Page 79 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 79
JMINICÀ, 23 SEPTEMBRIE 1979 Fag. @
şl atunci fratele tău a venit acasă Y
POVESTIRE bucuros că luase un zece la teza
LITERATURA' ^ ARTA' în care scrisese „am să mă fac miner«
şi I-am întrebat «Jilav ai să te faci
M-ai întrebat oilatit ştiind că nu minte niciodată
<:o e cărbunele da
v. şi ţii minte nu ţi-am răspuns a spus atît de Iiotărîl îneît i s-a albit
3RIÊ şi atunci m-ai întrebat ce înseamnă să fii pumnul in care strîngca
a dornici** miner şapca bunicului său
şi nu ti-am răspuns găurită de un glonte
nici cind al pomenit «le sudoare attutci
de lumină şl flori ia . Lupeni
iciitru co de cîte nu m-ai întrebat şi la urmă aj spus
li neagra“ ce legătură au toate astea cu istoria
noastră KAHELA Ii ARC AN
intcmaţio-
Enescu“
triei
ni cal : O a m e n i i l u m i n i i
zică
cănitoarea
umii T o a m n a Ca să le înlîlneşti cu un sugestive. Capacitatea artistu posibilitatea su-şi dezvăluie
iversitatca pictor, nu prin intermediul lui de a înzestra desenul cu integral nuanţele.
Dinamo
>ivi?.ia A). . cîlorva lucrări, ci al unei ex forţa de sinteză. în. condiţiile „Oamenii . luminii“ este în
directă l i t e r a r ă poziţii gîndite şi structurate reducerii lui. pînă aproape primul rînd un tulburător Ml
a chiar de el, este un privile doar la schiţarea conlurelor, de creaţie şi de inimă, un o-
e aui* —
jzical fol- giu. Dacă fiecare lucrare in arc consecinţe asupra întregii magiu adus vieţii şi dăruirii
Primăvara c frumoasă, Angliei Dumbrăveanu, Radu ^ parte reprezintă o realitate compoziţii, căci formele bene minerilor.
muzical- dar frivolă şi imprevizibilă, Felix, Ion Grecea, Mircca ţ estetică, o expoziţie în hitre- ficiază de o dispunere spaţia
opilărici potrivită mai curînd cu fe Sîntimbreanu, cu toţii pric- i gttl ci exprimă universul ar lă clară şi degajată, avînd DUMITRU DEM IONAŞCU „SINTEM AICI DE
: „ Calva - brilitatea f rcaţiei ; vara c teni vechi şi statornici ai i tistic specific creatorului, vi
il 14 anotimpul migraţiei imani- publicului hunedorean. Li ij ziunea sa valorizatoare asu PESTE 2000 DE ANI“
ine spre teritoriile vacan- se adaugă trei dintre cunos- ( pra lui. In aceste împrejurări Astăzi, în Amfiteatrul
redcsccvjje- ţei ; iarna, eu lămpile de cuţii scriitori care trăiesc şi ) hotăritor rămîno ce vezi şi
iiie> <XlV) veghe aprinse pînă tîrziu şi creează aici şi care ne dă- ţ simţi în faţa modului inedit roman de la Sarmizegetu-
sa, se vor deschide ma
: „Jiulccă- cu tăcerile solemne ale nă- ruiesc în această toamnă, se 1 prin care imaginea decodifi nifestările ediţiei jubilia
k Wyler“, moţilor — „Dar uiide-s ma- pare, unele dintre cele mai ’ că sensuri ale existenţei; lio-
tară. Pro- rile ninsori ?" — îndeamnă, bune cărţi alo lor. Cornelia \ tărîlor rdmîne ceea ce duci re a Festivalului culturii
ioiirilor a- şi educaţiei socialiste ha-
ţ spre lectură şl meditaţie. îşi, Rădulescu ne oferă volumul ^ cu tine acasă, intr-un inefa nedorene „Sarînis“. Spec
i uite aşa, toamna, cu cal- Zidul în care s-a Iras iras cit i bil aliaj de cunoaştere şi a- tacolul tematic inaugural
ac s-a
mul şi cu lumina ci priete- fiu şea — titlu eu tragică şi ) fectivilate, de înţelegere cla se va desfăşura sub ge
EMBKIE noasă, a devenit cu vremea bărbătească rezonanţă — cu- ^ ră sau doar bănuială, dc nericul „Sînlcm aici de
limba im? sezonul consacrat recoltelor prânzind o proză densă şi t bucurie şi iscoditoare ncli- peste 2000 dc ani", reali
•artistice şi literare ca şi gravă, profund angajată şi I nişlc. zai de ansamblurile cora
manifestărilor culturale de de o marc generozitate a ţ Un asemenea privilegiu Jii-l
r le ale caselor de cultură
) agricultu- prestigiu. O dovedeşte, aici semnificaţiilor. După, proza 1 oferă expoziţia pictorului Si- din Calau şi Iluţcg, for
la noi, şi festivalul „Sar- remarcabilă şi insolită din / mio/i Costea (filiala U.A.P. maţiile dc dansuri tema
lomică TV mi»“, ajuns în această toam- Albastrul flamingo, carte * Sibiu), de la Lupcni, omagiu
dial tice din Orăşlie şi Ha
îico-ştiinţi- nă la cifra jubiliară, pe ca- aflată la hotarul labil şi ţ adus celor ~>0 dc ani de la ţeg; estrada pionierilor de
eroicele hipic revoluţionara la Şcoala generală nr. 4
ton : „Cei ale minerilor. Impresia covîr-
ï* şiloarc, care dintru început le Deva, recitatori ai ‘I căitu
Consemnări acaparează şi slăpîneşte la în- lui de stat „Valea Jiului“
tarafurile
caselor
şi
de
------------------------------------------------- ţ tilnirea cu creaţia artistului, cultură din Brad, Deva şi
re cei vechi o socoteau sim- seducător dintre roman şi ^ este aceea de jubilaţie since Petroşani.
