Page 94 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 94
Drumul socialismului nr. 6 809 $
Pag. 2
VIAŢA DE PARTID
|*EU
Comuniştii aia lansat o
9 1C,00 Telex
propunere şi tot ei au pus 1G,05 Şcoala
1C,30 Emis iun
mană
18,25 Tragere;
umărul la realizarea ei 18,35 La voii
18,50 1001 de
13,00 Tclcjurn
1 — Mai întâi propunerea a de plăci din fontă, în fie fost rezolvată. Majoritatea 13,15 Keilecto
îost lansată Intr-o adunare care trimestru morile sta lucrătorilor din secţie au 13,35 Film ;
generală a comuniştilor. Nu ţionau cîte 12 zile. Şi asta, contribuit la realizarea ei, VJaicu“.
Film r(
înai ştiu exact de către cine bineînţeles, în detrimentul dar printre cei care s-au diourile
anume. Cert este însă că a- producţiei. zbătut mai mult se numără producţi
ceastă problemă Si frămîn- într-una din zile, proble comuniştii Liviu Manga, fică Ku
ta pe mulţi dintre ai noştri, ma a fost ridicată intr-o a- Gligor Corb, Cornel Groza, riul : Ei
ceanu.
gi a fost formulată ca un dunare generală a comuniş Emilian Barna, muncitorii Drăgan
îndemn de mobilizare a tu tilor. Analizată cu simţ de Valentin Tudor şi Gheorghe 21,15Revista
turor, pentru realizarea ei, răspundere şi competenţă, Moldovan... TV
«a o chemare spre fapte de s-a apreciat că există în Iată, foarte pe scurt, cî Autobaza Brad, secţia ARA. Echipa de lăcătuşi elemente frlnă şl transmisii, condusă 21,35 Telcjuni
muncă, în cadrul Festiva secţie resursele materiale şi, teva din avantajele obţinu de comunistul Ioan Miclean, îşi depăşeşte lună de lună planul, efectuind numai reparaţii
lului naţional „Cîntarea mai ales cele umane, cu te. prinderea blindajelor de calitate. Foto : V IR OUL ONOIU
jtomâniei“. ajutorul cărora să poată fi prin şuruburi cu cap conic, Wm
Aceste cuvinte ale ingi realizat un nou sistem, mai fixate în exterior, a dus la Larga participare a cetăţenilor la acţiunile patriotice—
nerului Ilie Motorga, şeful eficient de fixare a plăci creşterea gradului de folo
gecţiei B.C.A. de la I.M.C. lor în cuptor. Propunerea, sire al acestora cu aproxi BUCUREŞT
(lioprogramul
Deva, sânt relevante pentru odată aprobată în adunarea mativ 40 la sută mai mult- chezăşie a bunei gospodăriri a localităţilor Radiojurnal ;
faptele pe care le vom a- comuniştilor, a devenit lege De aici economii însemnate presei; 8,10
răta în continuare. Relevan pentru ei. Era clar că pu O trăsătură caracteristică a ţare în valoare de 730 mii Jurca, Ioan Blaj şi alţii. diilor; 3,OU B
tea fi şi trebuia dusă la în de metal şi reducerea con 3.05 Răspund
te în sensul că ele definesc, deplinire. siderabilă a timpului de etapei pc care o parcurge lei. Intre acestea amintesc: în satele Vălişoara, Sălişti- lor ; J0,00 Bi
cît se poate de clar, activi staţionare în reparaţii. Va ţara noastră în procesul de construcţii de drumuri comu oara şi Stoeneasa, de aseme 10.05 Atlas f<
tatea unui colectiv care, S-au gîndit oamenii, s-au loric, se obţin economii de făurire a societăţii socialiste nale pe 3 km, cu o valoare nea, au fost organizate ac Ştiinţa şi vi
mente follt c
mobilizat de un nucleu ac frământat, au mai umblat şi multilateral dezvoltate o con de 63 mii lei, reparaţii şi în ţiuni de reparare a drumuri tilă; 11,00 Eu
prin alte locuri să vadă ce peste 400 000 lei pe an la stituie împletirea tot mai treţineri de drumuri pe 75
tiv de comunişti, şi-a pro şi cum şi, in cele din urmă, costurile de producţie. lor comunale, transportîn - 11,20 Avanpri
tv. ; 12,00 Bu
pus şi a Reuşit să rezolve- a fost găsită soluţia cea accentuată a muncii de partid, km, cu o valoare de 525 mii du-sc cantitatea de 850 to: 12.05 Mari coi
B.C.A.
la
Tot
aici,
—
:— prin forţe şi cu resurse mai bună. unde există preocupări per de stat şi obşteşti. Consiliul lei, întreţineri zone verzi pe piatră care a fost aştcrnulio. interpreţi; 12.
