Page 80 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 805 ® DUMINICĂ, 23 SEPTEMBRIE 1979
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la festivităţile prilejuite de
aniversarea a 400 de ani de existenţă a comunei Scorniceşti
(Urmare din pag. 1) ţic artizanală, unde se obţin privind diversificarea conti nuat apoi la liniile şi. atelie Ceauşescu la Scorniceşti, a ceşti Ordinul „23 August“
articole destinate beneficiari nuă a gamei sortimentale, rele intrate în producţie. A- avut Ioc o adunare populară, clasa I, conferit acestei loca
prczcntanţi ai organelor loca lor din ţară şi de peste ho valorificarea superioară a ma vînd cuvinte dc apreciere la care au luat parte toţi lităţi pentru contribuţia deo
le ele partid şi de stat, mii tare. Locuitorii comunei au terialelor şi materiilor pri pentru rezultatele obţinute, locuitorii comunei, precum şi sebită adusă de locuitorii ci
de locuitori ai comunei, ai a- înconjurat cu deosebită dra me, ridicarea continuă a ca secretarul general al partidu numeroşi cetăţeni din aşeză la lupta întregului popor pen
şezărllor din împrejurimi, ca goste, stimă şi respect pe to lităţii confecţiilor, creşterea lui a indicat să se scurteze rile învecinate. tru independenţă şi progres
re au ţinut să salute cu deo varăşul Nicolae Ceauşescu, pe calificării profesionale. în perioada de punere în func Apariţia tovarăşului Nicolae social, la creşterea an de an
sebită căldură şi însufleţire tovarăşa Elena Ceauşescu, legătură cu perspectiva acti ţiune a întreprinderii la în Ceauşescu la tribună a fost a producţiei agricole, precum
sosirea tovarăşului Nicolae manifestîndu-şi bucuria de a vităţii fabricii, gazdele au in treaga capacitate proiectată. salutată cu puternice aplauze şi pentru participarea activă
Ceauşescu, a tovarăşei Elena se reîntîlni cu marele fiu al format că la nivelul anului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi urale, cu îndelungi ovaţii, la înfăptuirea politicii parti
Ceauşescu. Sentimentele lor localităţii lt)r, al întregului 1982 producţia de confecţii împreună cu tovarăşa Elena cei prezenţi Ia miting expri- dului şi statului dc făurire a
sînt sintetizate în urarea în nostru popor. se va tripla, odată cu finali Ceauşescu au străbătut, în- mîndu-şi încă o dată dra societăţii socialiste multilate
scrisă pe o mare pancartă Cu sentimente de profun zarea noilor secţii ce urmea tr-o maşină deschisă, Scorni- gostea şi recunoştinţa faţă dc ral dezvoltate în patria noas
„Bine aţi venit, mult iubite dă dragoste şi respect, cu c- ză a fi construite în localită ceştiul nou, modernul cartier secretarul general al partidu tră, cu prilejul împlinirii a
şi stimate tovarăşe Nicolae moţia pe caic lc-a prilejuit-o ţile Piatra Olt, Balş şi Pot dc blocuri, expresia transfor lui pentru grija permanentă 400 dc ani dc la prima ates
Ceauşescu, la marea sărbă întîlnirea cu conducătorul coava. mărilor radicale pe care le-a manifestată în direcţia dez tare documentară a comu
toare a Scorniceştiului !“. partidului şi ţării, a fost pri Mulţumind pentru pre cunoscut şi le cunoaşte a- voltării multilaterale a tutu nei.
