Page 77 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 77
Proletari din toate ţările, uniţi-vă I
ANUL XXXI
NR. 6 805
DUMINICA,
23 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu a participat Sectoarele I şi III de la I.M. Vulcan faţă în faţă
la festivităţile prilejuite de aniversarea a POSIBILITĂŢI • PREOCUPĂRI • MĂSURI * REALIZĂRI
• CAUZE * PERSPECTIVE • ANGAJAMENTE
460 de ani de existenţă a comunei Scorniceşti
De la începutul anului, lună de lună prevederile de facă lună de lună şi deca
sectorul I de la întreprin plan, cele mai bune rezul dă cu decadă planul, să a-
Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, tru Popescu, Gheorghe Rădu muncă şi fericire, exprimind derea minieră Vulcan arc tate avindu-le formaţiile cumulăm un spor de pro
secretar general al Partidu lescu, Eeonte Răutu, Virgil gratitudinea celor cc trăiesc cea mai mare depăşire de conduse de Florin Şerban, ducţie pe opt luni şi două
lui Comunist Român, pre Troliu, Ştefan Voitec, ion şi muncesc în România socia plan — de peste 8 500 tone Constantin Trenchea, Şte decade din an de peste
şedintele Republicii - Socialis Coman. Nicoiae Constantin, listă faţă dc grija neobosită de cărbune. La polul opus, fan Ganlz, Mihai Dudescu, 3 200 tone“. ,,De la noi au
te România, a participat Mihai Dalea, Ludovic l'aze- a secretarului general al sectorul III înregistrează o Gheorghe Sava. In acelaşi plecat în ultimii doi ani
sîmbătă la festivităţile prile kas, Ion Iliescu, Vasile Pati- partidului pentru dezvoltarea restanţă triplă faţă de de timp s-au obţinut economii foarte mulţi mineri, unele
juite de aniversarea a patru lineţ, Ion Ursu. Richard Win- multilaterală, armonioasă a păşirea sectorului I. dc 94,7 mc material lemnos formaţii s-au descompletat,
secole de existentă atestată ter. Dumitru Popa. patriei. Ei au dat expresie la 1 000 tone de cărbune cei noi nu s-au integral,
documentar a comunei Scor- Scorniceştiul, avînd astăzi satisfacţiei lor pentru rezul împreună cu mineri, bri extras, iar costurile de pro aşa că munca şi producţia
nirctjli. trăsăturile definitorii ale u- tatele remarcabile obţinute în gadieri, maiştri şi ingineri, ducţie au fost reduse cu suferă“ — era de părere
împreună cu tovarăşul nui adevărat oraş agroindus dezvoltarea economică şi so am încercat să af-lăm cau 5.68 lei pe tona de cărbune. brigadierul Ilie Bogheanu,
Nicoiae Ceauşescu, la aniver trial, a întîmpinat cu deose cială a multisecularei aşezări, zele acestei situaţii. Prima Sectorul III, în schimb, de la sectorul III. La sec-
sare participă tovarăşa Elena bită bucurie şi satisfacţie pc înscrisă ferm, asemeni tutu care ni s-a relevat a fast
Ceauşescu, tovarăşii Constan cel mai iubit fiu al său, al ror localităţilor ţării, pe aceea că, datorita configu
tin Dăscălcscu. Gheorghe întregului popor, pe marele drumul progresului. raţiei stratului de cărbune,
Oprea, Uie Rădulescu, Marin om politic, ale cărui începu în întîmpinarea tovarăşu în sectorul I se lucrează
Vasile, Nicu Ceauşescu. se turi de viată şi de luptă re lui Nicoiae Ceauşescu, a to numai în abataje cameră,
cretar al C.C. al U.T.C. voluţionară, consacrată ne varăşei Elena Ceauşescu, la- după tehnologii- clasice, cu
