Page 71 - Drumul_socialismului_1979_09

VINERI, 21 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 3

■ CARIERA DE LA ceva, ce iarăşi nu este în NEI dispune de capacita­ brie, ciobanul Dumitru fi LA MAGAZINUL A- Cum se asigură
POJOGA a livrat peste regulă : titular de plan te de producţie mai mare Rusu l-a „brişcălit“ pe LIMENTAR cu autoservi­
plan pînă marţi, 18 sep­ pentru activitatea respec­ decît i se cere să producă. ortacul său întru îngriji­ re din sătul centru de co­
tembrie, 300 tone calcar, tivă nu e o unitate de pe Paradoxal, unul din bene­ rea mioarelor, Ioan Cari. mună stau sub cerul li­ buna gospodărire şi
în carieră se finalizează teritoriul judeţului, ci una ficiarii săi, Cooperativa de Cearta a pornit de la o ber ambalaje în valoare
în prezent lucrări de in­ din judeţul Timiş. consum Ilia, reclama fap­ mioară pe care acesta din de 70 000 lei. Stau cam
vestiţii care vor duce la fi A INTRAT, IN SFÎR- tul că nu are pîine de a- urmă a rătăcit-o de tur­ demult. ajungerea recoltei
np o rănii juns. „Misterul“ s-a lămu­ mă. De fapt, el pierduse
limba ger- mărirea capacităţii de ex­ ŞIT, ÎN ACTUALITATE fi PE CÎMP' PE TERI­
tracţie de la 100 000 tone problema amenajării par­ rit. Dacă brutarii de la turma cu totul, adormind TORIUL COMUNEI se a-
calcar pe an, ia '500 000 cului din satul centru de Zam se vor strădui să buştean în urma unui chef flă netransportate mari in magazii
tone. comună. S-au procurat facă o pîine de calitate zdravăn. Tot de la miliţie cantităţi de furaje- Cînd
BB ÎN ZILELE CARE bordurile necesare pentru mai bună, atunci şi con­ aflăm că Bujor Lase şi se vor transporta la adă­
URMEAZĂ, se vor încheia îmbordurarea rondourilor sumatorii din Ilia vor so­ Nicolae Dragoş din Cerbia posturile pentru animale ? şi depozite?
lucrările de amenajare a licita mai multă. au provocat scandal la o La iarnă ? ,
’79“ unui dig de apărare a lo­ şi peluzelor de flori, iar
„Oaspctc- calităţii împotriva inunda­ în atelierul cooperativei MARŢI SOSISE ÎN recentă horă ţărănească fi PARADOXAL, în si­ (Urmare din pag. I)
â pe ţară. ţiilor. Digul se întinde pe de consum se execută ZAM o maşină cu timplă- şi că Dumitru Burza, în­ tuaţia cînd de medici spe­
a studio u- jocuri pentru copii, în va­ rie metalică pentru com­ cadrat la paza militariza­ cialişti la spitalul de neu- o arată faptele, favorizează
o lungime de 800 m pe loare de 24 000 lei. plexul de la Ilia. Tîmplă- tă, cînd se îmbată, îşi aş- ropsihiatrie din Zam e ne­ sustragerile.
malul Mureşului.
ulturale voie acută, medicul Bu­
ÎN COMUNA a fost jor Fereşteainu, de curînd PENTRU CA RECOLTA
dată în folosinţă o piaţă . venit de la specializare, DE CARTOFI SA NU FIE
pentru desfacerea produ­ DIJMUITA
selor agroalimentare. La nu-şi poate reglementa
problema încadrării lui la
intrarea în piaţă se ame­ acest spital. Paradoxul are în raidul nostru nocturn
najează o parcare pentru rădăcini mai vechi. Re­ efectuat pe tarlalele cîtorva
autovehicule. partizat de Direcţia sani­ cooperative agricole din pe­
B S-A CONSTITUIT tară la circumscripţia rimetrul Consiliului unic a-
PÎNĂ ACUM 40 la sută E COOPERATIVA DE ria a fost confecţionată de teaptă „la colţ“ fosta so­
6,00 Ra- Zam, medicul a dorit să groindustrial Haţeg nc-am
lincţii; 7,00 din fondurile necesare e- CONSUM din comună a o întreprindere din Timi­ ţie şi-i „administrează“ se specializeze pentru spi­ convins că ogoarele nu ră-
0 î* «pis ta lectrificării satului Tămă- depăşit cu 62 000 lei pla­ şoara, care construieşte cîte o bătaie zdravănă. In
irul meio- şeşti, ultimul sat neelec­ nul la achiziţii. Pînă în complexul. Şoferul primi­ toate cazurile descrise, mi­ talul de aici. Nu a fost mî-n chiar singure peste noap­
1 de ştiri; trimis la specializare ' de te. Adică, în cîmp există ci­
iscultători- trificat în comună. Fon­ 18 septembrie livrase pes­ se indicaţia să descarce liţia a luat măsuri de a- către o instituţie sanitai’ă neva care arc grijă de recol­
de ştiri ; durile acestea reprezintă te plan fondului de stat, marfa în Zam. Aducerea plicare a legii.
