Page 75 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 75
ÎMBĂTA, 22 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 3
Liceele şi şcolile profesionale
OPERA
DIN TIMIŞOARA
ÎŞI REDESCHIDE
STAGIUNEA din judeţul Hunedoara în
*ă instru-
RODICA schiţat. Există dealtfel în
aitar: Ri- OJOG-BRAŞOVEANU: permanenţă o complicitate Este o bucurie pentru
\ drumul între autoare şi cititor, că fiece meloman că Opera Ro care se va organiza un VA RUGAM
„320 DE PISICI ruia i se dezvăluie de la în mână din Timişoara îşi re INTERVENIŢI
î emisiu-
ale săp- ceput absolut totul, meca deschide stagiunea. în seara
NEGRE" nismele intrigii şi clipele de 25 septembrie, Ia orele Aristide Cruşoveanu est« i
on : „Cei faptelor. Dincolo de această nou concurs de admitere lăcătuş la O.S.M. 2 din j
M . Episo- 19, din fosa de orchestră'
Trei dintre cărţile Rodi- înţelegere se plasează anche a Casei de cultură din Deva C.S. Hunedoara. Locuieşti j
e cîntec căi Ojog-Braşoveanu („Cia tatorul care oferă un ade sub baghea dirijoarci Corne pe strada Căprioarei la ■
nură pentru un surîs“, „Bu vărat spectacol prin moda Pentru ocuparea unor locuri), 3 Deva (materiale numărul 2, blocul X i, j
a (rclua- nă seara, Melania“ şi volu lităţile de a dezlega ceea ce lia Voina vor răsuna acor locuri libere în clasa a de construcţii — 36 locuri), ap. 19. La parter. De mul
1
ntemaţio- mul de faţă) se înscriu cu doar pentru el este o enig durile solemne ale operei Xl-a — învăţămînt de zi 4 Deva (construcţii, meca tă vreme omul şi vecinii
Giuseppe
„Nabucco“
de
Enescu“ note aparte în sfera genului mă, cititorul îl urmăreşte, şi seral — şi la anul I şcoli nică — 29 locuri), 2 Lu săi au un necaz: canali
ut de a- abordat. Dacă aici autoa împreună cu autoarea, ca Vcrdi. profesionale, Ministerul B- pcni (chimie industrială — zarea se înfundă şi dever- ,
istrala „Nabucco“ — a treia o-
va Con- rea, amintind-o pe Agatha într-un joc de copii, apro- ducaţiei şi învăţămîntului 7 locuri), Barza (mecanică scază în apartamente. A !
aţiei şi Cristie, operează într-un spa piindu-se sau îndepărtîndu-se peră a Maestrului a văzut a aprobat o nouă sesiune a — 16 locuri), Călan (meca apelat în dreapta şi-n slin- '
i ţiu întotdeauna perfect li luminile rampei la Milano, concursului de admitere în Sa, a cerut, s-a rugat, dar
infinit de locul cu pricina. nică, electrotehnică — 4
ăptămînii mitat, mult mai interesant Mult mai interesant decît la 9 martie 1842. Succesul perioada 1—3 octombrie locuri), „Aurel Vlaicu“ O- n-a rezolvat nimeni pro
rămîne faptul că scriitoarea gradul de literatură a căr fusese imens, publicul pre 1979 (înscrierile se fac în răşlie (mecanică — 17 blema. Doar i-au promis.
ului narează în absenţa unei e- ţilor sale este la Rodica mierei recunoscînd uşor pa perioada 22—29 septembrie Că trebuie să intervină
ilitică in- locuri), Simeria (mecanică
•riaţională nigme. Cărţile sale încep în Ojog-Braşoveanu jocul în si rabola setei de libertate în 1979). — 2 locuri), agroindustrial cei de la secţia de specia- j
momentul în care un delict ne, plăcerea acestui joc în povestirea de origine bibli în judeţul nostru se va litale a l.G.C.L. Hune- i
se săvîrşcşte şi interesul con care se derulează lent dru că. Laitmotivul muzical al Haţeg (electrotehnică, in doara este clar. Noi repe- '
ea ţării : stă mai degrabă în reface operei, corul „Va, pensiero, susţine concurs de admite dustrie alimentară — 30
cctiv&, de mul spre delict. Interesul re pentru locurile neocupa locuri), de matcmatică-fizi- tăm rugămintea omului —
elului de rea drumului invers şi în e- cărţilor sale constă de cele sull’ali dorate 1“ devenind te de la următoarele licee că „Decebal“ Deva (meca \ilervenifi !
