Page 88 - Drumul_socialismului_1979_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 807 O MIERCURI, 26 SEPTEMBRIE 1979

Pentru soluţii
*
concrete la marile A
Plan de dezvoltare în
• Reevaluarea mărcii
vest-germane în raport cu
perspectivă a indiei probleme care
Sil* celelalte monede din siste­
DELHI 25 (Agerpres). — liarde de rupii.. Un rol pre­ mul monetar vest-european confruntă omenirea
(SME), nu a provocat sur­
în India a fost elaborat ponderent urmează să-l ai-- ® Teatrul „Lucia Sturdza
planul de dezvoltare a ţă­ bă, în continuare, dezvol­ Bulandr'a“ din Bucureşti, priză la Bonn, scrie agenţia
rii pentru anul financiar tarea industriei cărbunelui care se află într-un turneu France Presse. Această mă­ Purtînd marca gîndirii şi ren. „Aş dori, domnule pre­
1979—1980, care preconi­ şi petrolului, metalurgia, în R.P. Ungară, a prezen­ sură survine după o săptă- acţiunii hotărîtoare a pre­ şedinte, ------spunea secreta­
zează o creştere mai rapi­ industria metalelor nefe­ tat spectacole cu „O scri­ mînă de creşterc-record a şedintelui Nicolae Ceauşescu, rul general al O.N.U., Kurt
dă a tuturor ramurilor e- roase, a îngrăşămintelor soare pierdută“ şi „Leonce cursului devizei vest-germa­ România a cucerit, pe de­ Waldheim, adresîndu-i-se to­
conomiei naţionale, dezvol­ chimice, construcţiile de şi Lena“. Reprezentaţiile ne pe pieţele valutare de plin merit, un loc de fan­ varăşului Nicolae Ceauşescu
tarea ştiinţei, cercetării, instalaţii energetice. s-au bucurat de un deose­ schimb. te în concertul naţiunilor — să vă exprim, în numele
creşterea nivelului de trai Fonduri însemnate sînt bit succes în oraşul Kecs­ lumii. Prezenţa ei activă, Organizaţiei Naţiunilor Uni­
al populaţiei. destinate şi dezvoltării a- kemet, publicul răsplătind © In capitala Republicii constructivă este remarcată te, mulţumirile noastre sin­
Potrivit prevederilor, gnculturii, extinderii iriga­ cu îndelungi aplauze pe ac­ Benin s-au desfăşurat lucră­ cu orice prilej, subliniin- cere pentru sprijinul puter­
du-se rolul şi importanţa nic pe care dumneavoastră
pentru dezvoltarea indus­ ţiilor, construcţiilor de căi torii teatrului bucureştean. rile unui colocviu internaţio­ contribuţiilor, a iniţiativelor personal şi guvernul dum­
triei din sectorul de stat de comunicaţie în zonele nal consacrat examinării pro­ politice externe româneşti la neavoastră îl acordă Naţiu­
urmează să fie alocate fon­ rurale, electrificării sate­ ® Autorităţile indonezie­ blemelor dezvoltării indus­ soluţionarea marilor proble­ nilor Unite în eforturile sale
duri în valoare de 116 mi­ lor. ne au pus în libertate peste triale a ţărilor africane. me eu care este confruntată de a se realiza o mai bună
4 000 de deţinuţi politici Participanţii la reuniune au omenirea.