proprii — unele probleme popular al comunei Vălişoa- 0,40 ha, cu o valoare de 4 _ pe 4,5 km drumuri. La aces fanfară ; I3,0i
— După ce am hotărît manente pe linia reducerii ra, acţionînd în spiritul pre mii lei, plantarea a 4 000 buc." te acţiuni se evidenţiază de 15.00 Student
tehnice nu tocmai simple, modul în care vom acţio consumurilor, de valorifi vederilor hotărîrilor partidu pomi fructiferi şi ornamen putata Maria Cibian şi cetă Radiojurnal;
care au dus în final la im na am pornit la treabă — lui şi al legilor ţării asigură tali cu o valoare de 40 mii ţenii Octavian Gros, Aurel nate econom
duri pentru i
portante sporuri de pro ne spunea maistrul Nicolae care a resurselor secundare o mobilizare şi participare lei, curăţiri de păşuni pe Gros şi Petru Nicoară din uşoară ; 17,0
ducţie, la creşterea calităţii Bozdog, secretarul organi — a fost pusă în funcţiune largă a cetăţenilor la condu 400 ha, cu o valoare de 58 satul Stoeneasa, deputaţii Nis- ştiri ; 17,20 1
o instalaţie de recuperare a
acesteia, la economii sub zaţiei de partid din secţie. cerea treburilor obşteşti, reu mii lei, precum şi alte diver tor Jurca, Adclia Omota şi Î7,50 Cîntece
lescu ; 18,00
şlamului deşeu şi de refo-
stanţiale de materii prime, A fost constituit colectivul losire a lui în procesul de şind să obţină rezultate tot se lucrări în valoare de 40 Aurelia Petrescu din satul 20.00 Interprc
materiale şi combustibili. care să execute lucrările (în producţie. Instalaţia, reali mai bune în toate domeniile mii lei (văruirea pomilor şi Săliştioara. bihorean; 20,
conomică; 20
...în secţia B.C.A., pe fruntea acestuia „creierul“ zată tot cu resurse proprii, vieţii economice, sociale şi nore ; 21,00 E
fluxul tehnologic de pro şi „sufletul“ lui era ingine contribuie la obţinerea u- obşteşti. 22.00 O zi int
3.00 Non stoi
ducţie, există două mori ro rul Ilie Motorga), s-au pre Activitatea patriotică, de Perfecţionarea activităţii consiliilor populare turn.
tative. Acestea sînt blinda gătit materialele, piesele, u- nor însemnate economii de înfrumuseţare şi bună gospo TIMIŞOAR:
te în interior cu plăci din tilajele necesare, toate ope ciment, var, aluminiu şi dărire a localităţilor comu parapeţilor dc pe drumul na în satul de centru, Văli litatea radio
benzină (50 litri pe zi).
fontă specială (26 tone de raţiile pînă la cel mai mic nei Vălişoara s-a desfăşurat ţional, curăţirea şanţurilor, şoara, cetăţenii din circum şi jocuri por
în acest an în baza unui plan
fontă, pentru o moară). La detaliu. un ...Rîndurile de faţă se vor de acţiune întocmit la înce repararea gardurilor, spoirea scripţia electorală nr. 5 au voare fermei
ne de folcloi
exemplu
E-
edificator.
un anumit grad de uzură, Dar „treaba“ nu a fost putul anului pentru fiecare faţadelor la case şi altele). construit un chioşc alimentar, formaţiilor d
Toate aceste rezultate se
plăcile — care erau fixate atât de simplă cum pare xemplu despre modul în sat şi circumscripţie electo datoresc muncii politice de care va fi dat în folosinţă ră; 13,00 Co!
reţea; 13,30
care comuniştii de aici au
prin împănare — începeau acum, după ce a fost fina rală în parte, avînd termene masă desfăşurate dc către în cel mai scurt timp. Şi-au social-poj'Uc;
înţeles să se implice în pro
adus o contribuţie deosebită ia întîmpi 1 ' Cu
să cadă. Asta însemna prac lizată. A fost necesară blemele colectivului, să fie şi responsabilităţi concrete. membrii biroului executiv, îm realizarea acestei lucrări lea al p.vJ.R.
