Page 70 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 8C
Pag. 2
In lumina sarcinilor desprinse din Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. din 5-7 septembrie a. c.
r
ls.ou Telex
16,05 Şcoala
ic,30 Emisiu
mană
18,25Trager
18,35La vo
18,50 1001 d<
19,00Tele jui
19,20,,Scorn
19,40Film a
Ic“. Pi
au fost' chemaţi să participe lei. Tot la stratul 3, prin a- O proi
efectiv la elaborarea şi îmbu plicarea unui procedeu nou — FLORICA COSMA, secretar adjunct cu propaganda rilor i
Cu cîtva timp în urină, I.M. Uricani a găzduit un nătăţirea planurilor comune de înămolire profilactică cu în comitetul de partid de la I.M. Aninoasa : 21,10 Meri di.
schimb de experienţă cu tema : „Preocuparea organelor şi de propagandă tehnică a co cenuşă de termocentrală şi român«
organizaţiilor de partid, U.T.C., sindicat şi a conducerilor mitetului sindicatului, consi podirea tavanului artificial •—- FORME VARIATE 21,35Teiejui
unităţilor miniere pentru îmbunătăţirea muncii politice în liului oamenilor muncii, care a crescut substanţial randa ALE PROPAGANDEI VIZUALE
sprijinul producţiei“. sînt subordonate sarcinilor mentul pe post. Brigada Lu-
Organizat de către secţia propagandă a Comitetului concrete ce le stau în faţă. jmlescu, de exemplu, obţine în O formă eficace de stimu ficative aspecte din procesul
judeţean de partid şi Consilliul municipal de educaţie Iar pentru creşterea aportului prezent randamente de peste lare a oamenilor muncii pen de producţie, a preocupărilor
politică şi cultură socialistă Petroşani — la puţin timp şi cointeresarea personală a 14 tone pe post. Prin soluţio tru realizarea obiectivelor şi cotidiene ale colectivului, cît
după încheierea unei vaste acţiuni de control şi îndru cadrelor tehnico-inginereşti co narea problemei sterilului de sarcinilor stabilite de partid şi pentru combaterea aspecte
mare efectuată în unităţile miniere din Valea Jiului de mitetul de partid, împreună la săparea puţului cu skip este activitatea de propagan lor negative ce intervin în BUCLJREŞ
către colective de activişti ai Comitetului judeţean de cu consiliul oamenilor muncii, direct pe bandă, la silozul de dă vizuală. procesul muncii şi în viaţa dioprogranu
Radiojurnal
partid şi în spiritul sarcinilor desprinse din lucrările Con a defalcat temele, repartizînd steril din preparaţie, au rezul în primul rînd, voi releva socială, mai funcţionează două presei* *;, 8,10
sfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—-7 septem problemele pe grupe de lucru. tat economii de 90 mii lei. unele aspecte din activitatea suplimente ale gazetei de pe diilor; 9,00 .