'.a plecarea din Bucureşti, obosit binelui poporului şi intrarea în comuna Srorni- susţinere în lemn, că oa
tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, ţării, sînt legate de aceste ceşti, se aflau tovarăşul Ion menii îşi cunosc bine atri
tovarăşa Elena Ceauşescu au meleaguri. Albuleţu, prim-secrelar af buţiile, îşi planifică temei
J ost salutaţi de tovarăşii Ilie Locuitorii Scorniceştiului au Comitetului judeţean de nic munca, iar rezultatele
Vcrdeţ, Iosif Bane. Virgil venit în întîmpinarea tovară partid Olt, preşedintele Con sînt cele scontate. Astfel,
Cazani, Janos Fazckas. Ion şului Nicoiae Ceauşescu cu siliului popular judeţean, rc- de la începutul anului, ţoa
îoniţă. Paul Nicuicscu, Gheor urări pornite din inimă, urări are mai multe abataje fron torul I este şef de sector de
ghe Pană, Ion Păţan, Dumi dc viaţă lungă, putere dc (Conlimiarc în pag. a 4-a) le brigăzile şi-au depăşit tale, echipate cu utilaje peste patru ani inginerul
moderne, de mare producti Aurel Hisern, în timp ce
vitate — complexe de tăie la sectorul III, în ultimii
re şi susţinere şi combine doi ani, s-au perindat şase
tenţa stomatologică com de abataj — care nu dau ingineri pe la conducerea
plexă“. Referatele prezentate randamentele planificate. sectorului. Se poale discu
pe această temă au fost pri Trebuie explicat însă şi din ta, aşadar, despre cunoaşte
mite cu mult interes diii
pa r t e a participanţilor. ce cauze. Datorită inadec- rea oamenilor, a locurilor
vării complete la condiţiile de muncă, despre aplicarea
PENTRU CALATORII de strat (este principala ideilor de organizare şi de
cauză obiectivă), dar şi da conducere a activităţii, de
•DE PE TRASEELE
ASFALT PÎNA LA torită exploatării şi între spre coeziunea colectivului.
CU AUTOTAXARE ţinerii defectuoase, revizii — Nu trebuie omise nici
„c Apr’oara“ lor superficiale şi lipsei u- autoritatea profesională şi
Fa solicitarea mai multor
Do ourimV n Fost termina călători dc pe traseele unde nor piese de schimb, neres- morală a şefului de briga
tă. de către Direcţia jude s-a introdus autotaxarea în peclării întocmai a discipli dă, care, prin exemplul său,
ţeană de drumuri şi poduri, Deva, Grupul întreprinderilor nei tehnologice şi de pro
asfaltarea drumului din şo de gospodărie comunală şi trebuie să-i determine pe
seaua naţională pînă la ca locativă a revenit asupra dis ducţie. toţi oamenii din formaţie ia
bana ..Căprioara“ — frumosul poziţiei iniţiale de a se eli Este apoi vorba de slaba lucru intens, ordonat, în
Ioc de recreere din preajma bera numai cite 10 bilete organizare a muncii în aba
Devei —, pe o lungime de pentru autobuzele cu aufo- deplină conlucrare şi înţe
;{ Pilome'ri şi .jumătate. taxare. In prezent. Ia locurile taje pe cele 'patru schim legere •— aprecia brigadie
Rîndurilo de faţă se vor a obişnuite, se eliberează ori- buri, de lipsa coeziunii for rul veteran Ştefan Gantz,
fi totodată şi o invitaţie Ia cite bilele solicită călătorii. maţiilor de lucru, de fluc de la sectorul I. Or, mai
drumeţie pentru astăzi... tuaţia personalului, de ca
PORŢI DESCHISE sînt şefi de brigadă care
CONSFĂTUIRE pacitatea de acţiune şi de nu dau cel mai bun exem
SPRE CUNOAŞTERE competenţă profesională a plu.
