Page 75 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 75

ÎMBĂTA, 22 SEPTEMBRIE 1979                                                                                                                                       Pag. 3


                                                                                           Liceele şi şcolile profesionale
                                                                        OPERA
                                                                   DIN TIMIŞOARA
                                                                  ÎŞI REDESCHIDE
                                                                     STAGIUNEA                  din judeţul Hunedoara în
  *ă instru-
                     RODICA           schiţat.  Există  dealtfel  în
   aitar: Ri-   OJOG-BRAŞOVEANU:      permanenţă   o   complicitate   Este   o   bucurie   pentru
   \ drumul                           între  autoare  şi  cititor,  că­  fiece  meloman  că  Opera  Ro­  care se va  organiza un                         VA RUGAM
                „320 DE PISICI        ruia  i  se  dezvăluie  de  la  în­  mână  din  Timişoara  îşi  re­                                               INTERVENIŢI
   î emisiu-
   ale săp-                           ceput  absolut  totul,  meca­  deschide  stagiunea.  în  seara
                   NEGRE"             nismele  intrigii  şi  clipele   de  25  septembrie,  Ia  orele                                                Aristide Cruşoveanu est«   i
   on : „Cei                          faptelor.  Dincolo  de  această                          nou concurs de admitere                             lăcătuş la O.S.M. 2 din   j
   M . Episo-                                                   19,  din  fosa  de  orchestră'
              Trei  dintre  cărţile  Rodi-   înţelegere  se  plasează  anche­  a  Casei  de  cultură  din  Deva                                    C.S. Hunedoara. Locuieşti   j
    e cîntec  căi  Ojog-Braşoveanu  („Cia­  tatorul  care  oferă  un  ade­  sub  baghea  dirijoarci  Corne­                                        pe strada Căprioarei la   ■
             nură  pentru  un  surîs“,  „Bu­  vărat  spectacol  prin  moda­                   Pentru   ocuparea   unor   locuri),  3  Deva  (materiale   numărul 2, blocul X i,   j
   a (rclua-  nă  seara,  Melania“  şi  volu­  lităţile  de  a  dezlega  ceea  ce   lia  Voina  vor  răsuna  acor­  locuri   libere   în   clasa   a   de  construcţii  —  36  locuri),   ap. 19. La parter. De mul­
                                                                                                   1
  ntemaţio-   mul  de  faţă)  se  înscriu  cu   doar  pentru  el  este  o  enig­  durile  solemne  ale  operei   Xl-a  —   învăţămînt  de  zi   4  Deva  (construcţii,  meca­  tă vreme omul şi vecinii
                                                                                Giuseppe
                                                                „Nabucco“
                                                                           de
  Enescu“    note  aparte  în  sfera  genului   mă,  cititorul  îl  urmăreşte,              şi  seral  —  şi  la  anul  I  şcoli   nică  —  29  locuri),  2  Lu­  săi au un necaz: canali­
  ut de a-   abordat.  Dacă  aici  autoa­  împreună  cu  autoarea,  ca   Vcrdi.             profesionale,   Ministerul   B-   pcni  (chimie  industrială  —   zarea se înfundă şi dever- ,
  istrala                                                         „Nabucco“  —  a  treia  o-
  va Con-    rea,  amintind-o  pe  Agatha   într-un  joc  de  copii,  apro-                 ducaţiei   şi   învăţămîntului   7 locuri), Barza (mecanică  scază în apartamente. A !
