şi
GMBRIE PROPTEAUA
te de un roman, Septembrie, caracteristic timpului pe ca- agreabilă prin dinamismul
:a la domiciliu care, în ciuda unor mici re-l trăim şi foarte fertil to
ite ! ei, prin varietatea tipologică, Deşi Ia minte-i cam
atrici stingăcii venite dinlr-o fi todată sub aspectul exploa prin sugestiile pe care le
al pentru ce rească lipsă dc rutină, era tării lui cu mijloacele roma oferă. Evoluţia unor tineri şi «log
ata neagră. o carte interesantă şi deose nului. Radu Felix a ştiut să îndeosebi a inginerului Bar rtjtî Şi-n miincă-adesea
ÎS şchiopătează
ului bit de promiţătoare pentru, dait, personajul central, via
oi eră talentul autorului. Promisiu ţa sentimentală a acestor ti Avînd proptele cît un
muzicii nile acestea s-au confirmat neri aflată într-o permanen W nu stog
i patriei Consemnări SăUîntl pe ele, avansează
recent, cînd Radu Felix a tă interdependenţă: cu viaţa
mu ini cal apărut în librării cu cel dc * lor socială, în sfirşit atmos
F.C. Gala(i — al doilea roman, Zăpada folosească aceste avantaje şi fera cotidiană a unui mare
i Campionatul — mai mult — a ştiut chiar FĂŢARNICUL
diyizia A. niciodată stinsă, titlu fru şantier au dobîndit în inter
ituie directă mos ce ne-a dus cu ghidul să depăşească principalul im pretarea lui Radu Felix nu
ilati mai curînd. către o carto de pediment care-i inhibă pe numai o reală autenticitate, Ciad ii cunosc multiple
: Şah mat feţe
ndială la atle- poeme. Ceea ce se remarcă cei mai mulţi scriitori cînd ci şi o multitudine de sem Constat că nu-i prea
ecţiuni Inre- în primul rînd este amănun se află în faţa unei teme nificaţii. Zăpada niciodată
le la Montreal tul nu lipsit dc semnificaţie, de imediată actualitate : stinsă se defineşte în felul amărit
al: Calvarul, C-avînd talent ca să
11 că, şi dc dala aceasta, ca lipsa de perspectivă în timp acesta nu numai ca o carte
t M. „Viorile“. şi în Septembrie, Radu Fe asupra faptelor narate. A- agreabilă, ci şi profund e- răsfeţe
Bob Căllncs- lix scrie o carte de strictă cestei lipse de perspectivă, ducativă, militantă în sensul în Ioc dc-obraz, el are
ucţie a Stu- actualitate, ale cărei perso autorul Zăpezii niciodată rit!
c film tv. idealurilor majore care ne
.1 naje sint tineri ai zilelor stinsă i-a opus un ton re animă şi atestă vocaţia unui
ita redescope- noastre. Destinele lor sint portericesc, alert şi o succe romancier a cărui evoluţie OPORTUNISTUL
mâniei (XI) surprinse în momentul in siune aproape cinematografi
spre judeţul viitoare este dc urmărit cu
i (U) trării în viaţă, al asumării că a episoadelor. E adevărat interes. Puterea Iui de caracter
riieră înlîielor mari responsabili că în felul acesta se pierde Tenace e şi nu se-nchină.
istic: „La ca- tăţi profesionala şi sociale. posibilitatea de a medita în RADU CIOBANU
jlui“. Premic- Fără cuvinte. Besen de GAVRILA CONSTANTIN Cînd interesele i-o cer
ă, Producţie a Subit devine plastilină.
