Page 87 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 87
SECURI, 26 SEPTEMBRIE 1979 Pag. 8
DOCUMENTELE CONGRESULUI! Al XtS-LEA Al PARTIDULUI ~
nedoara, colocviile de isto VÎNATOREASCA,
IN DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR ~ rie : „Partidul Comunist DAR... ADEVARATA
Român — uriaşa forţă de
La sesizarea unor cetă
societăţii
a
transformare contemporane“. ţeni din localităţile Boş şi
româneşti
elevului : Prevederi de i deosebite însemnătate Dezbaterile — la reuşita Groşi (aparţinătoare muni
$ cărora au colaborat profe cipiului Hunedoara) pri
rabil Ye- sorii ‘Liberia Mariş, Glieor- vind unele pagube create
j glie Alimpesc şi Nicolac efectivelor de ovine de
actualitâ(i creşterea nivelului de trei, a calităţii viei Gheorghconi — s-au bucu către o haită de lupi, în
lui — e-
nioruiaţil,
rat de un larg interes.
dc
septembrie
16
ziua
ernaţional i * j j „ROMÂNIA în anii 1979, grupa de vînători
cu“ cit mai mult metal şi combustibil în pro SOCIALISMULUI“ „RARITĂŢI BIBLIOFILE care gospodăreşte fondul
Să muncim mai bine, cesul tehnologic. HUNEDORENE“... dc vînătoare numit Dealul
mocxpres 1LIE VISIRIN Săptămîna manifestărilor ... ne prilejuieşte expozi Groşi (organizator Chiţii
aucsc fanimator şef, politico-ideologico din ca ţia organizată în holul Mu Ştefan) a iniţiat o acţiu
mai eficient, pentru ci laminorul bluming — drul Festivalului culturii şi zeului judeţean din Deva. ne de combatere a aces
semifabricate educaţiei socialiste „Sarrnis Feste 60 de lucrări, organi tor dăunători, cu care oca
să trăim mai bine juieşte manifestări de largă zate pe secţiuni — manu lupi.
agiicultu- ’79“, inaugurată luni, prile zie au fost împuşcaţi doi
Proiectul Programului-directivă de creş Calitatea vieţii este strins audienţă în nudul publicu scrise româneşti şi slavone, Combaterea în continua
românească,
carte
veche
itul pe la tere a nivelului de trai, de ridicare necon lui. La librăria „Mihai E- re a lupilor în raza Filia
populare tenită a calităţii vieţii ne demonstrează minescu“ din Deva a fost carte străină rară, legături
;a : „Ae- organizată o vitrină, precum artistice de epocă şi biblio- lei de vînătoare Hunedoa
maţional“. din nou consecvenţa eu care acţionează legată de calitatea muncii filic modernă — sînt tot a- ra rumine ca o sarcină
(ară. Pro- partidul nostru în vederea sporirii necon şi o expoziţie de carie so- tîlca întilniri cu monu importantă a noastră, dat
;ană tenite a bunăstării întregului popor. Am citit cu multă atenţie Programul- cial-politică cu tema „Româ mente ale limbii şi culturii fiind faptul că, pe lingă
Desigur, realizarea obiectivelor prevăzu Directivă de creştere a nivelului de trai, nia în anii socialismului“. româneşti. lată cîtcva: pagubele cauzale cetăţeni
programu- te în Programul-directivă va fi posibilă de ridicare a calităţii vieţii dat recent pu La loc central sînt expuse „îndreptarea legii“ ('lirgo- lor sait unităţilor agricole
numai în condiţiile în care întregul poten blicităţii şi consider că idesa principală ce lucrările secretarului gene vişte — 1652) cu un auto deţinătoare de ovine, aceş
ţial creator al tuturor oamenilor muncii va se degajă din acest important document ral al partidului, tovarăşul graf al lui Avram Iancu, tia produc importante pa
ii unit şi se va acţiona cu perseverenţă este aceea că conducerea partidului şi sta Nicolac Ceauşcscu : cele 16 „Cazania lui Varlaam“ (laşi gube vînatului nerăpitor
pentru creşterea productivităţii muncii, în tului nostru manifestă o preocupare con volume din suita ,.România — 1643). Rarităţi bibliofile util (căprior, cerb ele.).
deplinirea indicatorilor de plan, buna gos stantă pe linia ridicării continue, paralel pe drumul construirii so ce merită toată atenţia !