  aţiei şi   Cristie, operează într-un spa­  piindu-se  sau  îndepărtîndu-se   peră  a  Maestrului  a  văzut   a  aprobat  o  nouă  sesiune  a   —  16 locuri), Călan (meca­  apelat în dreapta şi-n slin- '
  i          ţiu  întotdeauna  perfect  li­                     luminile  rampei  la  Milano,   concursului  de  admitere  în                      Sa, a cerut, s-a rugat, dar
   infinit                            de locul cu pricina.                                                             nică,  electrotehnică  —  4
  ăptămînii  mitat,  mult  mai  interesant   Mult  mai  interesant  decît   la  9  martie  1842.  Succesul   perioada   1—3   octombrie   locuri),  „Aurel  Vlaicu“  O-   n-a rezolvat nimeni pro­
             rămîne  faptul  că  scriitoarea   gradul  de  literatură  a  căr­  fusese  imens,  publicul  pre­  1979  (înscrierile  se  fac  în   răşlie (mecanică —   17  blema. Doar i-au promis.
  ului       narează  în  absenţa  unei  e-   ţilor  sale  este  la  Rodica   mierei  recunoscînd  uşor  pa­  perioada   22—29   septembrie        Că trebuie să intervină
   ilitică in-                                                                                                         locuri), Simeria (mecanică
  •riaţională  nigme.  Cărţile  sale  încep  în   Ojog-Braşoveanu  jocul  în  si­  rabola  setei  de  libertate  în   1979).  —  2  locuri),  agroindustrial   cei de la secţia de specia-   j
             momentul  în  care  un  delict   ne,  plăcerea  acestui  joc  în   povestirea  de  origine  bibli­  în  judeţul  nostru  se  va       litale a l.G.C.L. Hune- i
             se săvîrşcşte şi interesul con­  care  se  derulează  lent  dru­  că.  Laitmotivul  muzical  al           Haţeg  (electrotehnică,  in­  doara este clar. Noi repe- '
  ea  ţării  :   stă  mai  degrabă  în  reface­                 operei,  corul  „Va,  pensiero,   susţine  concurs  de  admite­  dustrie  alimentară  —  30
  cctiv&,  de                         mul  spre  delict.  Interesul                         re  pentru  locurile  neocupa­  locuri),  de  matcmatică-fizi-   tăm rugămintea omului —
  elului  de   rea  drumului  invers  şi  în  e-   cărţilor  sale  constă  de  cele   sull’ali  dorate  1“  devenind   te  de  la  următoarele  licee   că  „Decebal“  Deva  (meca­  \ilervenifi !
  tla -1981—   videnţierea  logicii  în  sine   mai  multe  ori  în  plăcerea   în  curînd  un  autentic  cu-   şi profiluri :
  care  eon­  necesară  pentru  descoperirea   autoarei  de  a  demonstra  cum                                         nică,  industrie  uşoară,  c-   CU AUTOBUZUL
  ii  vieţii   făptaşilor.  în  cele  trei  cărţi               vînt  de  ordine  pentru  ita­  ®  Pentru  clasa  a  Xl-a,   lectrotelinică,  filologie-isto-
  lia        amintite,  autoarea  este  un   poate  rezolva,  cu  risipă  de   lienii  oprimaţi  de  tirania   învăţămînt  de  zi,  Ia  liceele   ric  —  131  locuri),  econo­  LA CUMPĂRĂTURI--
  Dallas — J                          ingeniozitate,  o  problemă  pe   habsburgică.        industriale  nr.  1  Hunedoa­
  petrolieră   regizor  abil  care  nici  o  clipă   care singură şi-a creat-o.  în  spectacolul  Operei  Ro­  ra  (metalurgie  —  10  locuri),   mic  Petroşani  (economie,  a-   Ce  şi-o  fi  zis  Petru
  ul 5       nu părăseşte zîmbetui abia         MIRCEA MOŢ                                                             limentaţic  publică  —  42  de   Crăciunesctt,  dc  la  auto­
  ice româ-                                                     mâne  din  Timişoara  este  cu   nr.  3  Hunedoara  (construc­  locuri) ;
                                                                totul  remarcabil  faptul  că   ţii  —  15  locuri,  mecanică-   •   Pentru   anul   I   şcoli   baza  din  Orăştie  ?  Dacă