or americane
le
işoară
J. Sport. MITA
SPfEMBRIE Cinstea de Alertă în sectorul
în limba ma sanitar
ori Elevul Ştefan Frăţilă, de Ştefan Frăţilă, ar trebui să mascat“. Are dreptate sau La boli se face noul
d inventar
în economie : s Ia Şcoala generală nr. 5 din fie întotdeauna —- infinit nu, Fanc ? După opinia Iţii, S-a constatat, curînd, Sa
energiei“ Petrila, a găsit o importantă inai mare. Este de o mie de nu-i nici un eroism să fii
JI şi amintiri- raze
i'Ui.i do serii- sumă de bani, pierdută pc ori mai plin de satisfacţii cinstit, căutarea păgubaşului Că jtnita face... metastaze
rcea Radu Xa- li strada dc lingă blocul nr. 7, faptul că ai acţionat cinstit, şi predarea banilor este un
cartierul „8 Martie“. Pane, cum c normal să acţioneze gest la fel de natural ca
nondial pentru că aşa-i spun priete respiraţia carc-ţi primeneşte
oileton: Pol- SERVILUL
isodul 28 nii, a pornit să caute păgu plămînii. Aşadar, Fanc a
işoarâ başul în blocurile din jur. înhăţat să respecte ceea cc-i
U. Greu dc găsit. Păgubaşa, civica al tuturor — iată un ţel Trăieşte cu picioarele
pe sol
Lucia Gotoară, nici nu ştiu care ar trebui să stea, per Şi iedera-i al lui simbol
se că pierduse acea sumă manent, în faţă, nouă, adul Activitatea lui nu so
de bani şi totul a reintrat orice om, indiferent de vîr- ţilor, mai cu seamă. Şi cum dezice
în normal. Am subliniat cu- stă, de „prilejul“ ce i se educarea fiecăruia începe a- Tirmdu-sc, el vrea să
IL I : 7,00 Ra- vîntul NORMAL, deoarece oferă, dccît eventualele „sa tît de timpuriu, este neapă
0 Revista pre- elevul Ştefan Frăţilă sc în rat necesar să impregnăm în se ridice
minica meteo- tisfacţii“ pe care banii gă
tadioprogramul treba, după ce a fost dat siţi i-ar fi putut dărui lui aşa fel conştiinţa copilului,
Magazin dumi- „exemplu“ celorlalţi colegi: Fane, dacă i-ar fi păstrat a adolescentului, a tînăru- SUPERFICIALUL
e toate pentru „De ce merit cu felicitări ? lui în general, îneît nici o
iliojurnal; 13,ŞU pe nedrept, şi i-ar fi folo
II,00 Top 6 — Găsind pe stradă ceva cc sit cu sentimentul ca-nfăptu- confuzie să nu fie posibilă Nu se scaldă în virtute
muzică popu- nu îmi aparţinea, caut pă it un lucru necinstit. Revin în legătură cu un act cetă Dar stă mereu la
ilagăre; 15,00 gubaşul să-i dau ceea ce este ţenesc. Spre cinstea lui, c-
aţilor; 1G.00 Al- la nedumeririle elevului pe- înălţime
; IC,30 Sport şi al lui, fără a face, c limpe trilean care nu-s deloc se levul Ştefan Frăţilă este 'L-ajută apele scăzute
00 Muzicoteca de ca lumina zilei, nimic cundare ;' .Poate aş fi me conştient că nu merită feli Şi lipsa Iui dc
20,00 Kadiojur- în piua faţă dc normal“. ritat felicitările dacă, să zi citări. El se socoteşte un
işti din trecut: băiat ca toţi ceilalţi, cinstit. profunzime
ibru; 20,30 Tur- Tentaţia banului e mare. cem, un trecător necinstit,
lor; 21,30 Con Dar tentaţia cinstei nu-i ? găsind aceiaşi bani, i-ar fi Atît. VENIAMIN GOMBOŞIU
5 Albumul ro- In moderna sală de operaţie de la Spitalul din Petroşani' Şi, după judecata elevului
:bre; 22,00 Ra dotată cu staţie pilot de urmărire a operaţiei. însuşit, iar cu l-aş fi de DUMITRU D. IONAŞCU ţ Deva
!,10 Panoramic Foto: A. LICIU
Ring de dans;
de ştiri; 0,05
> muzical noc-
\ i i i i r m
islunca Capri-
■atria) ; Poll-
insă (Arta) ;
l : Şcoala . cu- Formele carstice Interesante
ăra) ; Jnspec- Hormonul creşterii descoperiri
(Artaţ vlxpre-
:a (Constructo* arheologice
>ŞANI : Hercu- de pe Valea Bulzeştilor E suficient ca un accident caracterele ereditare aie bac Căci nanismul poate avea Ia
Atlantida (U- să survinâ pc parcursul ge teriilor, inocultndu-li-se gena origine, oricît ar pare de sur De curind a intrat in cir
il Iluziilor, se- Răspîndirca largă a calca de eroziune. Explicaţia a- netic pentru a se stopa creş responsabilă a substanţei ce prinzător, un puternic blocaj cuitul ştiinţific una din cele
7 Noiembrie) ; terea normală a organismelor, trebuie reprodusă. psihologic, constînd in refuzul mai Interesante descoperiri
n miliardar relor mezozoice în Munţii ccstor trepte constă în vari limitlndu-se definitiv talia, Se apreciază că, peste doi deliberat de a creşte, şi a- arheologice din ţara noastră.