AGENDA ENERGETICA INTERNAŢIONALA aflaţi în insula Buru, anun­ evidenţiat rolul crescînd al Noul concept de securita­ înţelegere între popoarele
ţă agenţiile internaţionale lumii. Mă simt încurajat
MOSCOVA 25 (Agerpres). a hidrogenului de un me­ de presă, citind un purtător industriei în viaţa economi­ te europeană, magistral de­ foarte mult de declaraţiile
— Hidrogenul, care cu tim­ tal. Un centimetru cub de de cuvînt guvernamental. că şi socială a statelor con­ finit de preşedintele Româ­ dumneavoastră, domnule
pul va deveni, probabil, metal îmbibat cu hidrogen tinentului, în special pentru niei ca un concept care tre­ preşedinte, că dumneavoas­
un concyrent al benzinei, poate asigura unui automo­ ® Rata anuală a inflaţiei rezolvarea problemei utili­ buie să se bazeze pe necesi­ tră apreciaţi necesar un rol
poate fi extras şi din plan­ bil o autonomie de 400— în ţările membre ale Pieţei zării forţei de muncă, a ex­ tatea elaborării unui sistem mai important al O.N.U. în
te. într-o seră neobişnuită, 500 kilometri. Comune a fost în luna au­ tinderii comerţului şi agri­ de angajamente clare şi pre­ soluţionarea problemelor in­
creată de oamenii de ştiin­ gust de 10,7 la sută, s-a a- culturii. cise din partea tuturor sta­ ternaţionale“.
ţă din R.S.S. Ucraineană, în nunţat oficial marţi la se­ telor, însoţii de măsuri con­ Politica externă a Româ­
recipiente de sticlă închise BUDAPESTA 25 (Ager­ diul C.E.E. din Bruxelles. ® într-un atentat comis crete, reprezintă una dintre niei nu este o dogmă şi nici
ermetic se află alge ce pro­ pres). — Rezervele de ape marţi dimineaţa la Palermo, iniţiativele larg apreciate de o apariţie miraculoasă, me­
duc hidrogen sub acţiunea termale ale Ungariei se ri­ • Potrivit informaţiilor un magistrat italian a fost opinia publică internaţiona­ teorică. Ea a fost concepută
energiei solare. dică — potrivit aprecieri­ provenite din Seul, defici­ lă. Cerinţa ferm exprimată ca o prelungire în afară a
Paralel cu activitatea lor oficiale — la 500 mi­ tul înregistrat în balanţa co­ ucis, iar un membru al găr­ de România ca ansamblul sensurilor şi direcţiilor, a
desfăşurată în direcţia so­ liarde metri cubi. Prin fo­ mercială a regimului sud- zii sale personale, grav ră­ de măsuri de securitate pre­ aspiraţiilor, sentimentelor şi
luţionării problemei pro­ losirea acestei surse de e- coreean, în primul semestru nit. conizate a fi luate la nivel intereselor naţionale ale po­
ducţiei de hidrogen, oame­ nergie, pentru încălzirea al anului curent, a fost de Magistratul, Gesarc Terra- european — dar nu numai porului român în eforturile
nii de ştiinţă din acest la­ serelor, fermelor de creşte­ 2,876 miliarde dolari, cu nova, fost parlamentar, fă­ la acest nivel, ci chiar la sale gigantice de dezvoltare
borator depun eforturi re a animalelor şi uscătorii- 670 milioane mai mare de- cuse parte, în perioada scara întregii Planete — să şi afirmare, în dorinţa lui dc
pentru găsirea unor moda­ lor, se economisesc anual cît în perioada corespunză­ mandatului său, din Comi­ asigure garanţii depline tu­ a participa plenar la făuri­
lităţi de înmagazinare a ga­ 50 000 tone de combustibil toare a anului trecut. sia parlamentară aptimafia. turor statelor '— în sensul rea unei lumi mai drepte şi
zului prin legarea chimică lichid. că ele sînt puse la adăpost mai bune pe Păinînt.