Preşedintelui republicii i-a mit tovarăşul Nicolae ţioasele indicaţii ale secreta ceastă veche vatră româ-r^ ror judeţelor ţării, sporirii La adunare au luat cuvirv
fost prezentat onorul de că Ceauşescu şi pe noua platfor rului general al partidului şi nească, aflată în plin proces bunăstării întregului popor. tul Victor Popescu, secreta
tre o gardă jnilitară. mă industrială ce se contu pentru îndemnurile primite, de dezvoltare, atît economi Ei au dat glas, în acelaşi rul Comitetului comunal de
A fost intonat Imnul de rează în centrul civic al vii colectivul fabricii s-a anga că, cît şi în ce priveşte con timp, adeziunii depline la po partid, primarul comunei
Stat al Republicii Socialiste toarei urbe. Pe platoul din jat să-şi sporească contribu fortul, îmbunătăţirea vieţii, litica internă- şi externă, Scorniceşti, Ion Duhai, secre
România. faţa celor două unităţi in ţia la îmbunătăţirea conti urbanizarea. profund ştiinţifică şi clarvă tarul comitetului de partid
După sosire, secretarul ge dustriale de interes republi nuă a aprovizionării popu în continuare, secretarul zătoare, a partidului şi statu dc la întreprinderea dc pom
neral al partidului a vizitat can, care prefigurează viito laţiei cu bunuri de consum, general al partidului s-a lui nostru, hotărîrii lor ne pe şi subansamble auto, Ma-
unităţi ale consiliului unic rul oraş agroindustrial, şi rcalizînd. în cinstea celui oprit la un lan cu porumb strămutate dc a-şi spori con ria Stoian, reprezentanta ti
agroindustrial Scorniceşti, ca anume Fabrica de confecţii şi de-al XH-lea Congres al din apropierea comunei, pri tribuţia la înfăptuirea măre neretului din comună, Du
re dovedesc saltul făcut de noua întreDrinderc de pompe partidului, o producţie supli lej de analiză a experienţei ţului program de ridicare a mitru Popescu, pensionar, şi
agricultura acestei străvechi şi, subansamble auto, sute de mentară în valoare de 1 mi .Scorniceştiului în obţinerea României socialiste pe noi Vasile Bărbulescu, preşedin
aşezări, aflată astăzi în plin constructori de maşini şi de lion de lei. unor producţii superioare dc trepte dc progres şi civili tele Cooperativei agricole din
proces de dezvoltare şi mo croilorese au întîmpinat, în» Pe aceeaşi platformă in porumb la hectar. zaţie. localitate.
dernizare. Au fost vizitate tr-'o atmosferă deosebit de cal dustrială, în prezenţa secre Apoi, secretarul general al Adunarea a fost deschisă Intr-o atmosferă vibranţi-
două ferme ale modernului dă, cu puternic entuziasm, pe tarului. generai al partidului, partidului a făcut un popas de tovarăşul Ion Albulcţu, dc puternic entuziasm, a luat
complex avicol. Gazdele au tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost inaugurată prima ca la casa părintească, ridicată prim-secretar al Comitetului apoi cuvîntul tovarăşul
raportat că, în prezent, va pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pacitate de producţie a în cu trei sferturi de veac în judeţean Olt al P.C.R., pre NICOLAE CEAUŞESCU.
loarea producţiei animaliere pe ceilalţi tovarăşi din con treprinderii de pompe şi sub- urmă dc soţii Andruţa şi A- şedintele Consiliului popular Cuvântarea secretarului ge
Ia cooperativa agricolă de ducerea de partid şi de stat ansamblc auto. în aplauzele lexandra Ceauşescu, şi unde judeţean. neral al partidului a fost ur
producţie Scorniceşti repre care îi însoţesc. sutelor de muncitori, fre a copilărit, împreună cu fra în aplauzele miilor de par mărită cu viu interes, cu
zintă 50 la sută din valoa Vizita de lucru pe platfor zori, rabotori, rectificatori, ţii săi, tovarăşul Nicolae ticipanţi la adunarea popu deosebită atenţie şi profundă
rea producţiei globale. Faptul ma industrială a început la presatori, tratamentişti, pro Ceauşescu. Momente de înal lară, tovarăşul Nicolae satisfacţie, fiind subliniată în
că aici se practică o agricul Fabrica de confecţii, unitate fesii ce confirmă vocaţia in tă încărcătură emoţională, Ceauşescu a înmînat repre repetate rînduri cu aplauze şi
tură modernă, intensivă şi intrată în producţie cu doi dustrială a Scorniceştiului, se trăite împreună cu consătenii zentanţilor comunei Scorni urale.