ic; 10,30 partea de contribuţie a din achiziţii, 62 000 ouă, ei la locul de montare în­ fi FAŢA de perioa­ din judeţul nostru pe mo­ ta strînsă peste zi şi care,
10,45 Mo- tive pe care nu le înţele­ din cauza volumului mare,
Buletin de populaţiei. 29 tone fin şi 4,1 tone semna alţi bani, altă dis­ da expirată din acest an, gem, ci a fost trimis de nu a putut fi transportată în
ublicitatc; ® C.A.P. ZAM A IN­ carne de cal în viu pentru tracţie. Cu greu a fost şo­ comuna Zam a predat la
;tiri ; 12,05 export. ferul convins să ducă tîm- fondul de stat cu 4 tone către Direcţia sanitară a întregime la silozuri.
mari in­ VESTIT 220 000 lei (şi a judeţului Alba. Dar omul Am făcut un prim popas
mica 1 °- afectat cei mai bun teren fi SEMNALAM CA SE plăria la Ilia. U.J.C.C. De­ mai multă came de bovi­ doreşte să lucreze în a- la C.A.P. Pui, în locul nu­
u Băl? , al său) într-o plantaţie de ÎNTÎRZIE nepermis de va convenise cu întreprin­ nă, cu 0,8 tone mai multă mit „După izvor“. Nici n-am
'it — ' i- mult deschiderea la Zam derea timişoreană asupra carne de porcine. La lap­ ceastă comună, unde îşi
1 la i ; duzi. în loc de 3—4 cicluri are şi familia, iar spita­ apucat să ne îndreptăm spre
> ; 16,00 de producţie de gogoşi de a unei secţii de cizmărie. soluţiei de a descărca tîm- te, în schimb, n-a predat lul are nevoie de medici. o ridicătulă mai marc, unde
0 Coordo- mătase, anul acesta a ob­ Dealtfel nu numai cu a- plăria la Zam. Ciudat. decît 816 hi din .planul prespuneam că ar fi cartofi
16,40 Gin- fi AFLĂM DE LA MI­ Sprijinul Direcţiei sanita­
— muzică ţinut'doar un ciclu, cu o ceasta este în culpă coo­ de 1 400. Cauza : lipsa u- re judeţene este absolut rămaşi peste noapte, că de
iletin de producţie anemică. Ce nu peraţia de consum, ci şi LIŢIE că : în 10 septem­ nor centre de colectare în necesar în această pro­ noi s-au apropiat doi cetă­
eţi aj cin- e în regulă în această cu crearea unor activităţi brie, Constantin Bejgu din Valea* Brăşeu şi Deleni. ţeni.
17,20 Pen- de producţie şi prestări Cerbia, încadrat la Şi cine să ia măsuri pen­ blemă.
oare, flori activitate, este că deşi — Da cu dumneavoastră
igrani de duzii pentru hrana vier­ cum sînt cele prelucrătoa­ B..J.A.T.M. Deva, aflat sub tru înfiinţarea lor, dacă ION CIOCLEI ce-i aici, la ora asta ? Reu­
ele serii ; milor de mătase se află în re de lemn şi piele, pres­ influenţa alcoolului, şi-a nu întreprinderea de in­ şim foarte repede să n: lă­
idiofonic ; maltratat soţia şi a alun­ dustria laptelui în colabo­ eu sprijinul
ire ; 22,00 Zam, creşterea viermilor tări în construcţii şi în corespondenţilor murim fiecare dintre noi cu
23,00—3,00 a fost încredinţată brigă­ meşteşuguri artizanale. gat-o din casă cu cei doi rare cu consiliul popular ce treburi eram pe acolo. Cei
nocturn. zii de la Cerbia. Şi încă B brutAria comu- copii ; că în 13 septem- comunal ? voluntari din Zam doi, Sînmihai Călian şi Filip
00 Actúa­ Lăsău, asigurau paza în cîmp
lo Solişti unde rămăsese o mare canti­
ară, lau- tate de cartofi netransportată.
