Page 78 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 78
ÎMIUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 805 f
Fag. 2
A
ft v alr
Recoltarea, transportul şi baptamma
Oamenii 99
înving. u DUIV
insilozarea cartofilor de sămînţă Crucii rt)sii 23 SEI
lin
hi staţia tehnică din gara şi mai solid cledt primul —» 8,45 Ginmasi
.9,00Tot îaa
Simeria-călători s~a produs pe care au instalat pompe . (Urmare ¿lin pag. I) desfăşoară în ritm necores (Urmare diu pag. I) te formaţiunile sanitare vo 9,25 Şoimii
un deranjament. Datorită noi, au modificat conducte punzător. Dintre cooperative luntare ale Crucii roşii — 9,35 Film sc
pii : „S
creşterii apei în puţul de le pentru noua instalaţie. magazie mai mult goale. Un le programate şi anunţate să prevederile Hotărârii Secre peste 2 500 posturi de prim 10,00 Viaţa s.
alimentare, . casa pompelor Nu şi-au permis măcar o tractor cu remorcă poate ridice cartofi dc la Clopoti- tariatului C.C.. al P-C.R. din ajutor şi 104 grupe sani 11,45Fcstivali
a [ost inundată. Pentru e- clipă de răgaz pinii la ora transporta între 2 500—3 000 va au răspuns cele din Ro- 1972. Congresul Societăţii de tare a căror contribuţie la nai ,,G<
vacuarea apei s-au adus 22, cirul electricianul Gheor- kg, iar aici se duc doar 1000 mos, Romoşcl, Vaidci şi Cig- Cruce roşie din R.S. Româ apărarea sănătăţii şi vieţii 12,30De şira
13,00Telex
pompe de mare capacitate, ghe Martin — după ce a kg- nrău. Am întîlnit aici coope nia din noiembrie 1978 a oamenilor este din ce în ce 13,05Album
dar, ca in legenda Meşteru terminat legăturile la mo ratori dc la Vaidci şi Cig- constituit un alt moment mai • mare. Umor ş
lui Manole, ce se scotea toare şi a cuplat comuta LA FRELUAREA mău care, împreună cu tova important în viaţa organi în ultimii cinci ani au 14,00\yomiy,
buclucaş
ziua, se umplea noaptea. torul — a rostit, cu firească CARTOFILOR răşele Aurelia Dobrcan şi zaţiei noastre. Mesajul a- absolvit cursurile de, pregă 14,23Spectaci
Două zile şi două nopţi, tre emoţie şi mulţumire : „Mcr- DE SAMÎNŢA — UN RITM Aurelia llicş, preşedinte la dresat participanţilor la tire a surorilor de Cruce 15,00Fotbal :
nurile au plecat din Si mie ge! Vine apă /“. Pe chipu- NECORESPUNZATOU cele două unităţi, încărcau congres de către tovarăşul roşia un număr de 845 de Craiova
ria nealimentate fu apă. rile obosite şi înrourate de cartofii de sămînţă. Nu s-au ■Nicolae Ceau.şescu, secretar tinere fete şi femei, fapt ce Bucur eş
Transmi
— Ce facem băieţi ? — efortul celor aproape 16 ore In vederea desfăşurării în prezentat să ia cartofii G.A.P. general al P.C.R., preşedin constituie un important ric la C
s-a adresat într-o diminea de lucru ale tinerilor mun bune condiţiuni a preluării Geoagiu, Aurel Vlaicu şi tele R.S.R., precum şi do mijloc de activitate în fo 10,50Toamnă
ţă inginerul Văleriu Cră citori s-au aprins razele şi transportului cartofilor de Pişchinţi. Dc la Toteşti au cumentele adoptate cu a- losul sănătăţii. program
doric
ciun, şeful reviziei — oa bucuriei, ale datoriei îm sămînţă 8-a întocmit, de că transportat primele cantităţi cest prilej, conturează în Atragerea tineretului la 17,05Calcidos
menilor din echipa de in plinite. tre Direcţia generală pentru C.A.P. Lăpuşnic, Unirea şi modul cel mai elocvent ac acţiunile Crucii roşii în di?» tracii
tervenţii a maistrului Vaier Era o izbîndă a priceperii agricultură şi industrie ali Brad. N-au răspuns la apel tivitatea Crucii roşii, rolul scopul formării şi consoli 17,40 Anotimi s
