Page 83 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 83
MARŢI, 25 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 3
Creşterea bunăstării întregului popor lili un
9 w 1 ■ im mi
(Urmare din nae. 1) fată de nivelul anului 1980. ale cincinalului viitor, con- QyümiêsÆÆÆm
Cu peste 36 la sută vor strucţia de locuinţe şi e-
:olar ele li retribuţiei nete de 2 670 lei creşte în viitorul cincinal chiparea tehnico-edilitară JIUL „U" CLUJ-N.
li lectură şi cheltuielile pentru învă a localităţilor vor intra
în structu- lunar. Participarea oame 3HEHZagg
ui de edu- nilor muncii la beneficii, ţământ. Aceasta va însem într-o etapă a definitivări
'ăţămînt element cu un conţinut re na : cuprinderea în grădi lor. în întregul cincinal 1 — 0 (0 — 0)
ulară urmează să se construias
Dallas. E- lativ nou în structura ve niţe a tuturor copiilor de O victorie aparent foarte neficiat, în obţinerea preţioa DACIA ORAŞTIE — C.F.R.
niturilor fiecărui om al vîrstă preşcolară, cuprin că din fondurile statului greu obţinută — după scorul sei victorii, de serviciile une CLUJ-NAPOCA 0—0
muncii, va spori în 1985 cu derea în treapta I de liceu sau din fondurile populaţi minim — dar realitatea din ori extraordinare ale lui Bii-
ă să iu- 50 la sută faţă de ultimul a întregii generaţii a cla ei cu sprijinul statului în teren, apreciată de spectato din, rămas deseori... penulti Am sperat şi am aşteptat
Cil an al actualului cincinal. sei a VIII-a, creîndu-se credite şi execuţie 1 100 000 rii prezenţi, reclama un suc ma speranţă de evitare a pe cu justificate pretenţii ca a-
onieresc Veniturile ţărănimii vor condiţii pentru generaliza apartamente. 'Cu aceasta, ces categoric al localnicilor. ricolului din faţa ultimului
ocialiste practic, fiecare familie din ceastă întîlnire să fie, aşa cum
rişti ce creşte, potrivit prevederi rea învăţămîntului liceal. Vrem să spunem că echipa apărător — Cavai, şi ale lui ne-au. obişnuit confruntările
lor proiectului Programu- Raportate la cincinalul România va locui într-o jiul a dominat evident, mai Varga — prezent în toate fa anterioare ale celor două e-
cial-politică lui-Directivă, cu 25,4 la 1976—1980, cheltuielile pen locuinţă relativ nouă. Va consistent în prima repriză, zele, inepuizabil. Bine au ju cliipe, un derbi. Am aşteptat
1 sută cele ale ţăranilor coo tru sănătate vor fi în cin creşte gradul de confort a avut mai multe ocazii bune cat şi Stoichiţă, dar a vrut un meci înlreg să vedem mă
peratori şi cu 23,1 la sută cinalul ui’mător cu 32 la prin sporirea numărului de şi foarte bune de gol, para să rezolve prea multe. P. Gri- car un gol, sau cîteva faze
area Con- cele ale ţăranilor cu gospo camere pe un apartament doxal, în a doua, cînd jocul gore, Rusu. In schimb îna
XH-lea al sută mai mari, iar cele de fotbal adevărat. Zadarnic
¡misiune de dărie individuală. pentru cultură şi artă vor şi prin reducerea număru a fost mai echilibrat, sau poa intaşii locali au avut presta însă ! Meciul, pînă la urmă,
de maşini- Majorarea alocaţiilor de spori cu 26 la sută. lui de persoane pe o came te tocmai de aceea : cînd oas ţii palide, nereuşind să în n-a fost deeît un joc oareca
agregate stat pentru copii şi a. pen Un element de bază în ră. Creşterea cu 2 000 000 peţii, după golul primit, au scrie goluri, lăsîncl greul pe re, de uzură, cu foarte multe
ala TV siilor de asigurări sociale, structura noţiunii de nivel mc/zi. a capacităţii instala ieşit mai mult in ofensivă, lă- alţii, cu toate că Muşal şi erori tehnico-tactice, scăzut ca
atru de C.A.P. şi a altor cate ţiilor de alimentare cu apă sînd mai liber terenul în a- Lixandru s-au zbătut, dar c- valoare şi conţinut fotbalistic.