                   O DRAMĂ            cu  un  statut  propriu,  auto­  regia  lui  Dumitru  Gheor-   sudori  —  24  locuri),  nr.  1   profesionale  Ia  liceele  in­  lot  sînt  şofer  pe  autobuz
                LA VINĂTOARE          nom.                      ghiu  aşează  în  centrul  aten­  Deva  (mine  —  42  locuri),                     înseamnă  că  pot  face  ce
                                        Fidel  esteticii  sale  de  o   ţiei  ceea  ce  e  mai  peren  în   nr.  4  Deva  (construcţii  —   dustriale  nr.  1  Hunedoara   vreau  cu  el.!  Aşa  că  şi-a
                                      manieră  personală,  Emil  Lo­                                                   (metalurgie  —  100  locuri),   urcat  familia  în  maşină,
               „O  dramă  la  vînătoare“,   teanu  derulează  povestea  Ol-   opera  verdiniană  :  ideea  as­  22  locuri),  1  Petroşani  (mi­  nr.  3  Hunedoara  (construc­  solia  şi  copiii,  şi  a  plecat
             acest  film  cu  totul  ieşit  din                 piraţiei  către  independenţa   ne  —  9  locuri),  1  Lupcni   ţii  —  55  locuri),  nr.  1  De­
   G,00 Ra-  comun,  ne  dă  o  imagine  cît   găi,  zbaterea  eurilor  sale  în­  naţională,  concentrată  într-o   (mine  —  36  locuri,  meca-   la  magazinul  „Palia",  să
  îeţii; 7,00                          tre   contradicţiile   propriei                                                 va  (mine  —  36  locuri)  ;  nr.   facă   unele   cumpărături.
    Revista   se  poate  de  edificatoare  —   persoane  şi  în  climatul  su­  impunătoare  expresie  simbo­  nică-sudori   —   3   locuri),   3  Deva  (materiale  de  con­
  ul melo-   după  „Poienile  Roşii“  şi  „Şa­  focant  al  compromisului,  în-   lică.  Universul  melodic  de  o   Vulcan  (mine  —  33  locuri),   Acum  regretă.  Zice  că  era
   de ştiri;   tra“  —  despre  un  cineast                     neobişnuită  profunzime  al  o-                        strucţii  —  72  locuri,  con­  mult  mai  sănătos,  şi  eco­
  o; 10,00                             tr-o  tonalitate  romantică  şi                      Barza  (mine  —  8  locuri)  şi   strucţii  —  72  locuri),  nr.  4   nomic.  dacă  mergea  pe
  10,05 Re-   care  apăruse  cu  o  strălucire   pitorească.  Dar  Loteanu  (şi   perei  este  tălmăcit  la  o  cotă   la   liceele   agroindustriale   jos.  Ca  loji  oamenii,  zi­
  » ;   10,40  metaforică  pe  firmamentul   acest  lucru  e  esenţial  în  fil­  de  exigenţă  profesională  ri­  Haţeg  (agricol  —  11  locuri),   Deva (construcţii —   21
  -  balade   cinematografului  sovietic  şi                                                                           locuri), nr. 1 Lupeni (mine  cem noi.
  iletin  de   universal:   Emil   Loteanu.   mul  său),  reevaluează  aceste   dicată,  ansamblul  timişorean   Ilia   (mecanică   agricolă   —
  cultural  ;                          noţiuni,  sugerînd  dincolo  de   dovedindu-şi   incontestabila   3 locuri) ;   —   50  locuri),  Vulcan  (mi­  VIITURA A TRECUT,
  ‘ ;   11,35  Ceea  ce  e  mai  caracteristic   caracterul  particular  al  ca­                                       ne  —  36  locuri),  Barza  (mi­
   idio-tv.  ;   în  personalitatea  deosebită  a               sa  maturitate  artistică.  Corul   ©  Pentru  clasa  a  Xl-a                             CIND VIN
   iri ; 12,05                         zului   abisuri   ameţitoare,   omogen,  soliştii,  precum  şi   învăţămînt  seral,  Ia  liceele   ne  —  36  locuri),  nr.  1  Pe­
   mari  in-   acestui  regizor,  stilul  profund   complicate  relaţii  dintre  cau­  scenografia  fastuoasă  a  Flris-                            ŞI CONSTRUCTORII ?