18,00Film
Nicula. Reuşim să repunem şi hărniciei, a abnegaţiei şi mentară, un grafic prin care G.A.P. Băcia, Tîmpa, Batiz, şi locul său în sistemul o- dării unui comportament rul M . Ep
în funcţie instalaţia de ali dăruirii în muncă din par se specifică cantităţile pc Sîncrai, Bărăşti, Sînpetru, crotirii sanitare. igienic sănătos, înregistrea 18,45Cei pati
mentare cu apă ? tea unor tineri, curajoşi şi care trebuie kă Ic ridice fie Dcnsuş, Mesteacăn şi Strei. Organizaţia judeţeană Hu ză de la an la an însem 19,00Tclejum
19,15jp.ermam
— Nu mai aşteptăm pe frumoşi la suflet. La ora 22, care cooperativă de la Os Conducerea G.A.P. Mesteacăn nedoara a Crucii roşii a nate progrese. Anual, con riî*c a li
„Sanitarii
cursul
pricepuţi“
nimeni, facem noi — au cînd am preluat tura, am trov, Toteşti sau Clopotiva. a cerut să i se trimită carto crescut în tot acest timp, antrenează aproape 17 000 — Dolj
Film ari
răspuns la unison tinerii lă trăit alături de ei momen Iar reprezentanţii direcţiei fii cu trenul ? 1 De la Os ajungînd astăzi la peste 170 torul şi
cătuşi locui Şlefănoaicu, loan tul victoriei şi le-am mul care dirijează cartofii dc să trov au ridicat o parte din mii membri. La îndeplini de elevi de la faza pe cla Premieri
să pînă la cea republicană.
Rar, Horia Şlef şi -electri ţumit pentru [apta lor. Me mînţă, inginerii Cornel Co cartofi G.A.P. Boşorod şi Rîu rea obiectivelor şi sarcinilor ducţie a
meneam
Ca urmare a u-nei mai
cianul Gheprghe Martin. ritau... vaci şi Ion Miertoiu, anunţă Bărbat. Se lasă aşteptate cele reieşite din documentele de bune activităţi de propa 21,35Telejurn
îşi s-au apucat de treabă în fiecare săptămînă unităţi din Bretea Română, Gînţaga, partid şi de stat, din Pla gandă şi de convingere a Sport.
cu mare zor., Au scos apa, VUIGIL URICAN le care trebuie să vină să-şi Bretea Strei şi Ruşi. Cartofii nul unic de educaţie sani cetăţenilor, donarea onori LUNI, 24 ;
au demonCat pompele defec maistru, ridice sămînţa, ba mai dau sînt curaţi şi uscaţi, timpul tară privind sporirea conti 1 0,f ^ ¿misiun<
te, au proiectat rapid, au revizia de vagoane, telefoane zilnic şi tot stăruie este bun. Acum este mo nuă a contribuţiei Crucii fică de sînge reprezintă as fchiară
tăzi în judeţul nostru 90
confecţionat şi au montat staţia C.F.R. pe lingă preşedinţi şi ingi- mentul ca să fie transportaţi roşii la activitatea de pre la sută din cantitatea to 18,50 1001 de
19,00 Telejurn
un nou suport — mai înalt Simeria-călători neri-şefi să înceapă trans şi însilozaţi şi nu cînd va în venire a îmbolnăvirilor, de tală de sînge recoltat, faţă 19,20 Priorităţ
portul. Această acţiune se cepe să plouă ! Toate unită răspîndire a cunoştinţelor ră
ţile sînt obligate ca, respec- igienico-sandtare şi acorda de numai 32 la sută cit era 19,35 Revista <
tînd programarea, să-şi ridi re a primului ajutor, de în anul 1972. 19,5.5 Cadran
Sectoarele I si II de ia Li. Vulcan faţă In faţă ce cartofii de sămînţă fără dezvoltare a spiritului de ci a 1 - u ma n i tar, p ro m o va rea 20,15 Orizont i
.Acţiunile cu caracter so
fie
întârziere atunci cînd sînt a- solidaritate, întrajutorare u- spiritului de întrajutorare 20,45 Roman
nunţatc, avînd şi oameni pen clin Mo*
(Urmare din pag. 1) abataj nu funcţionează de abataj frontal, am un spri mană, au fost obţinute în umană capătă un tot mai 21,40 Telejurn