cîntecului gorii va fi, de asemenea, de trai îl constituie desfa şi cu 3 200 km a reţelelor părare. chipa are nevoie şi de Sălă- Dacia, ca gazdă, a căutat să
cerile de mărfuri şi pres
sursă de sporire a venitu tările de servicii. Desface de canalizdre de asemenea Scorul puica fi însă mult gean, care însă s-a ocupat obţină cele două puncte puse
rilor. rile de mărfuri vor spori vorbesc despre gradul de mai mare dacă în min. 12, mai mult de reproşuri; de în joc, atacînd mai mult. Dar
După cum se ştie, gratui în cincinalul următor în- confort al localităţilor a- Stoicii iţă şi încă vreo t rei co Bucurescu — dar acesta, deşi a făcut acest lucru fără luci
tatea unor funcţionalităţi tr-un ritm anual mediu de nului 1985. legi nu se încurcau în faţa a intrai doar în min. 70, a ditatea necesară şi, mai ales,
social-cultu-’ale completea Realizarea acestui impre porţii goale; dacă la faza apărut mai., obosit decîl cei fără acel plus de vigoare o-
6,00 Ră ză armonios posibilităţile 6,4 la sută. Este edificator sionant program de ridica din minutul ÎS, lucrată spec lalţi care pînă atunci au fensivă. De partea cealaJtă,
ii net ii ; 7)00 să arătăm că la nivelul a- re a nivelului de viaţă şi taculos de Muşal, Lixandru şi muncit serios.
00 Revista de creştere a nivelului de nului 1985 populaţia va fi C.F.R. — preocupată doar să
erul melo- viaţă materială şi spiritua civilizaţie presupune mo Varga, încheiată cu şutul ulti Golul, marcat la începutul nu piardă, a căutat să rezolve
in de lă a oamenilor muncii, înzestrată cu : 300 aparate bilizarea tuturor eforturi mului ; dacă în min. 27 o si reprizei secunde de către cu cît mai puţine complicaţii
as cult Hi_ radio, 245 televizoare, 220 tuaţie rarisimă, prelungită, Lixandru, a avut la origine
n de ştiri; cheltuielile social-cuiturale frigidere, 153 maşini de lor, a întregii puteri de momentul defensivei, organi-
î rock şi totale, finanţate de la bu muncă şi creaţie a oame cînd Ciocan a respins de pe o lovitură de la 11 metri (henţ) zîndu-se bine în linii succesive
iţa; 11,00 getul statului, din fonduri spălat şi 57 autoturisme la nilor muncii la înfăptuirea linia porţii, apoi cînd porta executată de Stoichiţă şi res de apărare, acţionînd grupat
11,05 Atlas 1 000 de locuitori. în ceea neabătută a politicii indus rul Moldovan părea bătut, pinsă de portar pînă la... îna-
vanpremie- le pentru acţiuni sociale la închiderea căilor de acces
35 Publici- ale întreprinderilor şi din ce priveşte prestările de triale şi agrare a partidu Lixandru n-a nimerii ţinta — intaşul-speranţă al Jiului. Dii- la poarta lui Nagel.
in de ştiri; fondurile proprii ale orga servicii, se va înregistra lui nostru, ştiut fiind că dacă numai aceste situaţii pă gol, cel puţin 5 ocazii Din acest duel continuu au
zitori, mari un adevărat salt, creşterea numai munca rodnică, înalt s-ar fi concretizat în goluri, hune au fost ratate, ca în
Studioul de nizaţiilor cooperatiste şi min. 7li minimul avantaj să rezultat şi cîteva faze în care
la 1 la 3 ; obşteşti vor ajunge în a- faţă de 1980 fiind de 54 productivă a întregii naţi Jiul realiza măsura elanului golul a fost foarte aproape de
aşilor; 16,00 nul 1985 la 14 200 lei pe la sută. uni este suportul cel mai şi abnegaţiei cu care a abor se clatine la lovitura liberii a .deveni realitate : în min.