   jlicitate  ;   original,  modul  de  a  vedea   ze  şi  efecte,  producînd  per­         industriale  :  nr.  1  Hunedoa­  troşani  (mine  —  36  locuri,
   e  ţară  —   eminamente   cinematografic                     tofeniei  Cazacu  garantează   ra  (mine,  metalurgie  —  72   construcţii — 36 locuri).  In  urmă  cu  două  linii,
   J,00  De   circulaţia  subterană  a  senti­  sonaje  ca  protagonista  (in­  pentru  calitatea  reprezenta­
   deridian-                           terpretată  superb  de  Galina                       locuri),  3  Hunedoara  (con­  în  unităţile  şcolare  men­  adică  în  iulie,  au  căzut
   .ojurnal ;  mentelor  şi  ideilor,  consti­  Beliaeva),   Urbenin,   Kor-   ţiei.  Există,  deci,  toate  mo­  strucţii  31  locuri).  1  Deva   ţionate  mal  sus  se  organi­  nişte  ploi  torenţiale  care
   î ;   18,00  tuie  o  prezenţă  autoritară,   neev,  Kamişev.  Fiecare  per­  tivele  să  salutăm  revenirea                                    au  format  o  viitură  pu­
   Romanţe,                                                                                 (mecanică  —  15  locuri),  2   zează  în  această  perioadă
    instru-   definitorie  în  translaţia  fii­  sonaj  se  înscrie  în  sfera  u-   Operei  Române  din  Timi­  Deva (mecanică —   36  cursuri de pregătire.  ternică.  Această  viitură  a
   \ziy în   ndcă  a  nuvelei  cehovienc  ce   nei  galerii  tipologice,  îndă­  şoara  la  Deva,  aşteptînd-o                                     rupt  podul  de  beton  de
   lenţe so-   stă  la  baza  peliculei.  „O  dra­  rătul  căreia  zărim  fundalul                                                                 pe  drumul  judeţean  Ha­
   ojurnal                                                      în  continuare  cu  ceea  ce  e
   is ;  24,00  mă  la  vînătoare“  este  con­  patetic  al  sfîrşitului  unei                                                                     ţeg—Unirea.   De   atunci
   0,05—0,00   vertirea  unui  motiv  epic  ce-   lumi.  Filmată  excepţional  de   mai  valoros  în  repertoriul                                  podid  stă  tot  aşa  cum  a
   nocturn.  hovian  într-un  op  cinemato­  Anatoli  Petriţki,  pelicula  lui   ei 1                  Sesizări — răspunsuri                       rămas  în  urma  viiturii,  a-
             grafic,  purlînd  amprenta  de   Loteanu este o revelaţie.                                                                            dică  rupt.  Oare  cei  în
             neconfundat a lui Loteanu,           AL. COVACI            C. ALEXANDRU          în  numele  unui  grup  de   de  :  „Cele  solicitate,  respec­  sarcina  cărora  cade  repa­
                                                                                            navetişti  din  satul  Foit,  to­  tiv prelungirea   traseului  rarea  sau  reconstrucţia  fio­
                                                                                            varăşul  Nicuşor  Lois  sesi­  Pricaz—Foit la   anumite  dului cînd vin ?