aproape un an de zile“. jin de nădejde în compar tru încărcatul maşinilor. Or semnate realizări. Anual larg ecou în rîndul acti
ganele locale de partid şi dc
Eu am băieţi buni, mă în (Subinginer Octavian Naşte, timentul electromecanic, în stat, consiliile Unice agroin sînt organizate,’ cu sprijinul vului nostru. în acest ca
ţeleg cu ei, însă luna asta de la sectorul III).- formaţia service şi sperăm personalului sanitar, în toa dru se înseţiu : îngrijirea itADi
avem un minus de 20 mc Am consemnat şi părerea ca din luna viitoare să ne dustriale trebuie să controle te localităţile judeţului sim la domiciliu a unor bolnavi
la lucrările de pregătiri. celor doi şefi de sectoare : realizăm ritmic planul, iar ze cum sc desfăşoară această pozioane, mese rotunde, co cronici, bătrîni fără fami J3UCUREŞT
Ne-am consultat şi ne-nm Ing. Aurel Hisem, secto anul 1980 să-l începem cu acţiune şi să ia măsuri ca locvii pe diferite teme. lie, sprijinirea căminelor de diojurnal; 7,3
angajat să-i scoatem pînă rul I : Avem un colectiv dreptul, cum se zice. Me toate unităţile din raza lor dc împreună cu Direcţia sa bătrîni, a creşelor şi case sci ; 7,45 Du
rutieră;
8,00
ia 30 septembrie. sudat, harnic, ne cunoaş canizarea este , bună şi ne activitate care au repartizaţi nitară, Crucea roşie orga lor de copii orfani, colecta mul satelor;
în, discuţia noastră am a- tem bine între noi, ne ştim cesară şi dacă o vom du cartofi de sămînţă să şi-i ri nizează activitatea de pre rea de obiecte de îmbră duminical; 1
bordat şi modul în care sînt sarcinile şi ne organizăm bla cu o disciplină rigu dice conform programării pc gătire a populaţiei pentru căminte pentru familiile cu pentru toţi;
13,15
nai ;
sprijinite formaţiile din a- în aşa fel munca îneît să roasă şi cu o temeinică or care o face Direcţia judeţea acordarea primului ajutor, mulţi copii şi venituri mo Unda veselă
bata.ţe de către cadrele teh ni le putem realiza. Ne-am ganizare a lucrului în aba nă pentru agricultură şi in în conformitate cu preve deste, acordarea de aju pc portativ î-
nice — maiştri, subingineri, îndeplinit angajamentul în taje, ne va aduce rezultate dustrie alimentară. Să nu sc toare. escu; 14,15 Tc
ai emteeului
ingineri. „Sînt alături de cinstea Congresului al XII- le scontate. mai admită nici un fel de tă derile legii privind asigu în sprijinul realizării o- Rud io pul) licit;
noi pricind este nevoie, re- lea al partidului şi am ho- Concluziile au fost, deci, răgănare în preluarea, trans rarea sănătăţii" populaţiei. biectivelor în domeniul biil pasiunaţ:
zolvî-ncl operativ situaţiile tărît ca pînă la acest mare consemnate. Se aşteaptă re portul şi însilozarea cartofilor în judeţul nostru sînt or muncii de propagandă, e- bum sonor;
muzică $ 19,15
mai complicate care se eveniment dui viaţa noas zultatele. de sămînţă ! ganizate-, dotate şi instrui- ducaţie sanitară şi so-eial- lodiilor; 20,00
ivesc“ (Mihai Dudescu). tră, a comuniştilor, să mai umanitară, au fost realizate 20,15 Muzică
„Conduc formaţia service extragem în plus 1 000 tone un număr important de lYIuzicoteea ;
din subteran şi nu pot să de cărbune. în acelaşi timp broşuri, manuale, pliante şi 21.30 Consemi
ţării, faptele;
nu fiu mereu „pe fază“ cu ne străduim să pregătim afişe. romanţe ; 22,(
toate problemele care apar toate condiţiile pentru în Bilanţul cu care organi 22,10 Pan ora
22.30 Ring dx
• mai ales în funcţionarea u- deplinirea planului din anul zaţia judeţeană de Cruce Buletin de şi