tic oprirea morii şi înlo schimbarea întregului sis iniţiatorii şi propagatorii Desfăşurînd întreaga acti preună cu deputaţii, delegaţii membrii comitetului dc cetă tru noul an
politico-ideol
cuirea tuturor plăcilor cu tem de prindere. Cîteva vitate în baza celor de mai săteşti şi organizaţiile săteşti ţeni în frunte cu Romulus cial-politică;
ideilor novatoare şi, în ace sus, am reuşit ca pînă în pre
altele noi. Operaţia dura sute de operaţii, destul de laşi timp, primii care pun zent planul muncilor patrioti ale F.U.S., care au reuşit să Şina, Vasile Tebicş şi Achim tcce de Iţei
aproximativ 12 zile. Deci, complicate. Una peste alta, umărul la înfăptuirea lor. ce să fie realizat integral, e- mobilizeze la acţiunile gos Manciu, precum şi un mare şi Ion Crişs
pe lângă faptul că se con în patru luni de la lansa xccutîndu-se lucrări edilitar- podăreşti marea masă de ce număr de cetăţeni, printre
sumau însemnate cantităţi rea propunerii problema a MIRCEA LEPADATU gospodăreşti şi de înfrumuse tăţeni din comună. care amintim pe Ioan Petruţ,
Ţinem să scoatem în evi Filip Petruţ, Maria Badea,
denţă acţiunea organizată în Ilie Petros, Gheorghe Crişan
satul Dealu Mare de către şi Petru Bujor. DEVA;
Activitatea de cercetare- organizaţia de partid, unde Aceste exemple reflectă, ac Marlc Tvvair
locuitorii şi deputaţii au tivitatea rodnică pe care (Patria) ; B
ta); Ave;
transportat cu mijloace pro desfăşoară cetăţenii şi depu i .. ain — s<
proiectare tot mai puternic prii mai mult de 1 500 tone taţii sub conducerea şi îndi . - lina de var
de piatră cu care au împie- marea organelor şi organiza RA : Tînăr
ra) ; Viaţa
ancorată în problematica truit 5 km dc drum comunal. ţiilor de partid în realizarea (Arta); Nea
dar (Constr
edilitar-gospodă-
Evidenţiem în mod deosebit
sarcinilor
contribuţia secretarului orga reşti ale comunei noastre. TROŞANI :
ră a morţii
produefsei nizaţiei de partid, tovarăşul NICOLAE BUDA deo (7 Noi
Matei Munteanu, a deputaţi
tiv particul
lor Anghel Lazăr, Ioan Me- vicepreşedinte LUPENI ; i
P (Urmare din pag. 1) în perioada care a mai ră drea, precum şi a cetăţenilor al Biroului executiv prieten — s
mas din anul 1979, ca şi în fruntaşi Nicodim Ivan, Aron al Consiliului popular tural); Cun
prinţesă
bilirea unui procedeu optim anul 1980 — an hotărîor Huh, Roman Socian, Ioan comunal Vălişoara VULCAN :
şi original de a obţine vată pentru realizarea planului seriile I-II
minerală direct din zgură li cincinal — pentru colectivul LONEA : F
bilă (Miner
chidă de furnal, procedeu ca nostru prezintă, o importanţă Alibi pentri
re asigură reducerea consu majoră ridicarea pe o treap Gbiigafii onorate seriile I-1I
ANINOASA
mului de combustibil cu cca. tă superioară a activităţii de Angajaţi în întrecerea pen Astfel, în perioada care a tre tele frontul
60 la sută faţă da ccl actual. cercetare şi proiectare. în a- tru realizarea planului şi a cut de la începutul anului şi (Munci.tores
celaşi timp, va trebui să ac Acţiunbu ar
De asemenea, ca urmare a celerăm ritmul şi să sporim angajamentelor luate în între pînă în prezent s-au livrat mai brie) ; BE
indicaţiilor secretarului gene cerea socialistă dintre coope mult de 30 tone de carne şi de Buftea
eficienţa economică în mun rativele agricole de produc aproape 2 000 hl lapte, depă- ORAŞTIE :
ral al partidului, tovarăşul ca de concepţie, ţinînd seama tria) ; Drur
Nicolae Ceauşescu, date cu ţie, membrii colectivului fer şindu-se sarcinile de plan a- nă (Flacăra
dc sarcinile mari pe care le mei zootehnice a C.A.P. Brad ferente acestei perioade. Rea BĂI : Omu
' prilejul Consfătuirii de lucru au „cctoarele de producţie din muncesc cu multă hărnicie lizarea şi depăşirea producţiei fier (Casa c
cu proiectanţii, tehnologii şi C.S. Hunedoara. De aceea, pentru a întîmpina Congre fizice a condus .la obţinerea u- ŢEG : Alea
ca să te p
constructorii din iulie a.c., fiecare om al muncii din u- sul al XH-Iea al partidului cu nor venituri suplimentare de BRAZI : F
s-au luat măsuri pentru in nitatea noastră se simte răs realizări cît mai bune în în peste 200 000 lei. La aces noului ; Ci
tensificarea acţiunii de tipi punzător şi angajat direct în treaga activitate. Asigurînd o te frumoase realizări şi-au a- ta cu alune
tură) ; SIR
zare a utilajelor, pieselor dc rezolvarea problemelor pro bună îngrijire şi furajare a dus contribuţia îngrijitorii python 357
schimb şi a subansamblelor. ducţiei actuale şi dc viitor. animalelor, colectivul acestei Maria Haneş, Iulia Paşca, Ra- (Mureşul);
ferme a realizat şi depăşit fila Adam, Sînziana Raţ, Iu o stea căză
TELIUC: E:
producţiile şi veniturile pla lia Adam, Maria Valosin, Egee (Mine
nificate, onorîndu-şi în mod c- Ileana Adam, David Cîmpea- Melodiile ni
Cei moi byra pâdyror îfi Lăcătuşul de întreţinere maşlnl-uneltc Mitroşin Villam I xemplar obligaţiile contrac nu, Iosif Ghiura şi alţii, în citoresc).