de orice agresiune, de orice Cele 16 rezoluţii elabora­
atingere a suveranităţii şi te, împreună cu celelalte
Nicaragua: Vizită într-un oraş martir independenţei lor — a de­ ţări membre ale „Grupului
venit, astăzi, o noţiune in­ celor 77“, pe diverse proble­
Esteli, „Oraşul martir cimp de ruine. „Somoza derile suferite de întrea­ gan civil care participă dispensabilă păcii, progresu­ me ale cooperării internaţio­
al Nicaraguei‘, „Guernica s-a indirjit împotriva lui; ga ţară în cursul războ­ la recontrucţia oraşului lui şi cooperării internaţio­ nale, inclusiv pregătirea se­
Americii Latine", cum a jurase să-l distrugă", spu­ iului civil... Centrul a Esteli, armata populară nale. siunii speciale a O.N.U. din
fost denumit, a devenit ne unul din locuitori, fost în mod deosebit lo­ (E.P.S.) completînd aceas­ Totodată, poziţia Româ­ 1980, consacrată noii ordini
astă:' un oraş liber, un­ membru al grupului lo­ vit, dar au avut de sufe­ tă organizare. niei în problemele dezarmă­ economice internaţionale, re­
de adolescenţii se plim­ cal de reconstrucţie na­ rit şi mai multe cartiere Obiectivul principal al rii, în primul rînd ale de­ zoluţia referitoare la contri­
bă fără frica de a fi îm­ ţională, care prezintă populare. noilor autorităţi din Ni­ zarmării nucleare, şi instau­ buţia C.E.E.-O.N.U. la pre­
barcaţi pentru un destin distrugerile provocate de La cîteva zile de la vic­ caragua este de a relan­ rarea unei păci trainice în gătirea Conferinţei O.N.U.
funest, tinde tinerii şi fe­ luptele desfăşurate în torie, soldaţii sandinişti sa producţia, pentru a lume ilustrează, la fel de su­ pentru aplicarea ştiinţei şi
meile nu se mai tem pen­ septembrie 1978 şi în pri­ au fost însărcinaţi cu sar­ da de lucru cetăţenilor gestiv, preocuparea şi apor­ tehnologiei în scopurile dez­
tru vieţile lor. Şase mii măvara şi vara acestui cinile cele mai urgente. ţării. „Din cele şase fa­ tul constructiv şi dinamic al voltării sînt tot alîtea do­
de morţi într-un singur an, şi mai ales de bom­ Aproape toţi civilii se re- brici de mobilă distruse, ţării noastre, al preşedinte­ vezi ale participării concrete
an — echivalentul a 15 la bardamentele şi represiu­ fugîaseră: nu mai erau sperăm să reconstruim lui Nicolae Ceauşescu, la so­ a României la soluţionarea
sută din populaţie — a- nile somoziste: 547 de în oraş decît aproape una. Fabrica de ţigarete, luţionarea unei asemenea marilor probleme ale con­
cesta este tributul plătit case din aproximativ cinci mii de persoane, a- care aparţinea lui Somo­ probleme majore, care cere temporaneităţii, alături de
de Esteli „cruntei demo­ 6 000, şase uzine, 98 de proape toţi combatanţi, za, a fost naţionalizată. cu tot mal multă pregnanţă principiile reglementării paş­
craţii“ a lui Anastasio magazine, patru clădiri acolo unde locuiau îna­ Din momentul în care şi acuitate o rezolvare rapi­ nice, prin tratative, a litigii­
Somosa. Situat in mijlo­ administrative, între care inte peste 40 000 de cetă­ vom avea posibilităţi ma­ dă, echitabilă şi justă în lor dintre state, promovării
cul unui lanţ muntos la şi cea a prefecturii, cinci ţeni. Comitetele de car­ teriale, vom începe lucră­ lume. păcii, prieteniei şi colaboră­
150 km nord-est de Ma­ şcoli, două săli de spec­ tier, care s-au. înmulţit rile edilitare, precum şi Concepţia Româniţi pri­ rii cu toate popoarele lu­