LUPENI ; Apuseni, îndeosebi în Mun aţiile debitului rîului, lega ceea co handicapează pe via ccştl copii sint deficitari in Este vorba de picturile ru
agică (Cultu- ţii Bihorului, a favorizat te dc alternanţele climatico tă o fiinţă umană. Or, toc ani, veritabile bacterii-! abora- hormonul do creştere, dar de pestre din peştera Cucluciu-
nou impreu- mai acest „parcurs genetic“ a tor vor putea produce In ritm ficitul lor se accentuează sau iat, situată pe malul drept
esc); VULCAN: dezvoltarea intensă a feno din cuaternar. După circa fost refăcut de patru biologi industrial hormoni ai creşte se diminuează in funcţie de al Someşului, intre Jibou şl
rii. Potrivit estimărilor, 700 000
>den (Muncito- menelor carstice endogena 20 in ieşim la lumina zilei de la Universitatea din Cali do copii din lumea întreagă absenţa sau prezenţa unui Bej, semnalate de un grup
A: viaţa mer- şi exogene. Alături de for prinlr-un portal la fel de fornia — S.U.A. Utllizind cele mediu afectiv. Mal mult de- de speologi, membri ai cer
(Minerut); PE- mele carstice cunoscute prin înalt, ca la intrare, dar mai mai recente tehnici genetice, au probleme de creştere do cît orice hormon de creşte cului „Emil Racoviţă“ din
t — seriile I-XI ei au reuşit să sintetizeze hor acest tip. Hormonul decela» re, afecţiunea este aceea care Bucureşti.
,; ANINOASA : grandoarea lor (ex. Cetăţile îngust (10 m). In partea monul creşterii umane, dind, are şi alte virtuţi, ajutînd poate vindeca copiii atinşi de
¡mcltoresc); U- Ponorului), de un real inte dreaptă, la vreo 6 m, se astfel, o întemeiată speranţă Ia cicatrizarea rapidă a hemo „nanismul frustării“. Savanţii Pictura se află într-o să-
intul liniştit (7 res ştiinţific şi turistic se observă intrarea într-o mică copiilor atinşi de nanism. ragiilor gastrointestinale, a ar subliniază, insă, că nu vor Tiţă de circa 3/4 metri din-
BRAD: Intre Principiul este cunoscut şi a surilor grave şl la vindecarea exista niciodată bacterii-labo- tr-o galerie superioară a
5le (Steaua ro- bucură şi cele de pe Valea peşteră, în care însă înain şl fost testat : este necesar să Imediată a fracturilor. rator pentru fabricarea sin peşterii şi este reprezentată
ABARZA: Nea Bulzeştilor, situate la poalele tarea este foarte anevoioasă, determini bacteriile să fabri Iii schimb, specialiştii men gurului hormon care le-ar fi prlntr-un cal, o felină şl o
dar (Minerul) ; sudice ale Muntelui Găina. ce substanţe pe care nu Io ţionează că hormonul nu va de folos — acela al fericirii
Uipa — seriile Urcînd pc lingă peretele produc in mod natural. Pen reuşi să sporească talia copii •— şl care poate fi furnizat seric de pete, toate do cu
I Ghinionistul La ele se poate ajunge cu calcaros din dreapta se a- tru aceasta sint modificate lor caro refuză să crească. doar de o familie iubitoare. loare roşle-cărămizie.
1EOAGIU-BAI : autobuzul Brad—Bulzeşti, o- junge într-o mică înşeuare,
Ită compania a prindu-ne în salul Bulzeştii
cultură); IIA- încadrată de stîiici calcaroa-
oli se revoltă de jos şi coborînd pe valea se ce poartă amprenta unui
SRAZ1 : Detec- cu acelaşi nume. ..., o pătrime din bolile ...constructorii francezi au
îr ; CALAN : vechi curs de apă. De aici, canceroase semnalate în ţă ŞTIAŢI CA...