brie a.c. —, acţiunea iniţiată a avut drept scop Fiecărui asemenea colectiv îi Dar cu rezultatele de pînă/ gazetei de perete „Minerul“. rete care poartă genericul 9.05 Răspum
lor ; 10,00 U
scoaterea la iveală a experienţei dobîndite de organiza revine sarcina de a rezolva acum nu ne declarăm mulţu Urmînd experienţa acumulată „Faptul zilei“. Aici se popu 10.05 Atlas
ţiile de partid din unităţile miniere în munca politico- problemele repartizate în cele miţi. Sîntem conştienţi de im de mai multă vreme, comi larizează în mod operativ, pe Ştiinţa şi a
educativă, în efortul de formare şi educare a cadrelor, mai bune condiţii. portanţa sarcinilor care revin tetul de partid a stimulat de-o parte rezultatele deose mente folk;
ştiri; 11,35 I
de mobilizare a întregului potenţial, pentru realizarea op Prin rezolvarea majorităţii colectivului nostru în viitor, ideca ca fiecare ediţie să se bite obţinute în muncă de 12.00 Buletin
timă a sarcinilor de producţie. temelor de organizare supe ■sarcini trasate chiar de către prezinte ca un „editorial“ al către brigăzile de mineri şi Mari compo
l-'ir*’ eţi; 12,:
Dezbaterea s-a ţinut la I.M. Uricani, deoarece orga rioară a muncii pe care ni secretarul general al par evenimentului politic, econo colective, iar, pc de altă par ia. de Ioi
nizaţiile de partid, U.T.C., sindicat de aici, precum şi le-am propus în acest an, nu tidului, tovarăşul Nicolae mic sau social de cea mai te, sînt combătute, cu exem 12.4.5 P&niînt
conducerea întreprinderii, au o experienţă bogată în acest mai în semestrul I s-a reali Ceauşescu, cu ocazia recentei mare actualitate, editorial re ple concrete, neajunsurile. A- tece; 13,00
15.00 S iudei
domeniu, concretizată printr-o intensă activitate politico- zat o eficienţă economică în vizite făcute în mijlocul nos zultat din obiectivul cel mai ccste aspecte sînt surprinse Radiojurnal
educativă, dusă sub cele mai variate forme şi reflectată valoare de peste 6 milioane tru. Sîntem conştienţi de ca important ce stă la un mo cu promptitudine şi în „raza“ nate econon
de rezultatele bune obţinute în producţie. lei. Iată şi cîteva exemple litatea cadrelor noastre teh ment dat în faţa activităţii po gazetei satirice „Reflectorul“, duri pentru
concrete : un colectiv de spe nico-inginereşti, de faptul că litice, a colectivului dc mi caic critică orice deficienţe uşoară; 17, i
Au participat secretari cu probleme de propagandă de cialişti electromecanici, con încă mai avem resurse care . ce apar în activitatea colecti ştiri ; 17,05 1
neri. Iată doar cîteva din te-
tecului popi
la oraşe, secretari adjuncţi ai comitetelor de partid din , dus de inginerul Costache Ti- trebuie utilizate la maxim. De maticile care au fost abor vului, folosind diverse genuri tru patrie ; ]
unităţile miniere, secretari ai comitetelor U.T.C., pre tus, a adus modificări combi aceea, vom căuta să intensifi şi tinereţe
şedinţi ai comitetelor de sindicat, alte cadre cu munci de nei de abataj KS 3 M ■— mo căm preocupările noastre în date în acest an : „Sub sem ca nota critică, epigrama, ca cîntece ; 18,i
răspundere pe linie politică şi economică. nul combativităţii şi răspun ricatura şi fotografia. In ace 20.00 Teatr
dificări impuse de condiţiile acest domeniu, pentru îndepli derii muncitoreşti, pentru în laşi timp, o activitate bună 20,54 Cadenţi
Dezbaterile au fost conduse de tovarăşa Maria Mi- de zăcămînt a stratului 3, nirea întocmai a programu deplinirea exemplară a planu desfăşoară şi gazetele „Tinere O zi Intr-o
trofan, secretar al Comitetului judeţean de partid. bl. IV — care au dus la eco lui de mecanizare a lucrărilor lui şi angajamentelor“; „1979 tul şi producţia“, „Controlul Nou stop m
nomii de aproape 16 milioane din subteran. — an al calităţii noi, supe muncitoresc“,' „Să respectăm TIMIŞOAR
litatca rădic
de muzică
rcaţi Ia cea
GEORGEL CHEREŞ, secretar adjunct cu propaganda ţie a Festiv
în comitetul de partid de la I.M. Vulcan : „Cin tarea R
Ca un fagui
URMĂRIND PAS CU PAS ECONOMISIREA emisiune dc
literară; 18,4'
Concomitent cu măsurile de prime în conştiinţa acestora ră; 19,00 Co:
ordin tehnic, luate în acţiu necesitatea stringentă şi im reţea : Cont
viitorul. Asp
nea de economisire, am cău portanţa economisirii ener ţia tehnico-«
tat să folosim cît mai bine giei şi materialelor. norilor: 19,30
toate pîrghiile activităţii po- Gazetele de perete, panou spre... 7 — l
ducaţi«
mat
litico-educative, pentru con rile şi graficele, staţia de ra că: N<*i resn
ştientizarea oamenilor muncii dioamplificare abordează, sub 19,43—20,00 Ci
şi aducerea în prim-planul toate formele, problema redu că.