\ bol al perfecţiunii : zece. reportaj, lv Martiiiovici îşi i ră şi optimistă în faţa vieţii
i 7,00 Ra- i Săptămina dedicată litera- lansează cel de-al doilea i minerului, reuşind in xilo „VORBEŞTE
sy-ista pre- volum din acest an, Nau- gravurile „Victorie", „Aba ISTORIA NEAMULUI“
ca meteo- l turii în cadrul festivalului taj", .,Ritmuri subpămintene",
idioprogra- ■ inaugurează o toamnă dite- sicaa, poeme scrise fără în- J „Poezia minei", „Abataj cu ...este titlul expunerii ce
i) lviagazin l rară bogată. E vorba în doială în aceeaşi notă dc c- ţ
De toate trepte răsturnate“, „Sărbătoa va inaugura, astăzi, > în '•
: Radio jur- \ primul rînd de Salonul ju- legantă esenţializarc a li- ţ re“, chiar şi a ciclului „Oa toate localităţile judeţu
?ăre ; 13,30 ţ deţeaii al cărţii, manifestă- rismului cu care poetul ne-a / meni şi lumini", să configu lui, ediţia a X-a a Fes
,00 Portret
etre Mihă- i re de aleasă ţinută, deveni- obişnuit de mult. In sfîrşit, ? reze o expresivă sinteză a lu tivalului culturii şi educa
i'î interpreţi J tă de acum tradiţională şi dar nu în ultimul rînd, dis- i mii sufleteşti a minerului de ţiei socialiste hunedorene
»iil-ir; 14,45 j care, graţie competenţei şi tinsul om ele ştiinţă, şi cer-4 . ieri şi dc azi, împlinirile şi SartnisExpunerea va fi
îl 5,00 Ciu u
li»,Oft Al- ^ bunei organizări asigurată eetătbr, profesorul universi- ţ căutările oamenilor unei pro urmată de spectacole te
3 Sport şi i dc Centrul dc librării, este tar Ncstor Lupei, va li pre- i fesiuni aspre, dure, dar exem matice şi folclorice şi de
utneul rac- expoziţii dc arici popu
j Dinamica terestră, /
idioju.î'Tiai ; aşteptată an de an cu fi- zcn (;ll plare. Calităţile de cunoscă
ilară; 20,30 i rească nerăbdare dc toţi iu- excelentă lucrare de iniţiere ţ tor ale lumii Văii jiului ale lară.
tru toţi : lui Simion Costea — el în
.n Cuvin tui ^ bitorii culturii autentice. apărută în redutabila eolcc- ţ suşi fiu dc miner din Lu- SÀPTAMÎNA
5 Seară de I (Şi nu numai de amatorii, ţie ¿Lyceum“'-a Editurii Al- ţ
adio jurnal; peni — au fost evocate nu o M ANIFESTÀRILOR.