nagua, Esteli era odini­ tacole, cinci farmacii, în ţară începîhd din 1978, repararea străzilor şi şo­ vind instaurarea unei noi mii, nerecurgerii la forţă în
oară un oraş prosper: cinci bănci, hoteluri, spi­ au constituit coloana ver­ selelor. Sperăm astfel să ordini economice internaţio­ relaţiile internaţionale, pro­
3 500 muncitori prelucrau tale etc. Pagubele sînt es­ tebrală a noii structuri reluăm producţia norma­ nale, cu paleta ei diversifi­ movării unor raporturi noi'
aici tutunul. Şase fabrici timate la echivalentul a administrative. Comitetul lă“, spune im reprezen­ cată şi multidimensională, a de colaborare între state, so­
produceau mobilă. 70 milioane franci fran­ de apărare sandinist tant al C.D.S. din Esteli. devenit, pe de altă parte, lidarităţii cu toate forţele
Astăzi, Esteli este un. cezi, o cincime din pier­ (C.D.S.) este celălalt or­ („Le Monde“) leza-program a tot mal mul­ progresiste, democratice, ferm
tor guverne, subiectul de şi consecvent afirmate şi
tr UN LEONARDO Aceeaşi soartă cu a sala­ I s prim rang al agendelor tu­ susţinute de ţara noastră,
Nicolae
de
turor reuniunilor de resort
preşedintele
DA VINCI NECUNOSCUT mandrei o are bufniţa în internaţionale. Nu este de Ceauşescu. România -— du­
pă cum sc arată în docu­
mirare că cerinţa îmbunătă­
Pakistan. ' Pînăi acum. sîn- ţirii şi democratizării acti­ mentele programatice ale
La arhiva naţională de gele şi corpul ei erau folo­ \ vităţii O.N.U. şi a organis­ partidului şi statului nostru
grafică din Roma s-au în­ site în magia neagră şi pen­ \ melor sale, a întăririi rolu­ — este liotărîtă să aducă şi
cheiat lucrările de restaura­ tru producerea unor prepa­ lui Naţiunilor Unite în rea­ în continuare, prin întreaga
riţia bufniţei a luat aseme­ il
re şi catalogare a aproxi­ mai., trei ore. Programul în nord. Ei vor parcurge rate „miraculoase“. Dispa­ lizarea colaborării între sta­ ei politică, prin activitatea
mativ 60 de capodopere ale testelor şi măsurătorilor au­ 2 500 hm prinlr-o zonă pu­ te, fără discriminări şi deo­ practică pe tărîm interna­
Renaşterii, cunoscute mare­ tomate cuprinde analize di­ ţin populată, cu o floră şi nea proporţii îneît Asocia­ sebiri de orînduire socială ţional, o contribuţie efectivă
lui public. Printre ele se verse, radiologii, care, îm­ faună foarte diversă. în a- ţia pakistaneză de protecţie I 1 sau de altă natură — idee la instaurarea principiilor
află o lucrare din tinerele preună cu avizul specialişti­ fară de scopul său ştiinţific, lui să adopte măsuri pentru I larg şi frecvent exprimată şi noi dc relaţii între state,
a naturii a cerut, guvernu­
a lui Leonardo da Vinci, lor, sînt introduse în memo­ expediţia urmăreşte să a- susţinută de majoritatea sta­ corespunzătoare aspiraţiilor
„Studiu cu draperie“. Spe­ ria calculatorului. El face tragă atenţia autorităţilor protejarea exemplarelor ră­ telor —- a găsit în România tuturor popoarelor, de a trăi
cialiştii susţin că pictura un raport complet asupra şi opiniei publice asupra mase. părnîntul fertil în care s-a într-o lume a libertăţii,
exprimă perfecţiunea şi- stării pacientului şi elibe­ stării de sărăcie a micilor zămislit şi şi-a afirmat cn dreptăţii, păcii şi progresu­
imperfecţiunea. Este înfăţi­ rează diagnosticul. Pe baza aşezări rurale. CATALOGUL putere vigoarea şi universa- lui.