podărire a mijloacelor materiale. cu dezvoltarea economică a ţării, a stan cietăţii socialiste multilate
îmi amintesc şi acum că în urmă cu 22 dardului de viaţă al oamenilor muncii din ral dezvoltate“, ciclul „Din DEZBATERI
de ani, cînd mi-am ales meseria de lami- patria noastră. A.ceastă idee se degajă de gîndirca social-politică a MED
'Astăzi, la cluburile din
nator şi am început să o profesez, aveam fapt din tóate 'documentele Congresului al preşedintelui României“, pre Shneria, Gurabarza, Gheţari
o retribuţie de 850 lei. De la 850 de lei XII-Jea al P.C.R. şi constituie — cum cum şi documentele Con şi Aninoasa încep dezbate
pînă.la 4 300 de lei, cit cîştig în prezent, e ne-am convins — esenţa politicii partidu gresului al Xl-lea şi Confe O ÎNTREBARE...
o diferenţă mare. Şi valoric şi în timp. lui şi statului nostru. Sigur, calitatea vie rinţei Naţionale ale parti rile pe tema „Politica eco ARZĂTOARE
Este adevărat, in acest interval de timp ţii noastre depinde, în mod firesc, de ca dului, în limbile română, nomică a partidului — te
noastre
melia
împlinirilor
mi s-au acordat trepte şi categorii, mi-a litatea muncii depuse, de felul- cum mun maghiară şi germană. socialiste“, manifestări or Prinlr-o decizie a Con
crescut sporul de vechime, dar totuşi creş ceşte fiecare, de modul cum se străduieş ganizate de consiliile oră siliului popular judeţean,
terile cele mai substanţiale le-am 'realizat te să realizeze o cantitate cît mai mare de COLOCVII DE ISTORIE şeneşti şi comunale de edu blocurile de locuinţe din
pe searna majorărilor retribuţiei tarifare. bunuri materiale. Ieri. au începui, la Caste Baru trebuie deservite o-
Noi, siderurgiştii am fost printre primii Programul prevede creşterea cu 25,1 la lul Corvineştilor din Hu caţie politică şi cultură so dată pe lună cu butelii da
care am beneficiat de cele două etape de sută, în viitorul cincinal, a retribuţiei no cialistă. aragaz dc către Depozi
majorare a retribuţiei în acest cincinal. minale a celor ce muncesc în industrie, tul „Peco“ din Haţeg. Ni
Şi iată, în Program se prevăd noi sporuri deci în 1985 vom cîştiga cu peste un sfert se relatează însă că, de
la retribuţia nominală. în cincinalul 1981— mai mult de cît vom cîştiga în 1980. două luni, maşina cu bu
1985 aceasta va creşte cu 25,1 la sută. De Realizarea prevederilor în legătură cu Planul va îi realiiat integral telii dc la Haţeg n-a tre
fapt, 80 la sută din aceste creşteri vor fi nivelul de trai al poporului nostru este cut pe la blocurile din
realizate prin majorarea retribuţiilor no strins şi indisolubil- legată de dezvoltarea Baru. „Şi avem copii — ni
minale. Semnificativ este faptul că se ac economica a patriei, de progresul ei con (Urmare din pag. I) rea pistei de prefabricate, se spune ; blocurile au în
centuează mai mult pe participarea oame tinuu şi multilateral. De aceea sîntem ho- asigurarea tuturor condiţii călzire centrală şi deci nu
nilor muncii la beneficii .— element cu tăriţi să muncim în aşa fel îneît să a- însă pentru buna desfă lor pentru atacarea frontu avem sobe pentru a face
vădit caracter de nou ce va fi regăsit în ducem o contribuţie cît mai mare la în şurare în continuare a ac lui de lucru pentru 1980, focul; iar reşoul consumă
structura veniturilor fiecărui om. Pînă în făptuirea sarcinilor ce ne revin în acest tivităţii pe şantierul de lo mai buna organizare a curent, care trebuie eco
1985 participarea oamenilor muncii cincinal şi în cincinalul următor. Dealtfel, cuinţe din Orăştie, asigura montajului panourilormari, nomisit ; ce facem în a-
la beneficii va spori cu 50 la sută fa cum precizează Programul-directivă, cali rea condiţiilor de realizare concentrarea efectivelor de ceastă situaţie Punem
ţă da ultimul an al actualului cincinal. tatea vieţii naţiunii noastre depinde de ca exemplară a planului, aşa constructori la obiectivele şi noi întrebarea celor de
,00 Aciua- Luînd cunoştinţă de aceste măsuri ale litatea muncii. Stă deci în puterea noastră la „Peco“ din Haţeg şi...