Î0 Coordo- sigur al creşterii nivelului dat şi susţinut, de la cap la executată de Chnpcanu. Dar, 14-, Radu a tras în bară ; în
16,40 Or- familie, ceea ce înseamnă în cadrul impresionantu ar fi fost nedrept!
ică uşoară o majorare de 37 la sută lui program de investiţii de trai. cap, această dificilă întîlnire. min. 34, Nagel parează cu
inii; 17,00 Dificilă, pentru că şi Ia Pe A arbitrat... mai bine ca succes mingea şutată de Fo-
17,05 Te troşani „U“ a arătat că nu de obicei M. Morarii (Plo
>atria mea; ţional „Cîntarea României“. ieşti). goroşi. în repriza a doua,
eterne ale întîmplător se numără prin Neagu şi Szilaglii mai irosesc
îemare că- Sub arcuri de lumini Tarafuri, formaţii de dan tre fruntaşele campionatului, JIUL: Cavai — P. Grigo- fiecare eîte două ocazii bune
:e; 18,00 O- suri, grupuri vocale, o suită susţinîndu-şi cu dezinvoltură de gol. Ar mai fi de amintit
nterpreţi ai de solişti vocali şi instru ideca jocului în mare mişca re, Budin, Rusii, Miculescu,
Idovenesc f* Stoichiţă, Giupitu, Varga, Su- şutul-bombă al Iui Ţegean,
îisaj indus- (Urmare din pag. 1) rilor tematice şi populare mentişti, rapsozi populari, re, cu pase directe în căuta din min. 61, care a zguduit
î; 20,30 Mc- ale caselor de cultură din ansambluri folclorice de la rea mai ales a lui Batacliu, lăgean (Encscu, min. S8), bara porţii lui Cocu. -
românesc; ricului dr. docent Octavian Orăştic, Haţeg, Deva şi Li casele de cultură din Pe Lixandru (Bucurescu, min.
ştiri ; 21,05 dar, în beneficiul Jiului, nu A arbitrat, un meci fără
22,00 O zi Floca o rememorare a tim ceul agroindustrial Haţeg, troşani, Deva, Călan, Orăş- toţi componenţii săi au [ost 70), Muşat. probleme, I. Rus (Tg. Mu
Bijuterii pului ce şi-a dăltuit adînc ansamblurile corale ale ca tie, Haţeg, de la cluburile in cca mai bună. zi. Totuşi, reş).
-5,00 Non ceasurile de luptă şi glorie selor de cultură din Gălan muncitoreşti din Lupeni, U- s-au detaşat Mânu, Anca, La juniori: JIUL — „U“
eturn. 3—2 (0—1). Pentru fiul au Dacia : Cocu — Pmdărclu,
în pămîntul Hunedoarei, şi Haţeg, taraful şi solista ricani, Aninoasa, de la că Ciocan, Moş şi Moldovan, Crişan, Boroş, Fogoroşi, U-
clipe de înălţătoare mîndrie Elena Pal de la Casa de minele culturale din' Pane, cam norocos, care au asigu marcat Lăsconi, Bărbii şi Po reche, Sava (Nenu), Nilă
faţă de înaintaşi, neam şi cultură Haţeg, de pionierii Unirea, Mălăeşti, Paroş, rat echipei un rezultal-limită. pa. (Vălăşutean), Radu, Szilaglii,
glie. Tar cînd lîngă zidu Şcolii generale nr. 4 Deva, Nucşoara, Clopotiva, Boşo- Cu respect pentru adevăr, Neagu. (I. Beşteleie, cores
rile păstrătoare de istorie de recitatorii Elvira Ulari rod, Sălaşu de Sus, au fă trebuie spus că şi Jiul a be- NICOLAE STANCIU pondent).