tilajelor. Ne străduim să le viitor. roşie se prezintă la actuala Non stop im
reparăm repede şi bine şi Ing. Ovidiit Avramcscu, ediţie a. „Săptămînii -Crucii
aş putea, spune că în ulti sectorul III : Efectiv lucrez roşii“ ne oferă garanţia
ma vreme nu a stat pro de trei luni la acest sec fermă că şi în viitor în CMé
ducţia de cărbune din cau tor, în bună parte mecani tregul ei activ îşi va inten
za noastră“. (Grigore Po- zat, unde situaţia sa gene sifica eforturile în îndepli ’"'UVA : Ti
pescu, maistru electrome rală — organizarea muncii, nirea sarcinilor de mare .aria) ; \
canic la sectorul III). Sigur, starea disciplinară, funcţio răspundere cuprinse în Me rie (Arta) ;
avem tot interes ui să in narea utilajelor — prezen sajul tovarăşului Nicolae de casă (Gr;v
tervenim oportun cînd a- ta multe neajunsuri. Cu a- Ceauş-escu adresat partici HUNEDOARA
liera a mort)
par defecţiuni la utilaje, să jutorul comitetului de partid panţilor la Congresul Cru Şeriful din
nu periclităm fluxul normal şi al conducerii minei, cu cii roşii din noiembrie partea a IlI-a
al producţiei de cărbune, înţelegerea şi dăruirea oa 1978, pentru sporirea con pania a 7-a s
nu (Goustruct
dar atunci cînd ne. lipsesc menilor din sector, am în tribuţiei organizaţiei noas ŞANI: Misiu)
unele piese de schimb ori ceput să punem treburile tre la efortul general al unu seriile
udele materiale sînt d^ sla !a punct. Am început cu poporului, de făurire a li Falansterul •
(7 Noiembrie]
bă calitate, nici un cadru căile de acces, cu transpor nei vi-eţi tot mai fericite şi froditei (Rep
tehnic nu are ce face. Din tul şi aprovizionarea, cu mai prospere pe pămîntul RENI : Omul
cauză că ne lipsesc doi disciplina. în curînd vom scumpei noastre patrii, Re fier (Cultura!
tru fotbal i
rulmenţi, două combine de pune în funcţiune im nou Aspect din secţia confecţii a Fabricii dc tricotaje din Hunedoara. Foto: VIBGIL ONOJU publica Socialistă România. VULCAN : A
prieten (Mim
( NEA : Un li
(Minerul) ; i?
rurgii (Munci
Ce sînt vecinii ? Oameni cini da stradă, de bloc, de Schimbul de cuvinte s-a sista spre împăcare şi, în degetul spre femeia de lin bătaie. L.N. l-a dat în ju NOASA : A.
na]- (Muncii-
care locuiesc gard în gard scară. înteţit, replicile usturau tot sfîrşit, părţile cedează... gă el, c o certăreaţă, îi în decată pe F.A. şi pricina a CÂNI : Din
sau uşă in uşă, sfera se — Pe ce motive ? mai tare, s-au .zis cuvinte ...Era în 9 august. Deo deamnă pe copii să facă ajuns la judecătorie. F.A. Noiembrie);
merge inaint
poala lărgi pînă la oamenii — Dintre cele mai diver grele şi de o parte şi de dată, în blocul 16, din car gălăgie. nu s-a lăsat nici el mai şic); GUHAB7
ce stau în acelaşi bloc, ţie se, majoritatea sînt nimicuri alta. Şi iată-i pe cei doi la tierul „Dacia' izbucneşte un — Ha dînsul vine beat a- ■prejos şi vrea să ajungă şi brie (Minerii
1
aceeaşi stradă sau chiar în ridicate dc împricinaţi la comisia de influenţare ob scandal între Niculai Dara- casă şi, cum n-are copii, el acolo. Zice sus şi tare: Inspectorul I-i
acelaşi cartier. Etica socia rang de principii. Ca să vă ştească. Au fost la două băţ şi familia Mihai Reşlea- vrea să se audă musca în — Dacă m-a pini el la Ace) blestemi
lis. convingeţi, vă rugăm să a- bloc. lege, îl pirăsc şi cu, să vadă (Flacăra) ; G
listă, regulile de convieţui
Aurel Vlaicu
re impun vecinilor să sc sislaţi la cîteva dezbateri. Comisia insistă spre îm cine sînt eu ! tură); HAŢEC