B S (sus) lucrează în atelierul mecanică nr. 1 al C.S. Hunedoa
ra din anul 1353. Iată-1 în exerciţiul funcţiunii, alături de tl- tuale privind livrările de car frunte cu şeful fermei, ingine
Timp de două zile, Ocolul gramului naţional pentru con nărui lăcătuş Nicolae Chioralia. ne şi lapte la fondul de stat. rul zootehnist Mihai Lăpuşan.
silvic Haţeg, din cadrul In servarea şi dezvoltarea fondu
spectoratului silvic Hunedoa lui forestier în perioada
ra, a găzduit faza finală pe 1976—2010, probleme de le Zilnic, randamente maxime îa recoltări şi semănat! Timpul r
ziua
de
ţară a celei de-a Vil-a ediţii gislaţie şi cunoştinţe pe linie Vreme In
a concursului profesional „Gel cinegetică — au făcut dova (Urmare din pag. I) rativele agricole din Tîmpa, rea terenului, în care scop rezolvat de către un specia să, dar reci
mai bun pădurar“. da bunei pregătiri profesiona Pctrcni şi Băcia au livrat în preşedinţii, inginerii şefi şi list este deplasarea la Orăş- mlneaţa. Ci
La întrecerea finală, organi le a concurenţilor. întrecerea ţiat la impulsionarea însă- acelaşi, timp la fondul de stat şefii secţiilor de mecanizare tie după sămînţa dc spa bil. Cu tot
semnala p
zată de Comitetul Uniunii sin a adus pe primele locuri pe mînţărilor i-am notat pc Ion peste 150 tone cartofi. Rit au datoria să se preocupe cu nac (1). Vîntul va
dicatelor din economia fores ţară : I — pădurarii Gheorghe Pop, Ion Marian, Vincze Io- mul de lucru la semănatul întreaga răspundere de orga Sînt create realmente con moderat di
tieră şi materialelor de con Meniţă (Inspectoratul silvic sif, Ion Niculescu, Nicolae şi griului este departe însă de a nizarea judicioasă a muncii diţii ca în toate unităţile a- Temperatul
strucţii, în colaborare cu mi Bistriţa-Năsăud), II — Simion Ion Surd, Nicolae Şerban, putea fi considerat ca satis şi de folosirea la întreaga gricole de stat şi cooperatis să noaptea
de, izolat
nisterul dc resort, au parti Marian Grindan şi Ion Roşu. făcător, lucrarea fiind efec capacitate a mijloacelor me te să sporească simţitor vite ziua între :
cipat reprezentanţi ai 37 de Bărbos (Timiş), III — Vasile Importante forţe ale coo tuată pe mai puţin de 15 la canizate. O asemenea cerin zele zilnice dc lucru la re Pe alocuri,
inspectorate silvice judeţene, Radu (Ilfov), menţiuni : Ni peratorilor din comuna Băcia sută din suprafaţa planifi ţă este ignorată însă uneori, coltat şi însămînţări, astfel produce ce
va semnal:
cei care s-au clasat pe primul colae Mina (Alba), Ioan Ca ' sînt mobilizate la strîngerea cată. aşa cum s-a întîmplat zilele incit întreaga recoltă să a- La mimt
loc la faza de masă a con zan (Mureş), care au primit recoltei de cartofi. Pînă a- Pentru încadrarea însămîn- trecute la C.A.P. Băcia, uni jungă la timp şi fără pier neral frun
cursului. Probele —- cunoş şi premii în obiecte şi bani. cum s-a strîns producţia de ţărilor în epoca optimă se tate al cărui inginer şef, Lu deri în hambare, iar produc schimbător
tinţe teoretice şi aplicaţii prac (Economist Ion Anghel — pe mai mult de 50 ha din impune să fie accelerat rit- cia Olaru, a considerat că ţiei din anul viitor să i se la precipit
sub formă
tice axate pe prevederile Pro- I.F.E.T. Deva). Cile 85 planificate. Coope mvi la eliberarea şi pregăti- cea mai importantă treabă de asigure temelii trainice.