Page 89 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 89
ANUI) XXXI
NR. 6 808
JOÏ,
27 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
ÎN LUMINA SARCINILOR DESPRINSE DIN CUVÎNTAREA 7\
m cinica micii „APICOLA“ —
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA ÎNTK-UN NOU LOCAL
DE LUCRU PE LA C.C. AL P.C.R. DIN 5—7 SEPTEMBRIE a.c. Magazinul de desfacere
a produselor apicole din
Petroşani s-a mutat in fos
ta unitate „Menaj“ de pe
La E.M. Ghelari strada Republicii. Iu noul
local, „Apicola“ dispune de
condiţii mult mai bune de
prezentare şi desfacere a
mărfurilor.
EXPOZIŢII
CU VÎNZAîlK
In această perioadă la
I.C.S.A.l*. Hunedoara sînt
in plină organizare tradi
în ansamblul activităţii tru de partid — au contri nind de aici, care este per
complexe din cadrul I.M. buit în mod evident la im spectiva anului 1980 şi a
Hunedoara, Exploatarea mi primarea unui ritm de lu actualului cincinal în an
nieră Ghelari ocupă un loc cru în toate compartimen samblul său ?
de primă importanţă. Fap tele minei. — Tot ce am întreprins
( condusa (lc loan Morarii execută )urcări de o foarte bună l
tele demonstrează că şi e- —• întrucît aţi amintit de şi vom întreprinde în con calitate. roto: VIKGIL ONOIU '
forturile depuse de colectiv uşurarea eforturilor fizice tinuare se află în deplină ţionalele expoziţii cu vinza-
re a preparatelor culinare.
sînt pe aceeaşi măsură. în ale oamenilor şi creşterea corespondenţă cu sarcinile Expoziţia de la unitatea
perioada trecută din acest productivităţii muncii, să noastre de perspectivă. A- 7 000 TONE sumurilor de materiale şi i „Pariu#* 1 , spre exemplu, e-
/
an, minerii de aici au rea-, înţelegem că în ultima vre ceasta cu atît mai mult cu DE CĂRBUNE energie, care se concreţi- J . tala printre altele 1:1 pre
iizat suplimentar 1 540 tone me s-au făcut progrese în cît 1980 va constitui pentru PESTE PLAN zează, de la începutul a- parate cu carne, legume şi
zarzavaturi,
gamă
va
o
de minereu brut, 137 tone semnate pe linia mecaniză mina noastră anul înregis nului, în economii ale 5 riată de mezeluri, clrnaţi şi
de fier în minereu marfă, rii lucrărilor miniere ? trării unor producţii de vîrf I.M. Lupeni are, de la cheltuielilor materiale de l alte specialităţi proaspete
productivitatea fizică fiind — întocmai. Un accent — dacă avem în vedere e- începutul anului, cea mai producţie de circa 330 000 ? de porc, 12 sortimente de
patiserie. în ziua expozi
depăşită cu 1,28 la sută. deosebit am pus pe extin voluţîa dezvoltării Exploa mare depăşire de plan lei. ţiei s-au vindut cu 14 la
Totodată, prin reducerea derea mecanizării lucrări tării miniere Ghelari. Mai dintre toate minele Văii sută mai multe preparate
consumurilor specifice, au lor de săpare a suitorilor întîi aş menţiona că, prin Jiului. La sporul de pro REDUC COSTURILE culinare proprii. De aici
concluzia: desfacerea creş
fost economisite importante cu platforme mecanice, pe pregătirile făcute, avem li ducţie al întreprinderii, DE PRODUCŢIE te eîml cumpărătorii gă
cantităţi de lemn de mină, introducerea cărucioarelor nie de front asigurată la ni sectorul VII contribuie cu sesc produsele preferate.