preocupărilor lor a probleme cerii consumurilor. Există în
lor legate de reducerea con această sferă de preocupări o
sumurilor materiale, combus colaborare permanentă şi Cine
tibil şi energie. In primul fructuoasă între comisia de
rînd, toate măsurile stabilite învăţămînt politico-ideologic şi
de comitetul de partid şi con comisia de creaţie telinico-
DEVA : T
siliul oamenilor muncii în ve ştiinţifică, care a dus, numai Aspect din timpul dezbaterilor In sala de apel, participanţii urmăresc „pe viu“ for (Patria) ;
derea reducerii consumurilor, în acest an, la realizarea a me ale propagandei vizuale la I.M. Uricani. rle (Arta) ;
au fost prelucrate în adună opt obiective a căror punere ILIE TLREAN, membru al Biroului -executiv de casă (Gri)
HUNEDOARA
rile generale de partid, în gru în funcţiune contribuie di al Consiliului municipal al sindicatelor Petroşani rioare, al înaltei eficienţe în N.D.P.M.“. Alături dc gaze ticră a morţ
pele sindicale şi în adunările rect la reducerea cheltuielilor întreaga activitate economică“; tele de perete, inai avem am . *.ul din
organizaţiilor U.T.G., pentru de producţie, la dbţinerea u- PRIN AFIRMAREA „Indisciplina — piedică seri plasate, la locuri vizibile, pa partea a Ill-i
a fi bine cunoscute de către nor importante economii. INIŢIATIVELOR MUNCITOREŞTI oasă în realizarea sarcinilor de nouri şi grafice care urmă pania a 7-a î
nă (Construcl
toată lumea. Colectivele cu Dintre acestea menţionăm : plan“. resc stadiul realizării produc ŞANI: Misiu
munca politică de la om la presa pentru recondiţionat ar Mă voi referi, în cadrul a- mineri, şefi de brigadă, tehni Pentru oglindirea cu ope ţiei zilnice pe sectoare şi re unu — seriile
om au fost instruite în aceas mături TH în subteran, modi cestui schimb de experienţă, cieni, Ingineri de la toate în rativitate a celor mai semni- zultatele întrecerii socialiste. Falansterul
tă direcţie, insistîndu-se ca ficarea sistemului de acţiona doar la activitatea dusă de treprinderile miniere din mu (7 Noiembrie
membrii acestora să-şi con re a uşilor din rampele pu sindicate pentru atragerea ţi nicipiu. De asemenea, cu spri frodilei (Rep
PENI : Omul
centreze atenţia asupra latu ţurilor, optimizarea alimentă nui număr tot mai mare de jinul Uniunii sindicatelor mi In timpul dezbaterilor au conţinutul, finalitatea şi per fier (Cultura
rii educative, pentru înţelege rii circuitelor de comandă în oameni ai muncii din între niere, în luna august a.c., a reieşit o seric de concluzii, manenţa fiecărei acţiuni. (Muncitoresc)
rea de către toţi oamenii curent continUu a maşinilor prinderile miniere la prelua fost organizat nu schimb de din care se desprind direc • Comitetele municipal şi Alibi pentru
(Muncitoresc)
muncii a necesităţii de a ac de extracţie, susţinerea sub rea, aplicarea şi generalizarea experienţă cu toţi brigadierii ţiile în care trebuie să ac orăşeneşti de partid, comi om în lodei
ţiona nemijlocit în procesul tavan artificial în stratul '3 iniţiativelor muncitoreşti valo de la întreprinderile miniere ţioneze organizaţiile de tetele dc partid din unită PETRILA: Ci
de producţie pentru economi etc. roase,, a metodelor de muncă din Valea jiului. Scopul aces partid, U.T.G., sindicat din ţile miniere trebuie să ac ale lui Mari
sirea materialelor şi energiei, Şi rezultatele acestei inten înaintate. tuia — extinderea experienţei unităţile miniere ale Văii ţioneze mai energic pentru rcsc) ; ANIN'
învăţămîntul de partid a cu se activităţi de propagandă, Trebuie să subliniez de la înaintate privind perfecţiona Jiului pentru perfecţionarea impulsionarea activităţii de le cucereşte .