tla -1981— videnţierea logicii în sine mai multe ori în plăcerea în curînd un autentic cu- şi profiluri :
care eon necesară pentru descoperirea autoarei de a demonstra cum nică, industrie uşoară, c- CU AUTOBUZUL
ii vieţii făptaşilor. în cele trei cărţi vînt de ordine pentru ita ® Pentru clasa a Xl-a, lectrotelinică, filologie-isto-
lia amintite, autoarea este un poate rezolva, cu risipă de lienii oprimaţi de tirania învăţămînt de zi, Ia liceele ric — 131 locuri), econo LA CUMPĂRĂTURI--
Dallas — J ingeniozitate, o problemă pe habsburgică. industriale nr. 1 Hunedoa
petrolieră regizor abil care nici o clipă care singură şi-a creat-o. în spectacolul Operei Ro ra (metalurgie — 10 locuri), mic Petroşani (economie, a- Ce şi-o fi zis Petru
ul 5 nu părăseşte zîmbetui abia MIRCEA MOŢ limentaţic publică — 42 de Crăciunesctt, dc la auto
ice româ- mâne din Timişoara este cu nr. 3 Hunedoara (construc locuri) ;
totul remarcabil faptul că ţii — 15 locuri, mecanică- • Pentru anul I şcoli baza din Orăştie ? Dacă
O DRAMĂ cu un statut propriu, auto regia lui Dumitru Gheor- sudori — 24 locuri), nr. 1 profesionale Ia liceele in lot sînt şofer pe autobuz
LA VINĂTOARE nom. ghiu aşează în centrul aten Deva (mine — 42 locuri), înseamnă că pot face ce
Fidel esteticii sale de o ţiei ceea ce e mai peren în nr. 4 Deva (construcţii — dustriale nr. 1 Hunedoara vreau cu el.! Aşa că şi-a
manieră personală, Emil Lo (metalurgie — 100 locuri), urcat familia în maşină,
„O dramă la vînătoare“, teanu derulează povestea Ol- opera verdiniană : ideea as 22 locuri), 1 Petroşani (mi nr. 3 Hunedoara (construc solia şi copiii, şi a plecat
acest film cu totul ieşit din piraţiei către independenţa ne — 9 locuri), 1 Lupcni ţii — 55 locuri), nr. 1 De
G,00 Ra- comun, ne dă o imagine cît găi, zbaterea eurilor sale în naţională, concentrată într-o (mine — 36 locuri, meca- la magazinul „Palia", să
îeţii; 7,00 tre contradicţiile propriei va (mine — 36 locuri) ; nr. facă unele cumpărături.
Revista se poate de edificatoare — persoane şi în climatul su impunătoare expresie simbo nică-sudori — 3 locuri), 3 Deva (materiale de con
ul melo- după „Poienile Roşii“ şi „Şa focant al compromisului, în- lică. Universul melodic de o Vulcan (mine — 33 locuri), Acum regretă. Zice că era
de ştiri; tra“ — despre un cineast neobişnuită profunzime al o- strucţii — 72 locuri, con mult mai sănătos, şi eco
o; 10,00 tr-o tonalitate romantică şi Barza (mine — 8 locuri) şi strucţii — 72 locuri), nr. 4 nomic. dacă mergea pe
10,05 Re- care apăruse cu o strălucire pitorească. Dar Loteanu (şi perei este tălmăcit la o cotă la liceele agroindustriale jos. Ca loji oamenii, zi
» ; 10,40 metaforică pe firmamentul acest lucru e esenţial în fil de exigenţă profesională ri Haţeg (agricol — 11 locuri), Deva (construcţii — 21
- balade cinematografului sovietic şi locuri), nr. 1 Lupeni (mine cem noi.