de înaltă eficienţă este do ani în urmă. Pe baza unor cretarul general al partidului săi, cu miile de locuitori ai
vedit şi de impetuoasa dez grafice şi panouri, secreta a tăiat panglica inaugurală şi Scorniceştiului.
voltare a aviculturii în ulti rul general al partidului a a dezvelit placa ce atestă in Tov.arăşul Nicolae Ceauşescu
mii 4 ani, cooperativa din examinat, împreună cu con trarea în funcţiune astăzi, 22 şi tovarăşa Elena Ceauşescu
Scorniceşti fiind mereu frun ducerea Ministerului Indus septembrie 1979, a noii uni s-au oprit apoi la cimitirul
taşă în jiceastă privinţă. triei , Uşoare, cu specialiştii tăţi constructoare de maşini. din Scorniceşti. La mormin
In continuare, a fost vizi din cadrul centralei indus tele părinţilor tovarăşului
tat complexul de sere Scor triale de resort şi din între La intrarea în incinta în Nicolae Ceauşescu — Andru
niceşti, unitate care, prin ce prindere, evoluţia principali treprinderii, în faţa unor ţa şi Alexandra Ceauşescu — Convorbiri ront-algcrienc
la- 16 hectare amenajate, con lor indicatori de producţie şi grafice, a unor exponate — s-a păstrat un moment de re
cretizează în această ramură de eficienţă economică. S-a primele pompe de apă des culegere şi au fost depuse
a agriculturii hărnicia locui relevat că fabrica a atins pa tinate producţiei de autove coroane dc flori. ALGER 22 ' (Age’rpres). lui algerian a transmis pre
torilor, capacitatea lor de a rametrii proiectaţi încă din hicule —, secretarul general în continuare. îndreptîn- — Tovarăşul Cornel Burtică, şedintelui român un cald me
face pămîntul să dea cît mai trimestrul al IV-lea al anu al partidului a analizat, îm du-se spre stadionul din lo viccprim-ministru al guver saj dc salut, urări de sănă
multe roade. Sera obţine lui trecut şi că şi-a realizat preună cu conducerea minis calitate. tovarăşul Nicolae nului, ministrul comerţului tate şi fericire personală, de
două cicluri de producţie a- planul pe 8 luni din acest an terului de resort, cu specia Ceauşescu şi tovarăşa Elena exterior şl cooperării econo noi succese în activitatea pe
nual. Legumele şi zarzavatu la toţi indicatorii. lişti din întreprindere, pro Ceauşescu au vizitat muzeul mice internaţionale al Repu care o desfăşoară pentru dez
rile sînt destinate pieţei in Vizitînd apoi secţiile ele blemele pe care Ie ridică în Scorniceşti,-unde le-au fost blicii Socialiste România, a voltarea multilaterală a
terne, cît şi exportului. O produse pentru femei şi pen ceperea fabricaţiei, precum şi înmînate medalia jubiliară fost primit de Cliadti Benje- României şl prosperitatea
bună parte a producţiei se tru copii, în care lucrează înfăptuirea programului de „Scorniceşti 400“. Apoi, în did, preşedintele Republicii ponorului român.