şată o femeie, cu o mare acestuia, medicul specialist CĂRŢILOR VECHI 1 ita■ sensului ei nobil, pe­ D. B.
precizie a redării detaliilor, urmează să dea recoman­ S.O.S. SALAMANDRE
cu artă de filigran, îneît dările de rigoare. La Muzeul cărţii din lla- I —----------------------------------------------J--------------------- -7UT
,j personajul poate fi conlem- Centrul de automatizare Din arhipelagul nipon ga s-a deschis recent o ex­ Ş pe sestet,, aia
* plat în întregime doar cu „Mera-Elwro“ din Wroc- dispar salamandrele, averti­ poziţie de cărţi vechi de is­ :
ajutorul unei lupe. Mate­ law lucrează în prezent la zează oamenii de ştiinţă. Ca torie şi artă, de descrieri
conceperea unui sistem polo­ urmare, guvernul a fost
rialul pare în relief, fieca- nez de diagnosticare rapi­ nevoit să le pună sub pro­ geografice (tipărite de edi­ TURNEUL INTERZONAL DE ŞAH
re culă „respiră“, l’c a- tecţia legii. tura olandeză „lloorn“). DE LA RIGA
i ■ ceeaşi pînză apare însă dă bazai, parţial, pe insta­ Care este motivul ? Apa­ Expoziţia conţine şi un ca­
trupul neconturat al unui laţii produse în ţară şi ca­ MOSCOVA 25 (Agerpres). lelalte partide s-.au ■ între­
re va fi produs în viitorii rent, nici unul: . salaman­ talog bibliografic al tuturor — Turneul interzonal de rupt.
înger, cu linii care se în­ ani. Experienţa cenlrului- dra nu are blana leopar­ cărţilor editate de „lloorn“ şah de la Riga a continuat
In clasament continuă să
tretaie haotic, sugerînd cău­ pilot „Dolmed“ va servi dului, nici colţii elefantu­ pînă la sfîrşitul secolului al cu runda a 14-a, in care conducă Mihail Tal, cu 10,5
tarea pictorului în actul fe­ drept model pentru viitoa­ lui, nici pielea şarpelui. Se­ XVU-lea. Ziarul olandez marele maestru român Flo­
bril al creaţiei. rele centre. cretul vinarii ei excesive „Vaarheid“ remarcă faptul rin Gheorghiu l-a întâlnit puncte (1), urmat de Lev
constă în perpetuarea unei că noul catalog reprezintă pe marele maestru englez Polugaevski (U.R.S.S.) —
DIAGNOSTIC PE JOS PRIN prejudecăţi tradiţionale, po­ Anthony Miles. Partida s-a 10 puncte, Zoltan Ribli
PRIN CALCULATOR AUSTRALIA trivit căreia cine mănîncă doar o mică parte din căr­ întrerupt cu avantaj ma­ (Ungaria) — 9 puncte (1),
din carnea salamandrei în­ ţile editate în Olanda în terial pentru Miles. Bent Larsen (Danemarca)
La Wroclaw funcţionează O expediţie ştiinţifică tinereşte. Evident, amatorii perioada amintită. Un cata­ Alte rezultate : Trois — — 8,5 puncte, Florin Gheor­
centrul de diagnosticare ra­ australiană a hotărît să par­ de întinerire sînt din ce în log complet al cărţilor edi­ Tal 0—1 ; Mednis — Ţeş- ghiu (România) — 8 punc­
pidă „Dolmed“, capabil să curgă pe jos drumul dintre ce mai mulţi, iar salaman­ tate în Olanda din 1540 kovski 0—1 ; Larsen — te (2), Anthony Miles (An­
'efectueze analizele şi să oraşul Cairns, din estul ţă­ drele din ce în ce mai pu­ pînă în 1800 este pregătii Bouaziz 1—0 ; Riemsdyk — glia) şi Oleg Romanişin
pună un diagnostic în nu- rii, şi portul Darwin, situai ţine. în prezent. Polugaevski remiză ; Ador- (U.R.S.S.) — cîte 7,5 punc­
jan — Tarjan remiză. Ce- te (1) etc.
poştale, factorii
Abonamentele se tac la oficiile
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 5 poştali şJ dlfuzorii voluntari din Întreprinderi 8i
Nicolao Badiu, Qhcorghe Călincscu, Tiberiu Istrate 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Instituţii.
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Licîu, Gheorghe Telefoane: 11275, 11585. 20708 Costul unul abonament: 24 lei (pe * luni). 48
Pavel (redactor şef), Vasile PAţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 let (pe 8 luni). 06 lei (un an).