nă la vînă- sacră buciumele au prins (Haţeg), Florin Plaur, Cor- cut ca Sarmizegetusa să
Princlpiul să cheme, inimile s-au în stăruie, la acest ceas de
a); Ţinutul vin Alcxe de la Teatrul de (9 MINERUL DEVA — MI copilăreşte. Partida pierde trep- în minutul 6 arbitrul este
Grădina de fiorat : „Pc-un picior de stat „Valea Jiului“ în septembrie, sub arcuri de NERUL VULCAN 2—0 (2—0). tat-lreptat din atractivitate şi
>ARA: Tî- plaUPc-o gură de rai/Un spectacolul tematic „Sîntem lumini. Un spectacol non- se încheie anost, pe fondul de ne-’oit să acorde lovitură de
tcăra); Pii dac şi-un romanIDeceball aici de peste 2000 de ani“ stop pe măsura eforturilor Partida dintre cele două echi nemulţumire al spectatorilor. la 11 m la faultul în careu a-
ele (Arta) pe minereşti din judeţul nostru MINERUL DEVA : Naghi — supra lui Iancu. Lovitura este
ngur (Con- TraianIAu înscris în isto- (după un libret de Eugen organizatorilor ei — Comi a fost dominată de gazde, de Marincău, Rebcgilă, KraCft,
1TROŞANI : rie/Prin fapte de glorie/Po- Burza, în regia lui Titus tetul judeţean de cultură şi la inceput pină la sfirşit. Dar Szabadoş (min. 00 Gherga), transformată de Leca : 2—0.
ă a morţii porul român/Poporul stăpînl Burducea şi Vasile Chevc- educaţie socialistă, Consiliul aspectul jocului a fost diferit Moga, Tirchiniei, Ciontoş, Cu După al doilea gol, minerii
lia din nou de la o repriză la cealaltă. No lea, Topor, Gîtan. joacă mai bine şi, în min. 12,
Joiembrie) ; Pe vatra milenară/De-ano- reşan). judeţean al sindicatelor, tăm o primă parte în care ju MINERUL VULCAN: Budit-
ici în film timp fi ţară“... Versurile de Scena a fost, apoi, pînă C nsiliul comunal de edu cătorii deverfi, prestînd un joc şan — Greu, Frăţilă, Cătuţi, înscrie acelaşi Leca al treilea
PENI: .(■ pe scenă coboară în sufle spre seară, o revărsare de caţie politică şi cultură so rapid, in continuă mişcare, cu Haiduc (min. 42, Achim), Ni- gol : 3—0.
tural); h. pase la firul ierbii, şi-au creat ţelea (min. 56, Arhip), Polgar,
c); VUL- tele oamenilor, unindu-le cînt şi joc în care folclorul cialistă Sarmizegetusa — ce numeroase ocazii de gol, încă Stoenescu, Aruncuteanu, Faur, „Un-doi“-urile lui Dosan şi
n spatele prin crez şi adevăr: „Poţi vechi şi nou s-au întîlnit în a deschis merituos ediţia ju din primele minute ale parti lacov. — Iancu fac ca scorul să de
eriile I-II ne-am născut aici, pe-acest calde armonii cu imnul de biliară a festivalului „Sar- dei. După ee. in min. 7, 11 şi MIRCEA LEPADATU vină 5—0. Golurile 4 şi 5 sînt
UNEA : A- 13 înaintaşii Minerului Deva
prieten — pămînt/Ce-şi sprijină coloa- slavă întru bucuria muncii mis“ ale cărei manifestări ratează deschiderea scorului, înscrise de Iancu în min. 25
crul) ; PE- nele-n CarpaţiîAici rostit-am şi a vieţii noi. Le-au dă sc vor desfăşura sub sem Marincău „sparge gheaţa“, tri- şi 38. După pauză, oaspeţii
îii (Munci- cel dintîi cuvîntlAcelaşi ruit artiştii amatori veniţi nul evenimentului politic miţînd în plasă balonul primit se mobilizează ca scorul să nu
OASA : O- pentru toţi cîţi sîntem de la Ciontoş (care a executat ia proporţii, dar nu reuşesc,
a Kathari- din toate colţurile judeţului, de larg ecou din viaţa perfect, o lovitură liberă în
mcitorc.sc) ; fraţi“. Un moment coregra mulţi dintre ei purtînd în partidului şi a ţării — cel min. 15). Ca urmare a golului, în minutul 51 Voicu trimite