   şi   ¡iber                                                                               za,   prin   scrisoarea   trimi­  ore  din  zi,  nu  se  poate  reali­
   !  ianua-                                                                                                           za,   fiind   complet   neecono-   BERE LA STICLA
   Lnci  zile                                                                               să   redacţiei,   neconcordanţa
   e  vară);                                                                                dintre  programul  lor  de  lu­  micoasă   şi   în   contradicţie
   na  fron-                                                                                                           cu  legile  în  vigoare.  In  con­  In  gara  Simeriei  există
   lacăra)  ;                                                                               cru  şi  cel  al  unor  autobu­                        două  unităţi  ce  desfac,  pe
   essee  —                                                                                 ze,  solicitînd  totodată  'pre­  diţiile  destul  de  grele,  e-   lingă  preparate  culinare,
   t);  Com-                                                                                                           xistînd  un  drum  complet  ne­  bere  la  sticlă.  Ei  bine,  sînt
   r  de  lu-                                                                               lungirea  traseului  unui  au­  corespunzător,   E.G.C.L.   Q-
    PETRO-                                                                                  tobuz  al  E.G.C.L.  pînă  în                          situaţii  cînd  amatorii  de
   apricbrn                                                                                                            răştie  execută  totuşi  trans­  bere  nu-şi  savurează  lichi­
   Unirea);                                                                                 satul Foit.
   •iile  I-II                                                                                Cercetînd   sesizarea   res­  porturi   pe   distanţa   Orăş­  dul  în  cele  două  localuri,
   aţele  A-                                                                                                           tie—Foit,   .   Orăştie—Pricaz,   ci-şi  găsesc  loc  de  con­
    ;   LU-                                                                                 pectivă  şi  analizînd  solici­
    ască  de                                                                                tările  semnatarilor  cu  fac­  Orăştie—Fabrica   de   cără­  sum  prin  bolul  central,
   tnimalul                                                                                                            midă,   faţă   de   autobuzele   prin  sălile  de  aşteptare  sau
   JLCAN :                                                                                  torii  de  răspundere  de  la   existente   nejustificîndu-se   chiar pe peroane.
    prieten        Pctrila,  ca  şi  celelalte  localităţi  urbane  ale  judeţului  nostru,  cunoaşte  o  puternică  dez­  E.G.C.L.   Orăştie,   Grupul
   (EA:  un    voltare  edilitară  —  expresie  a  creşterii  continue  a  nivelului  de  trai  al  minerilor.  în  foto­  o  altă  cursă  pînă  la  Foit   Organele  de  ordine  ar
   inerul)  ;   grafie cartierul de blocuri din oraş.                                       întreprinderilor  de  gospo­                           trebui  să  intervină  deoare­
    ea  „Ar-                                                              Foto : V. ONOIU   dărie  comunală  şi  locativă   pentru  un  număr  redus  de   ce  situaţia  aceasta  nu  prea
   );   uri-                                                                                Hunedoara—Deva răspun-     călători“.
    spatele                                                                                                                                        face cinste ' gării din Si-
    mbrie) ;                                                                                                                                      ! meria.
     înainte
    AŞTIE :
    [Patria);                                                                                                                                      despre o gazeta de
    blindat                                                                                                                                           PERETE UITATA...