respecte reciproc, să se în Invitaţia ne-a tentai şi. păcare, dar cei doi după ce — Ba cu o să-i arăt cine cumpănă (Poi
ţeleagă şi să se ajute intre i-am dat curs. lasă impresia că vor ceda, sînt ! I Doctorul I’oe:
Dansul
tob
ci, să colaboreze ia bunul ...In faţa comisiei stăteau OMMM ' FOTIalClJi ÎN A®' sc aprind din nou. Se elibe Insistenţele comisiei sînt I-II (Casa de
mers al vieţii în comunita un bărbat şi o femeie. A- rează proces-verhal pentru zadarnice şi cei doi. pleacă MERIA : Al
(Mureşul);
te. S-ar putea crede că mindoi locuiesc în blocul V judecătorie. certaţi, duşmănoşi, să-şi ur din Tennesse
spunînd cele dc mai sus, din Micro 15, Măria Vîjiia- ...Abia îi anunţa secretara meze planurile ambiţioase IlI-a (Lumini
Conspiraţia
încercăm să ţinem o lecţie lă la apartamentul 42, iar comisiei pe viitorii „prota cc şi le-au făcut. rul) ; GI-IELA
despre vecinătate, dat fiind Gherasim Pădureanu la nr. VECINII CEI FALŞI gonişti”, că pe uşă intră, Auzind astfel de pricini, în Marca Eg
faptul că regulile acesteia 15. *intr-o zi, G.P., în cali precum o furtună, doi indi şi altele mai „de soi", stai resc).
sînt cunoscute şi respectate. tatea lui de lucrător la ser vizi — Farkaş Auguslin şi şi te întrebi: oare ce fel
Aşa este în ce priveşte cu viciul dc salubritate al mu Luncan Nicolac, cc stau pe de vecini pot fi cei cc se
noaşterea ; în privinţa res nicipiului, mătura în faţa dezbateri şi nu s-a lăsat . gă, reprezentată de soţia a- strada Primăverii, unul la ceartă, se insultă, se bat Vrei
pectării însă, sc mai poate blocului. După ce a muncit nici unul, fiecare susţinînd cestuia. N.D. zice că nu se nr. 7, celălalt la nr. 3 — chiar pentru nişte lucruri
discuta. o vreme, a observat că gră şi zic amîndoi, întrerupîn- mai mult sau mai puţin se Timpul p
mezile pe care le adunase că celălalt e vinovat, în poate odihni din cauză că du-se, că ei nu se împacă rioase, uneori pentru nimi ziua de 23 s
Tovarăşa Maria Ciornei, în urmă fuseseră împrăştia vreme ce persoana sa sa familia vecină organizează şi se vor duce pînă în pîn- curi ? Nu pol fi dccîl nişte VremoS. va
preşedinta Comisiei dc in te de cineva, probabil de prezintă imaculată. Preşe des petreceri cu gălăgie şi zele albe. De ce? Lui F.A. vecini falşi. Poate cu dis- ' neral instă
fluenţare obştească de pe copii. M.V. era la geam şi dinta comisiei le arata, cu muzică. Cealaltă parte sus i-a dispărut — cu vreun an cuţia în colectivele de mun mai mult no
cădea ploi, i
lingă Comitetul executiv al omul i-a zis cu voce înaltăx- răbdare şi tact, că amîndoi ţine că, dimpotrivă, N.D. şi ceva în urmă — un porc că ale unor asemenea oa şi caracter d
Consiliului popular al mu — Uite ce-ait făcut copiii sînt la fel de vinovaţi şi... vine acasă beat adeseori şi-i şi omul a pus vina pe ve meni, a faptelor petrecute tul va sufla
nicipiului Deva, na spunea : dumitale! — Dînsa mi-a strigat ca... sare ţandăra din orice, la- cin, adică pe L.N. Pc a- i-ar putea aduce cu pi intensificări ]
50 lem/oră i
— Cele mai multe pricini — Ai mei nu. — Dînsul a început şi tă-i pe amîndoi în faţa co ceastă bază a năvălit în cioarele pe pămînt. din vest. Te:
cc ajung în faţa comisiei — Ba da. ■ f '■mi-a zis că... misiei. casa omului şi l-a luat Ia nimă va fi
12 şi 17 grai
au la bază certuri între ve — fía nu. Minutele trec, comisia in- — Dînsa, arată N.D. cu întrebări. Ceartă, scandal, TRAIAN BONDOR ratura maxir
25 de grade.