i sportiv : l dc obicei turbulenţi, care batrbs. Seri dc poezie, zile / pouTieo-
ns ; 24,00 1 Vizitează Salonul doar ca CV IR- ! dată în termeni imperativi. .Sărbătoare. SLVIION COSTEA IDEOLOGICE
?i 0,05—5,00 ^ să recupereze romanele dc ale editurilor şi ale revis- Cele 20 de xilogravuri, din
il nocturn. telor din Transilvania, a- • care distingem cu claritate
aventuri sau „de dragoste“ -viaţa artistului din „Auto Mîine se deschide săp
assssEaES pe care n-au apucat să le nunţă de pc acum o toam- ) portret", se impun prin zu- tămina maniicstărilor po-
ia de-a lungul anului). nă literară deosebit «Ic bo- \ Septembrie litico-ideologice din ca
l , .... . ... - , - • goarea tematicii şi prin su
| Va avea Salonul judeţean gata. Asupra lor vor reveni \ gerarea universului minei în drul festivalului. Prima zi
va găzdui .— la casele de
care omul munceşte şi gîn-
şi libe»’
cinci zile s viitoare. municipii şi oraşe, precum
ta, invitaţi de prestigiu, pre
Roadele anotimpului ne rid în priviri,
de ianutr- al cărţii şi în toamna aceas Şi unele din consemnările 'deşte în mod creator. Cursivă Curge lumina galbenă din frunze, cultură şi cluburile din
i de vară); cum George Bălăiţă, Âl. şi energică, linia despică spa Fiecare clipă, neîntîrziat ne trece, ■ şi la căminele culturale
Iţim a Iron- .Citprariu, Lucian Cursaru, RADU CIOBANU ţiul cu precizie, reuşind să în adevărul atâtor iubiri. de la comune — simpo
(Flacîîra) : închege mişcări şi atitudini în taină, dimineaţa ne străbate, clară,
nnessee — Pasărea îşi duce zborul lin, zionul „Directivele Con
.rta); Com gresului al Xll-lca al
ei ar de Iu-* în frumuseţea toamnei, pasul meu coboară, Partidului Comunist Ro
I); PETRO- Eminescu si tinutul Hunedoarei Cu dealurile de struguri şi cupele de vin.
Capricorn ’ Septembrie — timp fără uitare, mân“, grandios program
I • (Unirea): de muncă pentru intrarea
seriile I-II O adunare de âpseudo- Ecou preiung al dorurilor noastre. României socialiste intr-o
Braţele A- acest ţinut, Eminescu ape originea în Haţeg, afirmînd, Ceas tle-apror.pe şi ceas din depărtare, fază nouă, superioară.
ca); LU- .arheologie“, ţinută la Deva, lează, pe lingă argumente pe baza izvoarelor istorice, Rotit spre-haUurile albastre.
î&nascjŞ de în .30 mai 1383, despre al de ordin demografic, la Le că nepotul de soră al rege MIItON TIC Librăriile „Mihai Emi
Tio tul pon-
.ncitoresc) ; cărui prezident M. Emines genda Corvineştilor. Iată : lui polon şi maghiar Ludo nescu“ din Deva, . „Ion
pentru un cu spune că „a fost obligat Marca domnitorilor mun vic I a donat la 1383 satul Creangă“ din Petroşani şi
iese); LO- pînă la oarecare grad de-a teni este u.n corb de pe Zlaşli, de lîngă Hunedoara, nr 20 din Hunedoara vor
• în loden fi om serios“, i-a prilejuit oferi, mîine, publicului
tELA Chi- cind „o frumoasă copilă“ a contelui Vladislav, fiul lui
'xc) ; ANI- marelui poet, pe atunci re românilor din Făgăraş, că- Muşat din Almagiu, şi fiilor ârs poetica expozi(ii dc carte cu tema
a ea ,.Arse- dactor la ziarul „Timpul“, zînd în dragoste ..grea“ cu săi Petru, loan, Alexandru „România în anii socia
c) ÛRI- un periplu patriotic şi isto lismului", iar la bibliote
linişte (7 domnul Ardealului, primeş şi Muşat. „Un Petru Muşat
AD : Viaţa ric in ţinutul Hunedoarei,' te ca semn un inel. de aur, e domn în Moldova (1375— Să fii ostatic pădurii de cuvinte, cile publice şi ale clubu
Steaua ro- vatră a plămădirii poporu pe care un corb flămînd îi 1392) şi întemeietorul dinas Aerul ei să-l respiri prin vocale, rilor din judeţ expoziţiile
A: Scptem- lui român, „din care a ieşit tiei din care, ca o culmina Din vinul bun al vreunui cinice vor fi organizate sub ge
QRAŞTTK : răpeşte din manile copila-
y (Patria); familia Corvinilor, proba ţi ane, a răsărit Ştefan V. Vechi să torni tuturor in pocale. nericul „înfăptuiri revo
ren blindai bil şi a Basarabilor şi a di- Muşat cel Mare“.» Hălăduind la ciutura eu verbe luţionare şi noi, orizonturi
\GIU-BAJ : naştilor din Moldova chiar“. S-asculţi uimit cum ele se îngînă-n ale construcţiei socialiste".