doua edi- Iată că aici cooperatorii se
naţional — în fata
ei“; 18,30 îngrijesc de averea lor.
miere — Flacăra nestinsă Aceeaşi preocupare pentru
1 română
ică usoa- soarta recoltei de cartofi am
cu tinc­ întîlnit-o şi la „Lacul Baru­
an i cu a pasiunii lui“, o tarla a cooperativei
¡lin crea- agricole din Livadea. în
ică a li- (Urmare din pag. 1) ni ficat — sarcină majoră jăm spiritul inventiv al ca­
ştim do­ subliniată din nou de se­ cîmp, alături de paznicul de
ne de c- Laurii s-au decernat. Au drelor noastre, să aplicăm noapte -j mai afla şi Radu
t-ştiiritifi- \ rămas învăţămintele acestei terea indicilor de utilizare cretarul general al parti­ cu fermitate şi operativ mă­ Virgil, inginerul şef al coo­
lerg^ticc; l vitale împletiri între expe- a agregatelor prin mai buna dului, tovarăşul Nicolae surile rezultate din cerce­
de mun- perativei.
rienţa creatorului artistic şi exploatare a acestora, efec­ Ceauşescu, la recenta şedin­ tările efectuate şi din pro­ Din acest Ioc am purces
) a muncii creatoare puse în tuarea ireproşabilă şi la ter­ ţă de lucru cu cadre din gramele adoptate de consi­ mai departe. în zona coope­
slujba nobilului erez de a- men a tuturor lucrărilor de domeniul industriei meta­ liul oamenilor muncii. rativei Rîu Alb. Aici n-am
1 jir marc a conştiinţei socia- întreţinere’ şi reparaţii, în­ lurgice, se impune cu acui­ Ştim că avem încă multe găsit nici paznici, nici gră­
t liste. Momentul sărbătoresc tărirea asistenţei tehnice pe tate extinderea procedeului de rezolvat nu numai în mezi de cartofi în cîmp. Deşi
) al îmnmării distincţiilor s-a toate schimburile, extinde­ de turnare a oţelului calmat domeniul producţiei fizice, se recoltaseră şase hectare,
ţ stins, aşadar, aprinzînd seîn- rea acţiunii de tipizare şi în lingotiere invers conice sortimentale, ci şi în ce pri­ s-a reuşit ca întreaga canti­
şi liber l tei întru luminarea drumu- specializarea cuptoarelor şi cu plăci şi prafuri exotei’- veşte creşterea productivi­ tate de cartofi să fie trans­
e ianua- iaminoarelor. Utilizarea su­ me, a tehnologiei de tur­ tăţii muncii, pregătirea şi portată la magazie. Cu cît
inci zile 1 lui spre cea clc-a 111-a edi- perioară a agregatelor im­ nare sub presiune, genera­
le vară) ; ţ ţie a „Cîntării României". perfecţionarea profesională ne apropiem mai mult de
ma fron- i Şi-n şirul celor 114 titluri pune o exigenţă sporită pe lizarea închizătorului cu a personalului muncitor, în­ locurile cooperativei din Sîn-
•’lacăra^ linia atingerii în cel mai sertar la oalele de turnare, tărirea ordinii şi disciplinei, tămăria-Orlea, îngrijorarea
lessee - de laureat — aleasă ruspla- scurt timp a parametrilor îmbunătăţirea calibrării u- utilizarea completă şi efi­
i); Com- ) tă a muncii kuncdorcnilor noastră creştea. La Ciopeia
tr de lu- \ proiectaţi la oţelăria elec­ nor profile de laminate, su­ cientă a timpului de mun­ şi în alte părţi, unde în
PETRO- ^ — numele maestrului core- trică nr. 2 şi la cele două darea scurtăturilor de ţagle că disponibil. în această timpul zilei s-au scos mari
lapricorn i graf Vasilc Chevereşan l-am noi linii de laminoare. cap la cap şi laminarea lor idee acţionăm cu toată răs­
[Unirea) ; j auzit rostit de zece ori. Şi, team sa ma concurez cu ’ cantităţi de cartofi, acum
i'iile I-1I i totuşi, Sică — cum îi spun mine însumi. Apoi, oricn- \ Concomitent cu «ceste în continuare. punderea pentru pregătirea noaptea am avut parte de o