    IJ-BAI :   Aprozarele sini: destinate populaţiei, nu unităţilor cu consumuri colective
     de cul-
    .muri în                                                                                                                                      j   „Participăm   la   con­
    BRAZI:                                                                                                                                          cursul  judeţean  al  propa­
     :alan:   E  vremea  cînd  bunii  gos­  să  la  murat  este  cam  mică   puse   la   păstrare   pentru   gumelor   depozitate   pentru   Transilvania   relevă   deose­  gandei   vizuale,   gazetelor
     seriile  podari  îşi  pun  murături,  îşi   dar  vom  lua  castraveţi  la   iarnă.     iarnă  am  procurat-o  -direct   biri  de  cantitate.  Se  ştie  că
     ă) ; Si­  chivernisesc   cămările   pen­  borcan de la I.J.L.F.                        de  la  producători.  Pînă  în   Bachus  are  plan  de  vînza-   de  perete  şi  satirice,  al  ca­
     lea stol                                                      —  Socot  că  n-am  greşit                                                      ricaturii  şi  epigramei“  —
     Şeriful   tru  iarnă.  Astfel  procedea­  —   De  ce  să  luaţi  de  a-   —  ne  zicea  Ioan  Firican,   prezent,   spn   însilozat   14   re  mai  mare  decît  Transil­  scrie  foarte  vizibil  pe  ga­
     artea a  ză  sau  ar  trebui  s-o  facă   colo  ?  Ce  vă  lipseşte  :  spa­           tone  de  cartofi,  1  tonă  cas­  vania  şi  în  acest  caz  e  de
    ELTUC :   şi  unităţile  pentru  consum                      şeful  unităţii.  Eu  sînt  pus   traveţi,  diferite  cantităţi  de   mirare  de  ce,  spre  exem­  zeta  de  perete  a  Comite­
     (Mine-                           ţiul, butoaiele ?          aici  să  vînd  marfă.  Omul                                                      tului  comunal  de  partid
           colectiv,   adică   unităţile   de                                               ardei,   varză   roşie,   sfeclă,   plu,  s-au  însilozat  doar  12
           alimentaţie  publică  şi  can­  —  Avem  şi  spaţiu  şi  bu­  are dreptate, numai că u-  ceapă.  Aşteptăm  să  ni  se   tone   cartofi.   Să   fie   oare   Dobra,  aşezată  chiar  în
            tinele,  obligate  să-şi  asigu­  toaie,  dar  aşa  am  procedat                 spună  de  unde  să  luăm  var­                        centru,   în  fala   sediului
                                      în fiecare an...                                                                  vorba  de  o  preocupare  mai   primăriei.  Dar,  iată  cu  ce
            re  o  bună  aprovizionare  în                                                   ză de toamnă.              mică  pe  linia  asigurării  u-   „participă“  la  concurs  ga­
           perioada care urmează.       Asta  nu  e  un  motiv  ca                            Aici   trebuie   spus   că   nei  largi  diversităţi  în  ce   zeta  respectivii  în  actua­
             —    Putem   considera   că   obiceiul  să  se  perpetueze  şi   în asigurarea   I.J.L.F.   a   făcut   repartiţia   priveşte   preparatele   culina­
    i din   stăm  bine  cu  însilozările  -—   sfătuim   conducerile   tuturor               unităţilor   consumatoare   pe   re  ?  Probabil,  de  vreme  ce   la  ediţie:  sus,  în  stingă,
                                      cantinelor  să-şi  asigure  cu                                                                                un  articol  la  care,  în  a-
     70, 46,  ne   spunea   Viorica   Lazăr,   forţe  proprii,  ca  să  zicem   cu legume    furnizori  numai  că  încă  n-a   Bachus-ul  n-a  pus  la  mu­  fara  titlului  se  mai  vedea
           contabila   şefă   a   cantinei                                                   comunicat-o   unităţilor,   ceea   rat varză roşie, sfeclă ş.a.
     41, 39,                          aşa,   cantităţile   de   legume                                                                              cile  un  cuvînt  ici-colo,  res­
           T.C.H.  Pînă  în  prezent  am   de  care  au  nevoie  pînă  la   pentru perioada   ce  nu  e  deloc  bine,  ţinîn-   Se  poate  aprecia  că,  în   tul   fiind   decolorat   de
    675 362  pus  la  butoi  100  kg  castra­                                                du-se  seama  de  faptul  că   general,   pregătirile   pentru   soare  (o  dovadă  a  vechi­
    t 75 203                           viitoarea  recoltă,  fără  să  a-   de iarnă          recoltarea  verzei  a  început
            veţi,   circa   400   kg   ardei,   peleze'la   stocurile   dirijate                                        iarnă  la  consumurile  colec­  mii  sale).  -  Alături,  în
           am  însilozat  9  tone  de  car­  spre  vînzarea  cu  amănun­                     şi  timpul  e  propice  pentru   tive  merg  bine.  Numai  că   dreapta,  un  alt  articol  de
           tofi.  De  menţionat  că  pri­  tul.                                              transportul   acesteia   din   se  manifestă  încă  un  ritm   la  începutul  lui  septem­
           mim    ajutor   din   partea   într-o  după-amiază,  la  u-                       cîmp,  operaţie  la  care  uni­  necorespunzător   în   această   brie.  In  rest,  doar  praf...