! Din in cum s-a angajat acest co prioritare, creşterea răspun poate dă o mină de aju
el ub ului partidului, împreună cu colegi de muncă să realizăm prevederile acestui important lectiv, se impune finaliza derii pentru calitatea lucră
ebeş. Di do la laminorul bluming semifabricate document. rea măsurilor politice, or rilor, asigurarea cu tot ce tor Consiliul popular oră
nu; 18,30 sîntem hotârîţi să nu precupeţim nici un ROMAN MELTEŞ este necesar pentru ca şi pe şenesc Haţeg.
u sate : efort pentru a da ţării laminate cît mai muncitor Ia Secţia de cherestea ganizatorice şi tehnice sta
ului — o timp friguros procesul de ABSENŢE...
‘e actua- multe şi de bună calitate, să economisim din Vaţa de Jos bilite de recenta adunare
.cţioncnză generală a comuniştilor din construcţie să nu fie stîn-
18,40 Cîn- şantier, pentru dare de sea jenit, asigurîndu-se ritm Eforturile majorităţii co-
orcl Cos- constant de predare a apar vîrşitoare a minerilor de
rar radio RETRIBUI IA MEDIE
şi Traían CREŞTEREA mă şi alegeri : completarea la Ghelari se măsoară,
tune lite cu zugravi şi zidari, finisa- tamentelor, atît de solicita concret, în sute şi suteyde
te la Orăştie.
î, judeţul tone minereu extrase su
Ritmuri plimentar. Mai sînt însă
dv. NOMINALA' şi absenţi de la aceste e-
Âm citst scrisoarea }orturi: ’Traian Burbuţ,
Liviu Boar, ‘Traian Luza,
Marin Deraiaţi, Constan
dumneavoastră tin Cariat, Ghcorgha Stan
la vină- ca, Andron 7 odoruţ, Mi
Principiul „Magazinul din comuna zeze ? Aici este lipsă de in hai Hrihovciuc — toţi de
: Ţinutul noastră stă închis de mai teres din partea celor care
Mina (Te la orizontul XII care, prin
R A: Ti bine de o lună de zile, mai răspund de bunul mers al indisciplină la locul dc
ra) ; Pii- precis din data de 18 august comerţului, de lipsă de res muncă, nemolivalc ctc.,
(Arta) ; a.c. Se zice că se află în pect faţă de noi, cumpără
ur <Con- provoacă mari greutăţi
tOŞANI : inventar. Eu cred că nici un torii“ — spune în scrisoarea formaţiilor din care fac
a morţii inventar nu poate . dura a- sa cititorul Traian Simina parte.
din nou
embrie) ; tîta vreme’. Au şi lucrătorii din comuna Baia de Criş. Vor înţelege ei oare,
în film? din comerţ un plan dc des Conducerea cooperativei, aşa cum trebuie, ajutorul
NT: Adio facere, iar dacă ţin maga consiliul popular ce au de tovărăşesc primit în gru
al) ; Ste- zinul închis cum să-l reali
ULCAN: spus ? pele sindicale. în care au
Muiicito- fost discutaţi ?
Chirurgii
A : Alibi CINE VA PLAŢI
~ seriile
; ÀNI- CONTRAVALOAREA
pierdută LOR ?
\ (Mitn-
r : 'Fa- în curtea imobilului din
i-n (7
: A.ni- mat ofsaid. Cu 7 minute îna Bulevardul Dr. Petrii Gro-
e); G U- inte de pauză, lugojenii în za nr. 47 se află o mare
a şi ste- IHavomodelistii deveni — Socul I emmsgfi scriu din nou prin Velicov : cantitate ele ambalaje de
r A ŞTIE : 3—0.
Patria) ; carton, plasate într'-o bal
(Flacă- Deşi au dominat cu autori tă cu noroi, expuse a se
: Chea- Activitatea susţinută şi Succesul lor a adus mari ¡25 ŞTIINŢA PETROŞANI degrada.
ta lumi- Dc curînd s-au reîntors — VULTURII T. LUGOJ tate în repriza secundă, local
ultură) ; succesele navomodelişlilor bucurii clubului „Voinţa“, din Iugoslavia cci mai ti nicii n-au reuşit să înscrie de- Oare proprietarii aces
i masca deveni sini bine cunoscute. care în acest an aniversea neri aeromodclişti ai muni 1—3 (0—3). Evolvtînd cu cît un singur gol (min. 63) tor ambalaje au renunţat
BRAZI: Munca şi creaţiile lor au inult sub posibilităţi, tinerii prin Corcea. Cu cîtcva se la ele ? Cine va plăti con
xl ; CĂ- ză un deceniu de la înfiin cipiului Deva, pionierii A- fotbalişti dc la Ştiinţa Petro
roblemă fost nu o dată încununate dc ţarea secţiei de- aero şi na- cirnov Zoran, cl. a Vlll-a, cunde înainte de fluierul fi travaloarea lor ?