valorifică superior prin pre circa 1 300 de muncitoare, asimilare a producţiei de cadrul unei expoziţii amena Algeriene Democratice şi în timpul convorbirii, a
lucrarea industrială în sec secretarul general al partidu pompe de benzină şi de ulei, jate în incinta complexului Pooulare. fost exprimată voinţa celor
ţiile proprii ale cooperativei lui a discutat cu colectivul în etapa a doua de dezvol sportiv a fost prezentată Din partea tovarăşului două ţări de a intensifica oc
agricole de producţie din lo întreprinderii felul cum se în tare a întreprinderii, prevă dezvoltarea economico-socia- Nicolae Ceauşescu. pre un plan superior relaţiile lor
calitate. făptuiesc indicaţiile date la zută pentru finele anului lă a localităţii. şedintele Republicii Socialis economice, precum şi în toa
în aceeaşi zonă a fost vi consfătuirea de lucru de la 1980. Cu prilejul vizitei efectua te România, a fost transmis te celelalte domenii de acti
zitat şi complexul de produc- Ncptun, din vara acestui an, Dialogul de lucru a conti- te de tovarăşul Nicolae preşedintelui Chadli Benje- vitate, spre binele popoare
did un salut prietenesc şi ce
r MT M raci» t <nw • tao*a* * mama 0 asmwr 0 lor român şi algerian. în fy
le mai bune' urări de sănăta 1 osul cauzei colaborării
Laşa. 7. Fe, învăţat. 8. Iniei, te şi fericire, iar poporului păcii în întreaga luuiCr'"'
Au fost examinate, de ase
m&&at*r femiMeai m moaio dUunùftteal Rele. 9. Linişte, Tn. 10. E. algerian — urări dc prospe menea, unele probleme ale si
Citi, Pat.
ritate.
La rîndul său, şeful statu- tuaţiei. in*--—‘i™'»,
MAT ÎN TREI MUTĂRI
ODA REPUBLICII ca şi V. Spălărelu-; 3. Cu Aurul verii ; 10. Toc de pie Controlul poziţiei. Alb :
slabă frecvenţă — Autorul- le (pop.) — A scris poezia naţional unitar român“, de
x
ORIZONTAL: 1. Compo Rd6, Df2, Tc5, p. c3
zitor, autorul piesei corale piesei corale „Patrie, pămînt „Colind de ţară nouă“ ; 11. Ştefan Pascu.
Autorul poeziei „Pămîntul ţă
O Adunarea Generală a
„Republica noastră“ — A de aur“ ; 4. Cu datoria îm rii mele“ — îi aparţine piesa Negru : Rd3 examinat, în cadrul şedin
compus lucrarea corală ,,Cîn- plinită — Benone cel mic — Vocală „Odă Patriei“. ţei plenare, raportul Comi
tăm a ţării tînără grădină“ : Din adîncuri ! ; 5. A compus Rezolvarea careului din nu tetului pentru verificarea
2. Semnatarul partiturii cora poemul coral „Stema ţării“ DICŢIONAR : CAB, EEM, mărul 6 799
le intitulată „Ţara lui Făt- — Rîu în U.R.S.S. ; 6. Auto 1. Del •— b2 Rd3 — c4 <6 în oraşul Hodmezo- deplinelor puteri. Adunarea
Generală a aprobat prin vot
Frumos“ — Autorul piesei rul versurilor intitulate „Re SID, GAV, CIU. 2. Tg7 - g2 Rc4 — d3, vasarhely din Ungaria a recomandarea acestui orga
corale patriotice „Balada Stea publică, lumină vie“ — A VASILE MOLODEŢ 3. Db2 - d4+mat fost organizată Ziua priete nism privind recunoaşterea
gului“ ; 3. Ne-a lăsat vo scris ciclul de poezii „Ardea- Deva niei româno-ungarc. Cu a- deplinelor puteri ale repre
lumul „Cîntecc populare lule, Ardealule bătrîn“ ; 7. La 1. Del — b2 Rd3 :e3 cest prilej, a avut loc o a-
jug — Nimeni nu-1 urmea 2. Tg7 — g3 Re3 — f4 zentanţilor Kampuchiei De
româneşti“ — De Ia plug 1 ; ză ; 8. Din Odobeşti ! — La Rezolvarea careului din nu dunare, în cadrul căreia au mocrate la Organizaţia Na
4. în România ! — Fără ex mărul (¡799 3. Db2 — e5 fost evocate însemnătatea ţiunilor Unite.