de vară fic, ca o plutire, retine res semnele laurilor celei de-a dc-al Xll-lea forum comu oaspeţii sini debusolaţi, gazde a MINERUL LUPENI — mingea în plasă printr-un şut
ORAŞTIE : piraţia. Ne regăsim în el în le accelerează, ocaziile se suc
(Patria) ; 11-a ediţii a Festivalului na nist. ced una după alta şi. in min. GLORIA STREHAIA 8—1 puternic : 6—0. Oaspeţii re
îdă (Flacă- ceputul de fiinţă, de neam 22, Culea înscrie cu capul din (5—0). Un joc plăcut, spec duc din handicap prin Volin-
U-BAI: In- şi .limbă, ne regăsim înain apropiere : 2—0 pentru Minerul taculos, încheiat cu o victorie
(Casa de Deva. După aspectul jocului liru, la o lovitură liberă din
G : Colonel taşii străbuni şi venim cu SIMPOZION (devenii „mişcă“ bine in teren, detaşată a minerilor, care, lo careu : 6—1. Gazdele mai în
(Popular) ; ci, în vers şi cînt înălţător, îşi creează numeroase ocazii), tuşi, au mai ratat cîteva oca scriu de două ori prin Iancu
v
bila Sarah; prin măreţia istoriei patriei Ieri, săptămîna manifestărilor polilico-ideologice din ca se părea că scorul va lua pro zii. Oaspeţii au luptat din răs (min. 70) şi Leca (min. 71).
plă proble- pînă la ziua cea mare a li drul festivalului „Sarmis ’79“ a fost inaugurată cu simpo porţii. Dar nu se întîmplă aşa. puteri ca scorul să nu ia
isa de cul- zionul „Directivele Congresului al Xll-lea al Partidului Gazdele şe apără cu toată e- Minerul : Homan — Dumi
: Portret bertăţii. Şi anii 35 „de rod chipa, iar atacanţii deveni ra proporţii şi mai mari. încă tru, Truică, Burdangiu, Po
:ul) ; ILTA: în lan, pe schele, în abata Comunist Român — grandios program de muncă pentru tează ocazii după ocazii... din primele minute minerii
na) ; TE- je, de şarje clocotite în intrarea României socialiste într-o fază nouă, superioară, In repriza a doua. deşi do pa II, Boloş (Iacob, min. 75),
şi nebuni mină teritorial, devenii joacă pun stăpînire pe joc şi îşi do Bălosu (Po a I, min. 60),
cuptoare“ sînt împodobiţi a dezvoltării sale economice şi sociale“. Dezbaterile simpo lent, fără nerv,, angrcnîndu-se mină cu autoritate adversa
cu frumuseţea cîntului şi a zionului au fost organizate la Termocentrala Mintia, în in jocul de uzură al oaspeţilor. rul. în minutul 3, Bălosu pă Iancu, Leca, Dosan, Voicu.
jocului aduse cu inefabilă oraşele Petroşani, Hunedoara, Vulcan, Lupeni şi în alic Tot acum, jucătorii din Vulcan trunde pe extremă şi centrea A arbitrat Vasile Cismaşu
PORT măiestrie de tulnicăresele din localităţi de către consiliile de educaţie politică şi cultură îşi creează pe contraatac trei ză în careu la Leca, care în (Cluj). (I. Cotescu, corespon
ocazii bune de a marca, dar
Bulzeşti, interpreţii dansu socialistă. lacov şi Arunculcanu ratează scrie din apropiere : 1—0. dent) .
icursului
»rie 1979 :
Dinamo 1 DIVIZIA A DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 8 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
aia Mare l
REZULTATE: Poli. Timişoara — Viitorul Scor- REZULTATE : înfrăţirea Oradea — Someşul REZULTATE : I.G.C.L. Petroşani — Metalul
ceşti 1 niceşti 4—0; Jiul — „U“ Cluj-N. 1—0 ; Steaua — S. Maro 1—0 ; U.M. Timişoara — Ind. sîrmei REZULTATE : Metalul O. Roşu — Explorări
-Napoca l F.C. Baia Mare 3—1 ; C.S. Tîrgovişte — S.C. C. Turzii 1—0 ; Unirea Alba I. — Gloria Bis Deva 3—1 ; Minerul Deva — Minerul Vulcan Hunedoara 0—3; Metalul - Simeria — S.G.C.L.