                                                                                             tăţile
                                                                                                   de
                                                                                                       consum
                                                                                                               colectiv
           Trustului  de  construcţii,  ca­  nitatea  de  desfacere  a  le­  nităţile  de  desfacere  cu  a-   au obligaţia să ajute.  direcţie,  cantităţile  puse  la   Cele  două  locuri  de  jos
           re  ne  asigură  mijloace  de   gumelor  şi  fructelor  nr.  3,   mănuntul  sînt  puse  cu  pre­             păstrare  sînt  mici  —  cazul   —  goale.  In  mijloc,  fru­
     pentru                                                                                   —  Ce  cantităţi  aţi  pus  la                        mos   caligrafiat,   „colecti­
     mbrie :  transport  şi  oameni  la  în­  servirea   cumpărătorilor   a   cădere   la   dispoziţia   popu­          de  la  Bachus  —  de  aceea,
    i  cerul  cărcat  din  cîmp,  transpor­  fost   întreruptă   deoarece   laţiei.          păstrare  pînă  acum  ?  —  am   cifrele  mai  pot  fi  corectate,   vul  de  redacţie",  care  nu­
    îl  zilei  tat   şi   sortat.   Personalul   personalul  unităţii  a  fost  o-           întrebat-o   pe   Elena   Ro­  în  orice  caz,  ideea  pentru   mără  nu  mai  puţin  de  9
    se'  izo-                                                      —  Am  luat,  pentru  însi-   man,   responsabila   restau­                      membri...
    tite  de   cantinei   prestează   muncă   cupat   cu   servirea   cîtorva   lozare,  legume  şi  de  la  ma­  rantului Bachus.  care  trebuie  să'  se  militeze
     Vîntul  patriotică în fiecare zi.  lucrători   ai   restaurantului                                                 este  aceea  ca  aceste  unităţi
     inten­  —  Credeţi  că  vor  fi  sufi­  Transilvania,   veniţi   să-şi   gazinul  nr.  3  —  ne-a  decla­  —   11  300  kg  cartofi,  500   să-şi  asigure  toate  cantită­
    ta  sud   ciente   cantităţile   depozi­                                                 kg  ardei  iuţi,  500  kg  ardei
    •aturile                          aprovizioneze   unitatea.   Lo­  rat  Septimiu  Răzvan,  res­                     ţile  de  legume  de  care  au
    isc  in-   tate ?                 calul  a  cumpărat  în  acea   ponsabilul   restaurantului   gras-   Gogoşari   avem   încă   nevoie  în  aşa  fel  incit  să
    ir  cele   —   Da.  Am  calculat  că   zi  200  kg  gogoşari,  75  kg                    de anul trecut.            nu  apeleze  la  comerţul  de
    !8 gra-                                                       Transilvania   —   dar   am
            vom  avea  la  masă  circa  400   castraveţi,  110  kg  varză  şi                 O  simplă  comparaţie  în­  stat.
            de   oameni   în   fiecare   zi.   34   kg   de   ardei,   cantităţi   însilozat  şi  cu  forţe  pro­  tre  ceea  ce  s-a  pus  la  păs­
            Cantitatea de castraveţi pu­  ce, în mod evident, au fost  prii. Marea majoritate a le­  trare la Bachus si ce la  TRAIAN BONDOR
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80