cepţii -— încet, încet; 5. Bir o cantată ! -— Ne-a lăsat pie 1. Econom, Sac. 2. Tova- 1. Del — b2 Rd3 e4 revoluţiei dc eliberare socia
jă englezească — Autorul vo sa corală „Imn festiv“ ; 9. rasa, R. 3. Atasamente, Ti ti, 2. Db2 — c2 R&4 — 15 lă şi naţională, antifascistă © Preşedintele R.S.F. Iugo
lumului de versuri „Pro pa Autorul versurilor „în lume Ocara. 5. Edi, Osute. 6. Ieri, 3. De2 — f3 + mat şi antiimperialistă şi realiză slavia, Iosip Broz Tito, l-a
tria“ ; 6. Semnatarul versuri nu-s mai multe Românii“ — rile obţinute de poporul ro primit în localitatea Tara
lor „Cantatei Patriei“ — Ma mân, în anii construcţiei pc Wang Renzhong, vice-
rc; 7. Culme (fig.) — Flu 7Z77/ socialismului, precum şi re premier al Consiliului dc
viu în Ţările de Jos ; 8. Din laţiile de prietenie şi cola Stat al R.P. Chineze. Cele
creaţia sa dedicată patriei m 1 Av/. borare multilaterală exis două părţi şhau exprimat
desprindem poezia „Patrie, y//A tente între Republica So satisfacţia faţă de dezvol
credinţa mea“ — Port în A- pi /AV/ É cialistă România şi Repu tarea cu succes a relaţiilor
rabia Saudită — Pe româ ’///a W//. '/’/// blica Populară Ungară. prieteneşti ¡ugoslavo-chineze.
neşti meleaguri ! ; 9. Torent ® Răspu'nzînd interesului relaţii bazate pe înţelegere
în Pirinei — Autorul volu '//’/> vm y/// larg al opiniei publice por şi respect reciproc, infor
mului „Prin Ţara de Sus“ : 10. tugheze faţă de istoria mează agenţia Taniug.
Ţine de un metal radioactiv — m /Vrv Y//< României, la Lisabona au © L;. Lisabona s-au în
La un hotar al ţării; 11. A ’//A apărut două lucrări consa cheiat lucrările plenarei Co
scris poezia „Ţara mea“ -— g n crate acestei teme. mitetului Central al Parti
Poclă, autoarea versurilor in 7/A V7Z, V//' '/// „Imprimeria statului din dului Comunist Portughez.
titulate „Patrie sfîntă“. . Vi'/ Lisabona —- Casa de Moe- Plenara a dezbătut proble
y/y,
VERTICAL: 1. Autorul suitei Iii Vfr/< Y//> da“ a tipărit lucrarea „Is me legate de pregătirea
simfonice „Ţara Hălmagiului“ ' / / / / /A/V, v/v, toria poporului român“, dc pentru alegerile genera
— A scris poezia „Cîntec Constantin C. Giurescu şi le parlamentare intercalate,
pentru Republică“ ; 2. Mode m 1 YW( Dinu G. Giurescu. în edi precum şi pentru alegerile
lator în alamă -— „...mea“ Ü Wa tura „Arcadia“ a apărut lu în organele locale ale pute
titlul a trei piese corale sem H Z&k crarea „Formarea statului rii.
nate de C. .Ţăranu, I. Vani-
COLEGIUL DE REDACflE : REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se tac la oficiile poştale, factcrii
poştali şl dlfuzorli voluntari
Nicolae Badiu, Qbcorghe Căiinescu, Tiberiu Istratc 2700 Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35 Instituţii. din întreprinderi si 8
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gbeorghc Telefoane: 11275, 11585, 20708 Costul unul abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48
Parei (redactor şef). Vasile Pâ(an, Nicolae Tircob. TIPARUL : Tipografia Deva. str 23 August, nr. 257 let (pe 8 luni), 98 lei (un an).
I