aţele A- tarea asupra selecţiei folclo- i preocupări vom acţiona cu îndeplinirea indicatorilor bazei tehnico-materiale şi surpriză. Grămezile stăteau
; LU- t cei apropiaţi — nu e lau- rului — sînt atîlea obiceiuri ) perseverenţă în domeniul valorici ai producţiei marfă a producţiei anului 1980, frumos sub clar de lună „su­
îască de \ real, n-a primit nici titluri, perfecţionării tehnologiilor şi beneficiilor planificate simţindu-ne datori să folo­
Vni malul în judeţ, — şi a interpreţi- ţ pravegheate“ de razele aces­
JECAN : l nici premii.' laie ului lui în- lor". ţ de fabricaţie a oţelurilor implică din partea uzinelor, sim cit mai deplin şi efi­ teia. Am încercat totuşi să
prieten i să, munca sa, confundată — "Tc-am întilnit, stima-â destinate prelucrării prin secţiilor, serviciilor de spe­ cient timpul care ne-a mai vedem cine are grijă pe aici
1EA : Un i de cele mai deseori cu dă- refulare, producerii de oţe­ cialitate, a activităţii de rămas, incit să asigurăm de această recoltă. Oricît
inerul) ; \ ruirea, dragostea cu care îşi te Vasilc Chevereşan, în- J luri cu proprietăţi superi­ cercetare-proiectare şi de cele mai bune condiţii rea­
ru nunţi tr-o zi, la ora ieşirii din | nc-am străduit noi, încerca­
W uncit o- i acceptă şi împarte meseria schimb, lustruind dansatorii 1 oare prin procedeul de re­ calcul, găsirea şi aplicarea lizării exemplare a sarcini­ rea a fost zadarnică. Pazni­
: Hercu- l l-au adus imensa bucurie ‘de de la I.U.M.P., pe la orele / topire cu electrozi consu­ de noi tehnologii şi soluţii lor din ultimul an al actua­ cul ia-1 de unde nu-i ! Oare
ia (Mun- I a se şti părtaş la cucerirea, ÎS crai în mijlocul altei for- i mabili, realizării unei game care să conducă la reduce­ lului cincinal şi a celor din cei de la cooperativa agrico­
: Front sortimentale fot mai diver­ rea consumurilor specifice viitorul cincinal. lă nu sînt îngrijoraţi de
i — se- ) de către zece formalii artis- maţii la Casa de cultură din ţ sificată, capabilă să asigure de materii prime şi mate­
mbrie) ; || tice pe care le-a instruit, a Avem ferma convingere soaFta producţiei agricole, de
iriainte Petroşani, iar seara, cu an- ţ renunţarea treptată la im­ riale, la creşterea valorii — ^că sub conducerea comite­ averea lor ? Se consolează
AŞTIE : t titlului de laureat. De la samblul „Parîng“ al studen­ portul de oţeluri şi lamina­ prin conferirea unor cali­ tului de partid, colectivul cu gîndul că unitatea lor de­
Patria) ; I ansambluri folclorice şi re- ţilor. în ziua .următoare, ^ te în condiţiile satisfacerii tăţi superioare — produse­ nostru se va mobiliza efec­ ţine cea mai mare pondere
blindat \ visle artistice la formaţii de
U-I3ÀI : ^ dansuri populare, tematice ansamblul studenţesc „Rus-,i tot mai depline a cerinţe­ lor noastre, la introducerea tiv -în muncă, străduindu-se în consiliul Haţeg la cultura
de cul- ca" din Hunedoara îţi J lor de metal ale industriei în circuitul de producţie a să se menţină şi în conti­ cartofului ? în control, de la
muri în t sau de căluşeri. L-am regă- urma sfaturile, iar apoi... ţ de vîrf româneşti, ale ex­ noi resurse energetice se­ nuare — aşa cum ne cerea consiliul popular n-am întîl-
BRAZI : 1 sit, adică, pe Sică într-o ac- portului avantajos. în acest cundare. Totodată, trebuie secretarul general al par­
:ALAN: \ livitale complexă a artei, — Apoi, a treia zi, eram ^ nit pe nimeni.