JUDEŢEANĂ unor cadre. „La noi, majo — Şi exemplul brigadie
CU CADRELE MEDII Fa Casa de cultură din
Hunedoara s-au deschis ritatea brigăzilor sînt solid rului, dar şi al maistrului,
DIN STOMATOLOGIE cursurile universităţii cullu- constituite, cuprind mineri al inginerului — a comple
ral-ştiinţifice. Pe lingă zeci pricepuţi şi destoinici, care
.Ieri, la Deva, a avut loc o le de cursuri telinico-ştiinţi- tat şeful de brigadă Mihai
consfătuire .judeţeană cu ca fice ce se organizează in în se ajută şi se înţeleg ca în- Potsch, de la sectorul III.
drele medii din stoma treprinderi, la sediul aşeză- tr-o familie — spunea şe
tologie, organizală dc soc mintului de cultură cursurile ful de brigadă Mihai Du
lul stomatologie a Filialei radio-TV (anii I-II), croito DUMITRU GHEONEA
11 iui edoara-Deva a U.S.S.M. rie, balet-copii si limbi străi descu, de la sectorul I. A-şa
şi Policlinica stomatologică ne îşi aşteaptă candidaţii. a reuşit brigada mea să-şi (Continuare în pag. a 2-a)
Deva, avînd ca temă : „Ro Aşadar, înscrieri se mai pot
lul cadrelor medii in asis- face pînă' Ia 1 octombrie. Pregătii cu răspundere şi hărnicie, rodul toamnei se anun
ţă a fi bogat.
Foto : VIRGIL ONOIU ii
rr Săptămîna Crucii roşii
Preocuparea fundamenta contribuţiei acestei organi
Recoltarea, transportul şi insilozarea cartofilor de sămintălă a partidului şi stalului zaţii ia înfăptuirea politicii
nostru pentru îmbunătăţi sanitare a partidului şi sta
Cooperativele agricole dc dc tone, se lucrează cu (j ma 850 tone cartofi de sămînţă. din cîmp, se înmagazinează rea continuă a condiţiilor tului nostru.
producţie din Ostrov, Clopo- şini la scos — mecanizatorii Şi aici cîmpul este zilnic plin sau se livrează beneficiarilor. de viaţă ale poporului, de Un moment holărîtor în
tiva şi Toteşti sînt cele care Axentc Dimulcscu., Dumitru de oameni. împreună cu coo Şi la C.A.P. Toteşti — pre manifestare a deplinei ca viaţa organizaţiei noastre
produc şi asigură cartofii de Bogdan, Leon Predoni, Ionaş peratorii muncesc la sortat şedinte Ileana Neiconi, o fe pacităţi de muncă şi de l-a constituit Hotărîrea Se
sămînţă pentru toate Coope Opric. Siminic Moisescu şi elevi dc la şcoala din sat, meie foarte harnică şi ini creaţie a fiecărui om al cretariatului C.C. al P.C.R.
rativele din judeţul nostru loan Ioanei fiind un exem din satul vecin Brazi şi dc moasă — sc munceşte cu muncii a ridicat ocrotirea să din februarie 1972 cu pri
care cultivă această plantă. plu de hărnicie — iar Ia cu la Crupul şcolar minier din multă hărnicie şi spor. Cîm nătăţii populaţiei la rangul vire la îmbunătăţirea acti
Tuberculii au ajuns la matu les şi sortat muncesc zilnic Petroşani. Tot satul este la pul este împînzit dc oameni. de politică de stat, consti vităţii de Cruce roşie.