isa de cul- Faptul că şi maramureşe
Drumuri în Interesează pentru rîndu- nii ar fi originari din Ha Euritmii de sunet şi candoare, Muzeul judeţean Deva va
r>; BRAZI: rile de faţa, acum cind ne ţeg (este vorba probabil Cu-arhaicele cuinpcnî de fîntînă. prilejui vizitatorilor înlîl-
U CALAJN: pregătim să sărbătorim 2050 ÜÜ Să arzi solemn pe ruguri de silabe, niri cu „Realităţi biblio
— seriile despre ramura lui Dragoş
Itură) ; SI- de ani de la crearea primu şi Bogdan), este explicabil Sclav şi s'ţăpîn metaforei să-i fii, file hunedorene".
:trulea stol lui stat dac centralizat şi după cum afirmă M. Emi Să umpli golul dintre noi şi stele în zilele următoare : mese
v : Şeriful independent, sub conduce şuiui, viitorul Negru-Vodă, nescu prin analiza cuvîntu- Cu eelc mai frumoase armonii.
- partea a pe cînd mama lui dormea rotunde pe tema „judeţul
TELIUC : rea lui Burebişta, două idei lui „Maramureş“, ca o com IONEL AMĂRIUŢEÎ Hunedoara în perspectiva
erii (MLne- din articolul la care ne re obosită intr-o dumbravă. binaţie între numele vechi Congresului al Xll-lca al
Explozie ferim, întîlnite dealtfel şi în Cprbul este săgetat de un
(IMuncito- al Porţii de fier „Marmu- P.C.R.", colocvii dc istorie
alte articole, de polemică ce chiul copilului şi, cu corbul ca“ şi numele Murăşului, — „Partidul Comunist Ro
trimite la partea a doua a avînd în gît inelul, purced care străbate pc la nord mân, uriaşa forţă transfor
Scrisorii- a IlI-a, polemică spre curtea voievodului ca ţinutul Hunedoarei. Osmoză matoare a societăţii ro
pe deplin justificată : ideea re îi dă copilului titlul de Om de o rară probitate, . mâneşti contemporane“,
înrudirii domnitorilor- ro voievod şi mai .tîrziu voie M. Eminescu nu poate trece dezbateri —• „Politica c-
mâni din cele trei provin vodatul Făgăraşului în stă- cu vederea „acest soi de oa Vcairăm de prin ţară cu piugurilc-n mină t ■>nomică a partidului, te
ibil pentru cii, la care Eminescu adau pînire. Eminescu conchide : meni care privesc ştiinţa şi în spaţiul dintre Jiuri ee naşte-n ochi lumină melia împlinirilor noastre
îmbrie :
'cni fia gc- gă şi osul domnesc al voie „Corbul e marca dinastiei istoria ca un fel de marfă, .şi-adesca în amiezi cind muntele se-nciină socialiste“, tribuna ideilor
cu cerul vozilor maramureşeni, toţi Corvinilor dincolo de Car- care trebuie apretată după simţim un suflu-al împlinirii scurgîndu-se in — „Conceptul de progres
Local vor cu rădăcini în ţinutul Hu gusturile unora“ în „...vo economico-social in docu
vor avea paţi, a dinastiei Basarabi- mină*
zersă. Vin- nedoarei şi ideea respectu lor dincoace“ şi abia poeţii lume de plagiate şi de nea Plugari sau altceva de-am fost mentele Congresului al
>derat. cu lui pentru adevărul istoric Văcăreşti şi Domnii de la gră ignoranţă... prin cari, XH-lea al partidului“,
le, pînă la probat cu argumente ştiin- . 1821 încoace l-au schimbat fără nici o probă pozitivă, stăm astăzi drepţi neistoviţi dc stîncă concursuri gen „Cine ci
sud, apoi teşte, cunoaşte“ — „De
ratura rai- ţifice şi de bun simţ. cu acvila şi l-au substituit prin reticenţe şi sofisme, se- Şi zi de zi în comunistul rost
rinsă Intre Deranjat de schimbarea în stema ţării. tăgăduieşte continuitatea dăm pîiuc ţării „ca dintr-o arătură mai adîneă“. 2060 de ani pc aceste me
iar tempe- românilor în Dacia“. leaguri au trăit şi au
între 20 şi arbitrară a numelor cîtor- Totodată, Mihai Eminescu luptat înaintaşii noştri".
va zeci de localităţi stră avansează presupunerea că ION PASCAL VLAD
vechi şi pur româneşti din şi domnii Moldovei îşi au Prof. GLIGOR HAŞA