Uf
citoresc);
prins dezbateri pe marginea de educare a oamenilor în început că munca dc propa rea organizării producţiei, fo activităţii politico-educative, creaţie tchnico-ştiinţifică. în spatele fi
documentelor de partid, refe spiritul economisirii, a dimi gandă desfăşurată de comite a întregii munci de propa Trebuie să se depăşească fa rlile IrlI (i
ritoare la reducerea consumu nuării oricăror forme de risi tele sindicatelor, în vederea losirea eficientă a utilajelor şi gandă, în vederea mobiliză za căutărilor, să fie pusă în BRAD: Viata
(Steaua roşii
rilor şi cheltuielilor de pro pă, nu s-au lăsat aşteptate. popularizării iniţiativelor valo instalaţiilor, stabilirea celor rii energice a tuturor forţe valoare, mai pregnant, inte Inspectorul I
ducţie. Chiar în cadrul dez Astfel, în condiţiile în care roase de muncă, a îmbrăcat mai eficiente iniţiative munci lor la recuperarea restanţe ligenţa tehnică a cadrelor Acei blestem
baterilor s-au făcut o serie de cota de consum de energie e- forma unei preocupări perma toreşti. Ca urmare a acţiuni lor, realizarea integrală a inginereşti. (Flacăra) ; C
propuneri concrete şi opţiuni lectrică destinată minei a fost nente la I.M. Lupeni, I.M. lor întreprinse de comitetele sarcinilor de plan din acest • Este necesară întări Aurel Vlaicu
tură); HAŢEi
care relevau noi soluţii şi po sindicatelor, în colaborare cu an şi pregătirea producţiei rea colectivelor cu munca cumpănă (Po
sibilităţi de înlăturare a u- redusă cu 2 la sută, s-au eco Petrila, I.M. Paroşeni, I.M. consiliile oamenilor muncii, în anului viitor. politică de la om la om, in Doctorul Poe
Uricani şi la alte întreprinderi
nor canale ale risipei. Propa nomisit pînă în prezent peste miniere. Pentru a fi cît mai cursul acestui an sînt aplica • întreaga muncă politi- tensificarea acestei activităţi Dansul tot
ganda vizuală — cu multi 6 milioane kWh. în acelaşi te 5 iniţiative valoroase de co-educativă să se desfăşoa politice în rindul minerilor, I-II (Casa dc
bine cunoscute de către oa
tudinea sa de forme şi mij timp la consumul de materia menii muncii, criteriile şi o- muncă de către 220 brigăzi re în spiritul exigenţelor şi ancorarea ci în realitatea e- MERIA : Ai
(Mureşul);
loace — a fost orientată, ca le s-au obţinut economii de şi echipe, 380 maiştri, 49 de cerinţelor trasate de tovară conomică a fiecărei unităţi. din Tenncsst
în paralel cu mobilizarea oa 3,82 lei pe tona de cărbune biectivele iniţiativelor, bazate sectoare şi secţii şi peste 650 şul Nicolae Ceauşescu la • Fiecare comunist care ni-a (Lumin
p,e noii indicatori economico-
menilor muncii la realizarea şi s-au economisit 256 tone financiari, au fost puse în de cadre tehnico-inginereşti. Consfătuirea de lucru dc la are sarcini de răspundere în Conspiraţia
sarcinilor de producţie să im- combustibil convenţional. Din totalul de 193 de brigăzi
discuţia adunărilor generale, C.C. al P.C.R. din 5—7 munca politică este chemat rid); GIIEL/
de la începutul acestui an. care aplică iniţiativa „Briga septembrie a.c. să se preocupe, zi de zi, dc şi nebuni (IV