exploziv, energie electrică. de perforat la lucrările ori velul capacităţii de produc peste'7 000 tone de căr Colectivul de muncă de t
Pe ce căi s-a ajuns la a- zontale odată cu aplicarea ţie prevăzute pentru anul bune. De asemenea, co la atelierul mecanic al > SE ÎNFIINŢEAZĂ
ceste, rezultate meritorii şi tehnologiei de săpare cu 1980 şi, deci, pentru înche lectivul sectorului VII I.M. Hunedoara, în frun- \
care — după părerea una găuri lungi a suitorilor. A- ierea cu succes a ac tu ălu prezintă şi o depăşire de ic cu comuniştii, obţine i O NOUA LIVADA
nimă a colectivului — pot eeastă tehnologie reduce la ia' cincinal. Pentru a valo plan la lucrările de pre succese de seamă în în- INTENSIVA
li mult îmbunătăţite ? Ne jumătate lucrările de pre rifica cît mai eficient aceas gătiri de peste 83 ml — trecerea socialistă. De la \
răspunde tovarăşul inginer gătire aferente metodei tă condiţie esenţială creată, dovadă a grijii perma începutul anului, au fosl ^ In raza Consiliului unic
r
loan Toplicean, directorul combínale de exploatare. acordăm o atenţie aparte nenle pentru asigurarea obţinute pes'le sarcinile 1 agroindustrial Soneria — la
E.M. Ghelari : — Realizările de pînă a- generalizării metodei com liniei de front necesare do plan diverse produse i C’.A.P. S în tandrei — au în
ceput lucrările de terasa re
— Hotărîtoare în mutica cum — bineînţeles. în mă binate de exploatare şi la realizării sarcinilor ia în valoare de circa ii mi- ^ în vederea înfiinţării unei
noastră a fost orientarea sura în care vor fi ampli corpurile mineralizate din cărbune. în acelaşi timp 1 ioane lei. Concomitent, \ noi livezi intensive pe o
suprafaţă de 100 lui. Efec
cu precădere spre introdu ficate — dau garanţia în SABIN ÎONESCU trebuie menţionate pre- costurile au fost reduse tuarea lucrării a ‘fost în
cerea şi aplicarea cit mai deplinirii planului şi a an ocupările minerilor de cu 115.4 ici la 1 000 lei ) credinţată O.I.F.P.C.A. De
a
corectă a metodelor de lu gajamentelor pe 1979. Por- (Continuare în pag. a 2-a) aici pentru reducerea con- producţie marfă. | va.
cru de mare productivitate,
între acestea, în prirn-plan
se situează metoda combi
nată de exploatare la cor e!
purile mineralizate din ori
zonturile 13—14, sectorul
III, care este cea mai efi
cientă în condiţiile noastre
de zăcămînt. De asemenea,
extinderea tehnologiei de
rambieiere hidraulică a
constituit rezolvarea unei
probleme esenţiale, prin da
rea în funcţiune a funicu- _ întreprinderea de lianţi
Despic diminuarea spiritu
larului Crăciuneasa — Ghe- Chişcădaga sc confruntă cu lui gospodăresc aici îţi faci
la'ri, conducînd direct ia o scamă dc necazuri în rea o imagine şi din făptui că,
creşterea productivităţii lizarea planului. Una din pentru a ajunge la fabrică,
muncii, concomitent cu re cauzele ce stau la originea oamenii trebuie să treacă pe
ducerea masivă a eforturi
lor fizice ale oamenilor. în acestei situaţii este instabili ste linii, să o ia pe nişte că
asemenea condiţii, perfec tatea forţei de muncă. Dc ce rări mai mult sau mai puţin
ţionarea organizării muncii nu sc stabilesc oamenii aici ? propice, să sară peste şan
— iată o întrebare ce şi-o
în abataje şi la suprafaţă, pune conducerea întreprinde ţuri . şi bălţi. în incinta între
prinderii sc află puse alanda
însoţită de o intensă acti rii şi la care nu este prea la piese dc metal, cabluri de
vitate de îmbogăţire a cu greu dc răspuns: ambianţa oţel, electrice, unde vrei şi
noştinţelor profesionale ale
oamenilor, în paralel cu locului de muncă nu este cea unde nu vrei, moloz. Ca să
creşterea răspunderii în care ar trebui să fie. străbaţi incinta de ia un ca
Sigur, o fabrică de ciment
muncă — activitate desfă Brigada condusă de Constantin Glicorma de la I.M. Aninoasa a realizat in 33 de nu e o farmacie, cu acest a- păt la altul, trebuie să faci
şurată sub permanenta în lunj din acest cincinal o productivitate a muncii superioară sarcinilor planificate, cu 9,5 un adevărat slalom printre
Ia sută, o producţie cu 5 la sută mai mare Uecît plănui la zi ai cincinalului şi o eco
drumare a comitetului nos- nomie la lemnul de mină do aproape 1 500 mc anual. Foto: GH. OLTEANU devăr toată lumea c dc a- gropi pline cu apă, movile de
pămînt etc., canale descope
cord. în întreprinderea dc ia
Chişcădaga este praf — c fi rite. In secţii sînt multe uşi
Să fie înlăturate poticnelile din fluxul recoltărilor şi semănatului! resc să fie — şi din această care nu se închid, geamuri
cauză condiţiile de muncă au
sparte, cu placaj sau bucăţi
de suferit. Refcrindu-se la a- de tablă în loc dc sticlă, gru
ceastă problemă, loan Dicu, purile sociale — deteriorate.