iletin de universal: Emil Loteanu. mul său), reevaluează aceste dicată, ansamblul timişorean Ilia (mecanică agricolă —
cultural ; noţiuni, sugerînd dincolo de dovedindu-şi incontestabila 3 locuri) ; — 50 locuri), Vulcan (mi VIITURA A TRECUT,
‘ ; 11,35 Ceea ce e mai caracteristic caracterul particular al ca ne — 36 locuri), Barza (mi
idio-tv. ; în personalitatea deosebită a sa maturitate artistică. Corul © Pentru clasa a Xl-a CIND VIN
iri ; 12,05 zului abisuri ameţitoare, omogen, soliştii, precum şi învăţămînt seral, Ia liceele ne — 36 locuri), nr. 1 Pe
mari in- acestui regizor, stilul profund complicate relaţii dintre cau scenografia fastuoasă a Flris- ŞI CONSTRUCTORII ?
jlicitate ; original, modul de a vedea ze şi efecte, producînd per industriale : nr. 1 Hunedoa troşani (mine — 36 locuri,
e ţară — eminamente cinematografic tofeniei Cazacu garantează ra (mine, metalurgie — 72 construcţii — 36 locuri). In urmă cu două linii,
J,00 De circulaţia subterană a senti sonaje ca protagonista (in pentru calitatea reprezenta
deridian- terpretată superb de Galina locuri), 3 Hunedoara (con în unităţile şcolare men adică în iulie, au căzut
.ojurnal ; mentelor şi ideilor, consti Beliaeva), Urbenin, Kor- ţiei. Există, deci, toate mo strucţii 31 locuri). 1 Deva ţionate mal sus se organi nişte ploi torenţiale care
î ; 18,00 tuie o prezenţă autoritară, neev, Kamişev. Fiecare per tivele să salutăm revenirea au format o viitură pu
Romanţe, (mecanică — 15 locuri), 2 zează în această perioadă
instru- definitorie în translaţia fii sonaj se înscrie în sfera u- Operei Române din Timi Deva (mecanică — 36 cursuri de pregătire. ternică. Această viitură a
\ziy în ndcă a nuvelei cehovienc ce nei galerii tipologice, îndă şoara la Deva, aşteptînd-o rupt podul de beton de
lenţe so- stă la baza peliculei. „O dra rătul căreia zărim fundalul pe drumul judeţean Ha
ojurnal în continuare cu ceea ce e
is ; 24,00 mă la vînătoare“ este con patetic al sfîrşitului unei ţeg—Unirea. De atunci
0,05—0,00 vertirea unui motiv epic ce- lumi. Filmată excepţional de mai valoros în repertoriul podid stă tot aşa cum a
nocturn. hovian într-un op cinemato Anatoli Petriţki, pelicula lui ei 1 Sesizări — răspunsuri rămas în urma viiturii, a-
grafic, purlînd amprenta de Loteanu este o revelaţie. dică rupt. Oare cei în
neconfundat a lui Loteanu, AL. COVACI C. ALEXANDRU în numele unui grup de de : „Cele solicitate, respec sarcina cărora cade repa
navetişti din satul Foit, to tiv prelungirea traseului rarea sau reconstrucţia fio
varăşul Nicuşor Lois sesi Pricaz—Foit la anumite dului cînd vin ?