Ing. VEXURIA MODOI, menţbră în comisia Tot în acest scop, cît şi pen da înaltei productivităţi“, 150 • Comitetele de partid, ridicarea nivelului său poli
inginerilor şi tehnicienilor de la I.M. Lupeni : tru generalizarea experienţei au reuşit să-şi realizeze sarci birourile organizaţiilor de tico-ideologic şi profesional,
unor brigăzi oare au obţinut nile de plan, obţinînd un plus bază vor stabili complexe de să-şi însuşească temeinic toa
ANTRENlND ACTIV rezultate bune prin aplicarea de peste 170 000 tone de căr măsuri în scopul reţinerii te liotărîrile şi documentele
CADRELE TEHNICO-INGINEREŞTI iniţiativelor, organele sindica bune. Din cele 49 de sectoa cerinţelor şi exigenţelor de partidului nostru, să se pre
le, în colaborare cu consiliile re care aplică iniţiativa „Con ordin calitativ, al însuşirii gătească multilateral, pentru
Comitetul de partid, consi nor procese şi operaţii, folo oamenilor muncii, au organi tul colector de economii al temeinice a documentelor a fi capabil să acţioneze în Timpul p
liul oamenilor muncii, birou sirea maximă a capacităţilor zat dezbateri, consfătuiri şi sectorului“, 25 au obţinut e- orice domeniu al vieţii dc ziua de 21
rile organizaţiilor de bază de producţie. Pentru stimula mai ales schimburi de expe conomii ce se ridică, în to Congresului al XH-lea. în partid. Vreme frum
s-au preocupat în mod susţi rea activităţii de creaţie teh rienţă în majoritatea între tal, la peste 19 milioane lei. treaga muncă de propagan • Comitetele dc partid, roasă cu c
nut pentru atragerea tuturor nică au fost folosite în mod prinderilor miniere din Valea Dintre cadrele tehnico-ingine dă să se axeze pc aceste do birourile organizaţiilor de senin. Vînt
cadrelor tehnico-inginereşti la consecvent toate formele mun Jiului. Voi menţiona schim reşti care aplică iniţiativa cumente. bază au obligaţia să valori sud. Tempe:
aplicarea iniţiativei „Fiecare cii politico-educative şi de bul de experienţă organizat „Fiecare cadru tehnic să re-, • în întreaga activitate fice în colectivele de muncă va fi cuprins
inginer şi tehnician să rezol propagandă (munca de la om la I.M. Lupeni de către Co zolve anual o problemă teh politico-cducativă trebuie să concluziile reieşite în acest grade, iar te
ve o problemă tehnico-econo- Ia om, schimburi de experien mitetul municipal al sindica nică sau organizatorică egală se ţină seama de scopul, schimb dc experienţă. ximă între !
mică în afara sarcinilor de ţă, o intensă propagandă au- telor, cu sprijinul şi sub în în valoare cu cîştigul reali Izolat dimin
producţie“, iniţiativă menită dio-vizuală, de popularizare a drumarea Comitetului muni zat pe un an“, 110 au obţi
să stimuleze perfecţionarea celor mai reuşite realizări cipal de partid, privind gene nut o eficienţă economică La munte,
tehnologiilor şi utilajelor, me etc.). Inginerii şi tehnicienii ralizarea iniţiativelor muncito concretizată în peste 14 mili •Pagină realizată de MIRCJEA LEPĂDATU moaşă cu cc
canizarea Şt automatizarea u- de la întreprinderea noastră reşti, la care au participat oane lei.