în unităţile agricole apar C.A.P. Ruşi, Vîlcele, Sîncrai acordată o atenţie deosebi Primul vicepreşedinte al cocător la cuptoarele dc clin- Inginerul Dorel Sinaci, şe
ţinătoare Consiliului unic şi Batiz. Ele asemenea, exis tă onorării livrărilor la fon consiliului unic agroindus chcr, zicea : ful secţiei cuptoare considera:
agroindustrial Călan se în- tă posibilitatea ca prin ac dul de stat, deoarece există trial, loan Cotuţiu, şi ingi — La noi c prea mult praf — într-adevăr, în fabrica
tîlnesc diferenţe apreciabile celerarea ritmului de lucru mari restanţe faţă de pre nerul şef loan Boldea apre şi din cauza acestuia avem noastră ar trebui să acordăm
în ceea ce priveşte realiză la scqs, sortat şi adunat să vederi. ciau că există realmente necazuri în funcţionarea uti mai multă atenţie ordinii şi
rile la strîngerea recoltei şi încheie grabnic recoltatul Cooperativele agricole din condiţii ca recoltatul po lajelor ; praful pătrunde în curăţeniei. Sigur, în prezent,
la semănat. Rezultatele în rumbului să fie declanşat instalaţiile dc automatizare şi problema principală cu care
registrate pînă acum au cu Torţe sporite în toate u~ Ic dereglează. ne confruntăm este atingerea
fost nemijlocit influenţate în Consiliul unic agroindustrial Călan nităţile agricole, mai ales Evident, praful ce sc de parametrilor proiectaţi, recu
de modul cum organizaţiile dacă se are în vedere că gajă în timpul procesului de perarea restanţelor şi nu nc
de partid şi conducerile după această cultură pe cî- producţie şi care, cum s-a vă prea putem ocupa dc asigu
C.A.P. s-au preocupat de şi cooperatorii din Gînţaga, Sîncrai şi Boşorod sînt pri teva sute de hectare ur zut, incomodează oamenii şi rarea unor condiţii dc muncă
mobilizarea la lucru a for Boşorod şi Streisîngiorgiu. mele unităţi care ay dat mează să fie însămînţate produce perturbaţii în instala mai bune. Dar asta nu în
ţelor existente, precum şi O rămînere în urmă greu semnalul începerii recolta cereale păi oase de toamnă. ţii, nu e o fatalitate într-o
seamnă să fie complet negli
de randamentul cu care de explicat se întâlneşte în tului manual al porumbu Ne referim îndeosebi la fabrică de ciment. Dar fa jate.
s-au folosit mijloacele me să la C.A.P. Bretea Româ lui. în ziua de 25 septem C.A.P. Boşorod, Bretea Ro brica dc ia Chişcădaga arc un In ceea ce priveşte condi
canizate. nă, unitate unde cartofii au brie a.c. a început recolta mână şi Streisîngeorgiu, ca înalt grad de poluare pentru ţiile dinafara locului dc mun
în aceste zile, importante mai rămas de strîns de pe tul şi la C.A.P. Bretea Stre- re mai au de semănat cîte că fosta conducere nu s-a o- că, dacă activitatea cantinei
forţe şi mijloace mecanice mai mult de 25 hectare din iului, dar acţiunea nu a 5—10 ha cu orz pe terenu cupat cu răspundere de asi s-a îmbunătăţit mult în ulti-
sînt concentrate la recolta cele 40 repartizate cultu fost temeinic organizată. Ca rile unde mai foşneşte încă gurarea funcţionalităţii elec-
tul cartofilor, acţiune care rii respective (!). Odată cu dovadă, în tarlaua de lingă porumbul. trofiltrelor. Noua conducere TRAIAN BONDOR
în două-trei zile poate şi intensificarea ritmului la rîul Strei la recoltat lucrau va trebui să rezolve cît mai
trebuie să fie încheiată la recoltat, se impune să fie numai doi cooperatori (?). (Continuare în pag. u 2-a) urgent această problemă. (Continuare in pag. a 3-»)