şi ¡iber za, prin scrisoarea trimi ore din zi, nu se poate reali
! ianua- za, fiind complet neecono- BERE LA STICLA
Lnci zile să redacţiei, neconcordanţa
e vară); dintre programul lor de lu micoasă şi în contradicţie
na fron- cu legile în vigoare. In con In gara Simeriei există
lacăra) ; cru şi cel al unor autobu două unităţi ce desfac, pe
essee — ze, solicitînd totodată 'pre diţiile destul de grele, e- lingă preparate culinare,
t); Com- xistînd un drum complet ne bere la sticlă. Ei bine, sînt
r de lu- lungirea traseului unui au corespunzător, E.G.C.L. Q-
PETRO- tobuz al E.G.C.L. pînă în situaţii cînd amatorii de
apricbrn răştie execută totuşi trans bere nu-şi savurează lichi
Unirea); satul Foit.
•iile I-II Cercetînd sesizarea res porturi pe distanţa Orăş dul în cele două localuri,
aţele A- tie—Foit, . Orăştie—Pricaz, ci-şi găsesc loc de con
; LU- pectivă şi analizînd solici
ască de tările semnatarilor cu fac Orăştie—Fabrica de cără sum prin bolul central,
tnimalul midă, faţă de autobuzele prin sălile de aşteptare sau
JLCAN : torii de răspundere de la existente nejustificîndu-se chiar pe peroane.
prieten Pctrila, ca şi celelalte localităţi urbane ale judeţului nostru, cunoaşte o puternică dez E.G.C.L. Orăştie, Grupul
(EA: un voltare edilitară — expresie a creşterii continue a nivelului de trai al minerilor. în foto o altă cursă pînă la Foit Organele de ordine ar
inerul) ; grafie cartierul de blocuri din oraş. întreprinderilor de gospo trebui să intervină deoare
ea „Ar- Foto : V. ONOIU dărie comunală şi locativă pentru un număr redus de ce situaţia aceasta nu prea
); uri- Hunedoara—Deva răspun- călători“.
spatele face cinste ' gării din Si-
mbrie) ; ! meria.
înainte
AŞTIE :
[Patria); despre o gazeta de
blindat PERETE UITATA...
IJ-BAI : Aprozarele sini: destinate populaţiei, nu unităţilor cu consumuri colective
de cul-
.muri în j „Participăm la con
BRAZI: cursul judeţean al propa
:alan: E vremea cînd bunii gos să la murat este cam mică puse la păstrare pentru gumelor depozitate pentru Transilvania relevă deose gandei vizuale, gazetelor
seriile podari îşi pun murături, îşi dar vom lua castraveţi la iarnă. iarnă am procurat-o -direct biri de cantitate. Se ştie că
ă) ; Si chivernisesc cămările pen borcan de la I.J.L.F. de la producători. Pînă în Bachus are plan de vînza- de perete şi satirice, al ca
lea stol — Socot că n-am greşit ricaturii şi epigramei“ —
Şeriful tru iarnă. Astfel procedea — De ce să luaţi de a- — ne zicea Ioan Firican, prezent, spn însilozat 14 re mai mare decît Transil scrie foarte vizibil pe ga
artea a ză sau ar trebui s-o facă colo ? Ce vă lipseşte : spa tone de cartofi, 1 tonă cas vania şi în acest caz e de
ELTUC : şi unităţile pentru consum şeful unităţii. Eu sînt pus traveţi, diferite cantităţi de mirare de ce, spre exem zeta de perete a Comite
(Mine- ţiul, butoaiele ? aici să vînd marfă. Omul tului comunal de partid
colectiv, adică unităţile de ardei, varză roşie, sfeclă, plu, s-au însilozat doar 12
alimentaţie publică şi can — Avem şi spaţiu şi bu are dreptate, numai că u- ceapă. Aşteptăm să ni se tone cartofi. Să fie oare Dobra, aşezată chiar în
tinele, obligate să-şi asigu toaie, dar aşa am procedat spună de unde să luăm var centru, în fala sediului
în fiecare an... vorba de o preocupare mai primăriei. Dar, iată cu ce
re o bună aprovizionare în ză de toamnă. mică pe linia asigurării u- „participă“ la concurs ga
perioada care urmează. Asta nu e un motiv ca Aici trebuie spus că nei largi diversităţi în ce zeta respectivii în actua
— Putem considera că obiceiul să se perpetueze şi în asigurarea I.J.L.F. a făcut repartiţia priveşte preparatele culina
i din stăm bine cu însilozările -— sfătuim conducerile tuturor unităţilor consumatoare pe re ? Probabil, de vreme ce la ediţie: sus, în stingă,
cantinelor să-şi asigure cu un articol la care, în a-
70, 46, ne spunea Viorica Lazăr, forţe proprii, ca să zicem cu legume furnizori numai că încă n-a Bachus-ul n-a pus la mu fara titlului se mai vedea
contabila şefă a cantinei comunicat-o unităţilor, ceea rat varză roşie, sfeclă ş.a.