Călan 2—1 ; Avintul (fost Auto) Haţeg — Avin-
Bacău 1—1 ; Univ. Cralova — Dinamo 1—0 ; triţa 2—1 ; Metalurgistul Cugir — U.T.A. 0—1 ; 2—0 ; Minerul Oraviţa — C.P.L. Caransebeş 2—0; tul. Zdrapţi o—0 ; Minerul Aninoasa — Aurul
C.F.R. Timişoara — Minerul Ghelari 4—2 ; Glo
F.C.M. Galaţi — A.S.A. Tg. Mureş 2—0 ; F.C. Strungul Arad — F.C. Bihor 1—0 ; Dacia Orăş- ria Reşiţa — Electromotor Timişoara 1—1 : La Certej 2—2 ; Parîngul Lonea — I.G.C.L. Hune
Argeş — Olimpia S.M. 1—1 ; Chimia Rm. V. — tie — C.F.R. Cluj-N. 0—0 ; Minerul M. Nouă —
ireş Poli. laşi 2—0 ; Gloria Buzău — Sportul studen Minerul Cavnic 1—0 ; Minerul Anina — F.C.M. minorul Nădrag — Metalul Bocşa 7—1 : Victo doara 1—0 ; Minerul Uricani — Preparatorul Pe-
ţesc 0—1. Reşiţa 1—0. (Meciul Corvinul — Aurul Brad 2—0, ria Călan — C.F.R. Simeria 5—1 ; Ştiinţa Pe trila 6—0 ; Minerul Paroşeni — C.F.R. Petro
Mare » s-a disputai la 12 septembrie). troşani — Vulturii T. Lugoj 1—3. şani 10—3 : Constructorul Hunedoara — I.M.C.
ea — Bîrcea 2—0.
u
C L A S A M E N T U LL C L A S A M E N T L U
Sportul C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U L
gia X 1. Steaua 8 5 2 1 1 8 — 1 72 1. F.c. Bihor 6 5 0 1 li 5 10
fentus 2 2. Univ. Craiova 8 5 2 1 13— 7 12 2. U.T. Arad 6 4 0 "2 li— 6 8 1. C.F.R. Timişoara 1 0 1 4 —4 9 ; 1 . Metalul Hunedoara 5 4 1 0 17— 6 9
i 2 3. F.C. Baia Mare 8 5 0 3 16—11 10 3. Unirea Alba Iulia 6 4 0 2 8— 7 8 2. Vulturii T. Lugoj 0 1 12—8 8 2 Aurul Certej 5 3 2 0 19— 6 8
lazionale x 4. „U“ Cluj-Napoca ' 8 5 0 3 9—7 10 4. F.C. Corvinul 6 3 1 2 9— 6 7 3 .Electromotor Timişoara 2 1 6— 4 G 9.’ Minerul Aninoasa 5 3 2 0 14— 7 li
uri : 577 848 5. S.C. Bacău 8 4 2 2 8—7 10 5. Dacia Orăştiie 6 3 1 2 8— 8 7 4. Minerul Oraviţa 0 2 6— 6 6 4. Construct. Huned. 5 3 1 1 11— 5 7
0. Dinamo 8 3 3 2 11— 5 9 0. U.M. Timişoara 6 3 1 2 5— 8 7 5. Minerul Deva 1 2 7— 3 jj 5. Minerul Uricani 5 3 0 2 16—12 6
7. C.S. Tîrgovişte 8 3 3 2 11— 7 9 7. Gloria Bistriţa 6 3 0 3 12—8 6 0. C.P.L. Caransebeş 1 2 4— 3 5 6. I.G.C.L. Hunedoara 5 3 0 2 6— 6 6
8. Politehnica Timişoara 8 4 0 4 17—13 8 8. C.F.R. Cluj-Napoca 6 2 2 2 9— 6 6 7 .Metalul O. Roşu 1 2 8— 9 5 7. Avintul Haţog 5 2 1 2 15— 6 5
3. Politehnica laşi 8 * 0 4 9—9 8 9, Aurul Brad 6 3 0 3 10—8 6 8. Minerul Ghelari 1 2 8— 9 5 8. Minerul Paroşeni 5 2 1 2 15—10 5