înainte (Casa După aproximativ un km, pe o potecă presărată cu realizat un vechicul super-
SIMBRIA: Intre valea Bulzeştilor se îngus rile industrializate au ca sur rapid pentru căile ferate ?
ele (Mureşul) ; tufe de liliac sălbatic (Syrin- să tutunul ? Cunoscutul om Este vorba dc o ramă cu
(Lumina); TE- tează, în albia rîului apar ga vulgaris) se poale urca de ştiinţă Maurice 'Tubiana monument istoric, ci şi pen ţeni neconsumatori de cafea.
lania a 7-a sub bolovani, iar abrupturile for pe muntele de deasupra po tru a cumpăra medicamente. Cei mai mari pasionaţi se cinci vagoane articulate,
a (Minerul) ; mează versanţi cu aspect de declara : „Tutunul este prin propulsată cu 200 km la oră.
i noapte iurtu- veritabile chei. Fanta rîului dului, de unda avem o cipalul factor de mortalita ...în localitatea Laşei înlîlnesc în rîndurile func F renul dispune de un motor
îitoresc). splendidă panoramă asupra te în societatea noastră, îna ţionarilor (87,5 la sută), du
se accentuează, cursul îşi in (R.F.G.) a fost instalat pri pă care urmează studenţii cu două turbine cu gaz, con
tensifică viteza şi apar întregii văi. La circa 30 m intea alcoolului şi accidente mul emiţător Fv. din lume (59,5 la sulă). struite după modelul celor
„săritori" (rupturi de pantă') în aval se află o slîncă izo lor de circulaţia ■— 60 000 alimentat de un generator utilizate la elicoptere.
de 1—2 m, determinate de lată — Acul do la Groliot. de morţi anual, în Franţa". solar ? Instalaţia dispune de ... cercetătorii vest-germani
bolovanii tot mai mari, Dc aici sc poate urca uşor ...una dintre cele mai un releu cu 32 de celule şi danezi au obţinut hibridul ...zilele trecute, în statele
’obabil pentru chiar ştirici aflate în albie. prin pădure ieşind într-o captatoare cu siliciu. Pentru roşie-carlof, dovedind cu ar Idaho, Montana, Wyoming,
Itembrie : Vre- No găsim în faţa unui portal poiană unde se află dolina vechi farmacii din Europa se zilele cu cer noros şi pentru Nevada, California, Oregon
, dar răcoroasă de la Grohot si locul de po xifiu într-o piaţă centrală gumente ştiinţifice reuşita a- şi Arizona (S.U.A.) au iz
cerul mai muit uriaş, înalt de peste 35 m şi din capitala estoniană, Fă noapte, emiţătorul are în cestci experienţe! Ei au bucnit 13 incendii de pădu
va sufla mo- lat de circa 18 m. Valea pas — o groapa circulară cu dotare un acumulator care demonstrat că unităţile po-
d-vest. Tempe- lim ?. Şi astăzi, firma far stochează energia furnizată re ? Acestea au fost califi
iă va oscila Sn- dispare Ia piciorul peretelui diametrul dc aproape 50 m maciei este cea originală, do soare. lipeptidice ale unei enzime cate ca cele mai grave pen
¡rade, iar cea în partea stingă şi reapare formată prin dizolvarea cal „bătrînă“ de peste cinci nucleare extrase din platila- tru zona de vest a S.U.A.,
e 15 şi 25 gra- abia după 2—3 m. în inte carului. Nu are apă din veacuri. Ea înfăţişează sem ...74 la sută dintre italieni hibrid aparţin celor două
i, local ceaţă, tipuri specifice ale părinţi din ultimii 12 ani. Pentru
•obabil pentru riorul unui tunel, care for cauza permeabilităţii şi fi nele emblematice clasice — beau mai mult de o ceaşcă stingerea focului, care a mis
nbrie : Vremea mează podul natural. In pe surării rocii. In zonă sc află şarpele şi cupa — lucrate în da cafea pe zi ? Cifra este lor. Specialiştii consideră că
frumoasă, eu fier forjat. în prezent, far cuprinsă într-un studiu pu fuziunea protoplasmelor este tuit peste 60 000 ha de pă
1 ziua. Tempe- reţii tunelului, pînă în ta Izvorul uimitorilor de mun însoţită de fenomene ce des dure, au fost mobilizaţi a-
işte uşor. van, se observă nivelele la te. macia a devenit un muzeu blicat la Roma, care preci
vreme frumoa- care a curs rîul în tendinţa Prof. NICOLAE CR1STEA activ, lumea venind aici nu zează că în ţară există un chid o cale nouă în genetica proximativ 7 000 de pom
tem'porar noros
sa de adîncire prin acţiunea Baia de Criş numai pentru a vedea un procent de 9,1 la sută cetă plantelor. pieri americani.