41, 39, aşa, cantităţile de legume cile un cuvînt ici-colo, res
T.C.H. Pînă în prezent am de care au nevoie pînă la pentru perioada ce nu e deloc bine, ţinîn- Se poate aprecia că, în tul fiind decolorat de
675 362 pus la butoi 100 kg castra du-se seama de faptul că general, pregătirile pentru soare (o dovadă a vechi
t 75 203 viitoarea recoltă, fără să a- de iarnă recoltarea verzei a început
veţi, circa 400 kg ardei, peleze'la stocurile dirijate iarnă la consumurile colec mii sale). - Alături, în
am însilozat 9 tone de car spre vînzarea cu amănun şi timpul e propice pentru tive merg bine. Numai că dreapta, un alt articol de
tofi. De menţionat că pri tul. transportul acesteia din se manifestă încă un ritm la începutul lui septem
mim ajutor din partea într-o după-amiază, la u- cîmp, operaţie la care uni necorespunzător în această brie. In rest, doar praf...
tăţile
de
consum
colectiv
Trustului de construcţii, ca nitatea de desfacere a le nităţile de desfacere cu a- au obligaţia să ajute. direcţie, cantităţile puse la Cele două locuri de jos
re ne asigură mijloace de gumelor şi fructelor nr. 3, mănuntul sînt puse cu pre păstrare sînt mici — cazul — goale. In mijloc, fru
pentru — Ce cantităţi aţi pus la mos caligrafiat, „colecti
mbrie : transport şi oameni la în servirea cumpărătorilor a cădere la dispoziţia popu de la Bachus — de aceea,
i cerul cărcat din cîmp, transpor fost întreruptă deoarece laţiei. păstrare pînă acum ? — am cifrele mai pot fi corectate, vul de redacţie", care nu
îl zilei tat şi sortat. Personalul personalul unităţii a fost o- întrebat-o pe Elena Ro în orice caz, ideea pentru mără nu mai puţin de 9
se' izo- — Am luat, pentru însi- man, responsabila restau membri...
tite de cantinei prestează muncă cupat cu servirea cîtorva lozare, legume şi de la ma rantului Bachus. care trebuie să' se militeze
Vîntul patriotică în fiecare zi. lucrători ai restaurantului este aceea ca aceste unităţi
inten — Credeţi că vor fi sufi Transilvania, veniţi să-şi gazinul nr. 3 — ne-a decla — 11 300 kg cartofi, 500 să-şi asigure toate cantită
ta sud ciente cantităţile depozi kg ardei iuţi, 500 kg ardei
•aturile aprovizioneze unitatea. Lo rat Septimiu Răzvan, res ţile de legume de care au
isc in- tate ? calul a cumpărat în acea ponsabilul restaurantului gras- Gogoşari avem încă nevoie în aşa fel incit să
ir cele — Da. Am calculat că zi 200 kg gogoşari, 75 kg de anul trecut. nu apeleze la comerţul de
!8 gra- Transilvania — dar am
vom avea la masă circa 400 castraveţi, 110 kg varză şi O simplă comparaţie în stat.
de oameni în fiecare zi. 34 kg de ardei, cantităţi însilozat şi cu forţe pro tre ceea ce s-a pus la păs
Cantitatea de castraveţi pu ce, în mod evident, au fost prii. Marea majoritate a le trare la Bachus si ce la TRAIAN BONDOR