seriile la Dubîca. Ştiu ce vreţi să i cadru, pentru realizarea să valorificăm mai deplin tidului, tovarăşul Nicolae ★ . . _
A
ă) ; Si­ t nici o repetare, nici o copie- mă întrebaţi. De oboseală, < coeficientului scoaterii de iniţiativele creatoare ale oa­ Ceauşescu — un pion avan­ Ancheta întreprinsă in rai­
lea stol I re între formaţii. Ansamblul de putere de muncă. Ei da, ţ metal de 83,5 Ta sută pla- menilor muncii, să încura- sat al siderurgiei româneşti. dul nostru de noapte a pus
Şeriful ţ folcloric „Gelitsa“ a ocupat în evidenţă faptul că, în ur­
artea a 1 locul 1 pentru autenticitate. tocmai acolo, la Dăbîca sau \ ma indicaţiilor şi a sarcinilor
SLIUC : Autenticitate adusă pe sce- la Orăşlioara, sau la Cos- i date de către Comandamen­
(Mine- \ nu din vatra salului, firesc, Ieşti, la izvoarele folcloru- 1 Notă tul judeţean pentru agricul­
Trumoşi 1 de către interpreţi orăşeni. lui îmi revitalizam forţele. | tură, în toate comunele şi u-
esc). # Aici am regăsit marele me- Mi le redăruiau tinereţea nităţile agricole socialiste, cu
1 rit al lui Vasile Chevere­ jocului căluşeresc adusă de]} Reparaţii excepţia unor cazuri izolate,
şan, coregraful care de la dascălul (de 54 de ani) din \ s-au luat măsuri pentru întă­
baletul clasic timişorean s-a Coşteşti — Ion Şer.ban — l de minimală rirea pazei produselor. Orga­
adaptat uimitor la folclorul dragostea cu care participau ' nizarea şi asigurarea pazei
Cooperativa
de
consum
autentic al judeţului Hune­ în fruntea formaţiilor arlis-\ Ilia a plătit I.R.TJ.C. Beva produselor agricole în lanuri,
doara. Dansul tematic al tice primarii şi secretarii l nici mai miUt nici mai pu­ în timpul culesului, al trans­
pentru laureaţilor de la liceul in­ adjuncţi cu propaganda din 1 ţin tlecît 17 000 lei pentru portului şi după depozitarea
mbrie ; dustrial din Vulcan era in­ Lelese şi Orăştioara de Sus. 1 „repararea capitală“ a unor lor constituie una din princi­
căldu­ spirat din munca minerilor, — Din cele peste două ţ utilaje frigorifice. Şi atît de palele obligaţii a primăriilor
„capital“
reparat
Ie-a
ţi mult deci de acolo, de acasă. Un decenii de muncă în slujba \ I.R.U.C., incit din G agre­ şi conducerilor C.A.P. -şi
; din dans fără muzică, da, des­ frumosului, 13 ani i-aţi dă- j gate funcţionează, două. I.A.S. De asemenea, trebuie
„Veniţi să reparaţi bine...
ninimă făşurat în ritm de lobe. Rit­ ruit mişcării artistice de a- i reparaţiile“ — se roagă cei executat un permanent con­
9 şi 14 mul paşilor de mineri. Suc­ maiori hunedorene, încunu- 1 de la Ilia. „Nu venim pen­ trol al consiliilor populare,
ra ma- ces ? De lauri! Care e nînd-o cu 22 de premii. ţ tru că le-am reparat şi, în organelor de miliţie, condu­
grade, cheia ? „Cred, o foarte bu­ — Mi-am făcut doar da- ^ afară de asta, nici nu a- cerilor unităţilor agricole so­
veţi contract cu noi“ — se
tă. ţin tari cei de la I.R.U.C. cialiste, consiliilor unice agro­
nă, o temeinică documen- tona. Contract, necontract, lucrul
fru- ţ tare — ne-a răspuns. All- \ făcut şi plătit trebuie făcut industriale asupra modului
ibil. 1 fel în cele zece formaţii pu- LUCIA LICIU ( ca lumea. La I.R.U.C. se Farmacia nr. 57 Vulcan. Farmacista Maria Nemcth pregă­ cum este asigurată şi se face
ştie asta ? teşte cu atenţie una din reţetele preparatelor farmaceutice paza, pentru a sc evita atit
încredinţate ei spre realizare. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK pierderile, cît şi sustragerile.