10. F.c, Argeş 8 3 à 3 1Ó—12 Ô 10. Strungul Arad 6 3 0 3 7— 5 6 Í). Gloria Reşiţa 1 2 9—10 5 9. Parîngul Lonea 5 2 1 2 9— 7 5
îl. Sportul studenţesc 8 3 1 4 6—6 7 11. înfrăţirea Oradea 6 3 0 3 7— 8 6 10.Laminorul Nădrag 0 3 15—11 4 10. Avintul Zdrapţi 5 2 1 2 9—18 5
11. Victoria Călan
12. Chimia Rm. Vilcea a 3 1 4 6— 8 7 12. Minerul Anina 6 2 I 3 8—8 5 2 o 6— 5 4 11. I.M.C, Bîrcea 5 2 0 3 5—11 4
13. Viitorul Scorniceşti 8 3 1 4 12—15 7 13-14. F.C.M. Reşiţa 6 2 1 3 4—5 5 12. C.F.R. Simeria 0 3 8— 8 4 12. Prepar. Petrila 5 1 2 2 6—13 4
14. F.C.M. Galaţi 8 3 X 4 10—13 7 13-14. Minerul Cavnic 6 2 1 3 8—9 5 1 3 . Minerul Vulcan 2 2 6— 7 4 13. S.G.C.L. Călan 5 1 1 3 8—12 3
15. A.S.A. Tg. Mureş 8 § ï 4 i0—13 7 ■ 15. Someşul Satu Mare 6 2 0 4 7— 9 4 H .Metalul Bocşa 5 2 0 3 4—14 4 14. Metalul simeria 5 1 0 4 4— 9 2
15. I.G.C.L. Petroşani
1 5 . Ştiinţa Petroşani
16. Jiul Petroşani 8 3 1 4 3—8 7 16-17. Ind. sîrmei C.T. 6 2 0 4 7—13 4 5 1 1 3 5—10 3 5 1 0 4 6—19 2
17. Gloria Buzău 8 2 0 6 5—12 4 16-17. Metalurg. Cugir 6 2 0 4 5— 11 4 1 6 . Explorări Deva 5 1 1 3 4—11 3 16. C.F.R. Petroşani 5 0 1 4 9—22 1
18. Olimpia Shtu Mare 8 0 2 6 4—18 2 18. Minerul M. Nouă 6 2 0 4 4— 13 4
ETAPA VIITOARE : La min o C.F.R. Ti- ETAPA VIITOARE : Mei. Huned. — I.M.C
F.C Baia Ma- ETAPA VIITOARE : Gloria — Minerul M.N ; miş. ; Met. Bocşa — Gloria Reşiţa ; Min. Vul C.F.R. — Constr. Huned. ; Prep. Petrila — Min.
te — Gloria ; Dinamo — Poli. Timiş. ; Jiul — F.C. Bihor — Dacia ; Minerul Cavnic — Corvi can — Vulturii T. L. ; C.F.R. Simeria — C.P.L. Paroşeni ; I.G.C.L. Hunedoara — Min. Uricani;
F.C.M. Galaţi ; Viitorul — F.C. Argeş ; Olimpia nul ; F.C.M. Reşiţa — Someşul S.M. ; Min. Ani Caransebeş ; Met. O. Roşu — Ştiinţa ; Min. Ghe Aurul — Parîngul ; Avîntul Zdrapţi — Min. A-
S.M. — S.C. Bacău ; Sportul stud. — Steaua ; na — Strungul ; U.T.A. — U.M.T. ; Aurul — în lari — Min. Oraviţa ; Electromotor — Min. Deva; ninoasa ; S.G.C.L. Călan — Avintul Haţeg ;
A.S.A. — Univ. Craiova ; „U“ Cluj-N. — Chi frăţirea ; Ind. sîrmei C.T. — Met. Cugir ; C.F.R. Explorări — Victoria. în seria a Vil-a : Dierna
mia ; C.S. Tîrgovişte — Poli. iaşi. — Unirea Alba. Orşova — Minerul Lupeni. I.G.C.L. Petroşani — Metalul Simeria.