oiltură) ; lauri. Dc curînd, ci au mai vomodele. şani au pierdut acest meci, în nal, Ghiţan a ratat o lovitură
de dra- adăugat un succes în pal Acimov Sinişa, cl. a Vl-a, mod surprinzător. După ce în SE SCHIMBA ŞEFII...
nreşul) ; maresul izbinzilor. Cu cîtcva săptămîni în Bocăni ci Brutus, cl. a Vl-a, min. 7, localnicii ratează o de la 11 metri.
laimuţei urmă, aceiaşi sportivi au A arbitrat slab T. Cari- ...dar năravul ba. Slabă
ELXUC : Echipa de navomodelişti Iancu Septimiu, cl. a V-a, bună ocazie prin Cismaş, oas
(Mine- obţinut trei locuri de cam Nicoară Cristian, cl. a V-a, peţii iau conducerea în min. goiu (Tg. Jiu). aprovizionare, servire ane
tineret a Asociaţiei sportive voioasă, dezordine şi mur
„Voinţa“ din Deva a obţi pioni ai R.S.R. la indivi Kasler Karoly, cl. a Vl-a, 14, cînd Imişanu a speculat Ştiinţa : Bogheanu -— Ilan- dărie, meniu sărac, stereo
nut locul l pe echipe la dual şj locul 1 pe echipe la Poru/nbu Cătălin, clasa a greşelile în lanţ ale apărăto ganu, Ghiţan, Chiţac, Vul- tip — năravuri de aces
campionatul naţional de vc- probele de nave mecanice, V- a şi Szente Petru, cl. a rilor şi a înscris din apropie pescu, Corcea, Tismănaru, tea dăinuie de multă vre
lierc, desfăşurat recent la desfăşurate la Bacău. Suc VI- a, conduşi de profesorul re. . Cel de-al doilea gol l-a Velcotă, Colceac, Cismaş, Ur- me la rotiseria de pe stra
Mangalia. întreaga echipă, cesele lor la datorează şi lor, acelaşi Balo Ladislau. marcat Foaie (min. 24) la o ziceanu (Gulea). (C. Ma- da Lenin, din Deva. N-am
pentru omogenă ca pregătire, a a- antrenorului Balo Ladislau, fază în care gazdele au recla tcescu, corespondent).
imbrie : vut o comportare remarca cunoscut sportiv al judeţu în urma concursurilor cu ţinut o evidenţă precisă,
cerul acromodelişlii din Novi Sad. dar în ultimii 3-4 ani aici
Uel izo- bilă, Mihai Moisuc obţinînd lui, entuziast şi perseverent ALTE REZULTATE s-au schimbat foarte mulţi
;i aver- la individual locul I la ca instructor pe acest tărîm, Vrbas şi Iiucura au obţinut ® VOLEI. Textila Cisnă- ® HANDBAL. Utilajul Şti şefi. Dar nici unul n-a
va su- tegoria D.M. (vcliere liber locul 1 pe echipe, iar indi
>rd-vest conducătorul cercului de die — Corvinul Dacia Deva inţa Petroşani — Sideful Jim- venit cu ginduri isteţe să
ile mi lansate, cu modelul „Moni- modelism de Ia Casa pio vidual s-au situat pe pri 0—3 ; C.S.Ş. Deva — C.S.Ş. bolia 22—18 ; Voinţa Odor- facă lucruri bune, în nu
le între ca“), locul II la D.X. — mele locuri la rachctomode- Rm. Vîlcea 0—3; C.S.Ş. Hu hei — Constructorul Hune mele bunei serviri a clien
nai co- Vanya Eduard, locul III la nierilor şi şoimilor patriei le, planoare A 1, aeromode-
ime în- F.5 X — Szabo Ştefan, lo din Deva, unde întreaga e- nedoara — C.S.Ş. Alba Iulia doara 11—8; Jiul Petrila — telei, ci cu alte gînduri...
lc. chipă de tineret a clubului le captive şi automodclc. 3—0. Metalul Hunedoara 30—17. • în ultima vreme consuma
nesta- cul ¡11 la D.10 — Sebes- © FOTBAL. Minerul Deva torii s-au îndepărtat şi
i. Vor teyn Atila şi locul IV la „Voinţa“ a învăţat A.B.C.-ul VIOUEL MANOLESCU * BASCHET. Univ. II
ie de D.M. Balo Ilaynalka. acestui sport. corespondent — Deva Cluj-N. — Jiul Ştiinţa Petro — Minerul Vulcan (juniori) mai mult de această uni
3—1. Pentru deveni au în
tate.
şani 60—50. scris Sabo (2) şi Ditncea.