ritate şi în toate rele trei peste 100 de cooperatori. Ei muncă — spunea Ion Dru- Sînt în fiecare zi la muncă tuind un obiectiv prioritar La numai un an de la a-
unităţi s-a declanşat, încc- sînt ajutaţi de elevi dc la ţulcscu, preşedintele coopera peste 300 de cooperatori. Din al programului construcţiei pariţia acestei hotărîri, Con
pînd dc săptămîna trecută, şcoala din sat şi de la Gru tivei. Nu avem probleme cu cele 130 ha cultivate — nc socialiste. Aceasta se reflec gresul Societăţii de Cruce
acţiunea de recoltare. Cum pul şcolar minier Petroşani. participarea la muncă. Rău spunea preşedinta — sînt re tă în îmbunătăţirea tuturor roşie din decembrie 1973 a
se acţionează ? Transportul recoltei din cîmp, este că nu putem face noi coltate jumătate şi s-au trans indicatorilor stării de sănă prilejuit o amplă trecere
în raidul-anchetă întreprins Ia spaţiile dc depozitare, sc faţă cum trebuie cu scosul portat mai mult dc 350 tone tate a populaţiei. în revistă a modului cum
am constatat că zilnic sînt face cu 3 autocamioane, 2 cartofilor, precum nc solici de cartofi. Sînt încă pc cîmp Dacă în perioada 1951— se traduc în viaţă măsurile
concentrate în cîmp, la cules, tractoare cu remorci şi mai tă cooperatorii. Dar nc stră mari cantităţi caic aşteaptă 1955, cheltuielile pentru să stabilite de partid eviden-
însemnate forţe umane şi me multe atelaje. Viteza zilnică duim să organizăm cît mai să fie transportate. Ca mij nătate se cifrau la 220 mi ţiindu-se consolidarea or
canice. Oamenii sînt cu su dc lucru este dc 5 ha. Pînă • bine munca şi timpul să fie loace dc transport sc folosesc lioane lei, în actualul cin ganizatorică a Crucii roşii,
tele. In sprijinul cooperato acum s-a strîns recolta dc pc folosit cu cît mai mult folos. 2 tractoare cu remorci, un cinal sumele alocate ocro îmbunătăţirea şi diversifi
rilor au venit să dea o mină mai mult dc jumătate din Intre cci mai harnici coope camion şi 20 dc atelaje. A- tirii sănătăţii poporului se carea aclivilăţii de propa
dc ajutor la cules şi elevii suprafaţă. Brigadierii dc cîmp ratori sc numără Iconia ccslca nu sînt suficienţe, dar ridică la peste 1,5 miliarde gandă şi educaţie sanitară,
dc la şcoli generale, licee şi Costică Brăila şi Paulin Lc- Stoia, Viorica Vulcu, Lucrc- nici nu sc folosesc la capaci de lei, adică de aproape 7 în anul centenarului său,
grupuri şcolare. Peste tot sc pădătoni sînt permanent în tia Bîrsan, Victoria Băbău, tate. Dc pildă, tractorul cu ori mai mari.
munceşte intens. Toţi coope mijlocul oamenilor şi sc în Ştefăniţă A vrămoni, Ionel remorcă aduce la un trans în acest cadru larg, al Societatea de Cruce roşie a
ratorii manifestă dorinţa dc trec în muncă pentru strîngc- Lupu, Viorica Ivancu şi alţii. port numai 1 070 kg dc car transformărilor şi înfăptui raportat partidului, perso
a strîngc cit mai repede re rea cît mai grabnică a carto Alături dc cooperatori sînt la tofi, în timp cc cu o căruţă rilor dobîndite în viaţa so nal tovarăşului Nicoiae
colta de cartofi, dorinţă caic filor. Activitatea de recolta datorie .Ştefan Pogan, briga se aduc între 1 400—1 G00 cială, politică şi economică Ceauşescu, că a îndeplinit
în cea mai mare măsură
sc reflectă în hărnicia ca re şi transport eslc coordona dier dc cîmp, loan Avrămoni, kg ! Mijloacele dc transport a ţării după revoluţia na
care muncesc, în rezultatele tă dc preşedintele unităţii, magaziner, Valentin Dumbra trebuie folosite Ia capacitate ţională antifascistă şi anli- VICTOR COCA
pc caic Ic obţin. La C.A.P. Cornel Lepădătoni. vă, contabil şef, Violeta Cor- şi nu plimbate din cîmp la
Ostrov, unitate caic arc în O activitate bună la recol nca, din partea complexului imperialistă din august preşedintele
cultură 100 de hectare de tarea cartofilor am întîlnit de seminţe Oră.ştie, care a- N. BADIU 1944, se înscrie şi activita Comitetului judeţean
cartof! şi care produce pen şi Ia C.A.P. Clopotiva, uni jută la transport şi ţin evi tea Crucii roşii, creşterea de Cruce roşie
importanţei ei în viaţa so-
tru sămînţă în acest an 1 455 tate care trebuie să livreze denţa a tot ccca ce se aduce (Continuare in pag. a 3-a) cial-politică a ţării şi a (Continuare în pag. a 2-a)
