Page 97 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 97
ANUL XXXI
NR. 6 810
SÏMBÀTÀ,
29 SEPTEMBRIE
1979
4 pagini — 20 bani
DOCUMENTELE CONGRESULUI AL Xii-LEA V
\
AL PARTIDULUI - ÎN DEZBATEREA Din cronica întrecerii socialiste Ï
\ ,
COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUi POPOR^ \ »
şi sc vor preda 3 scări, cu
cu materii prime, bunei or
\ 12 700 TONE FONTA ganizări la locurile dc 30 dc apartamente cu 3 şi
PESTE PLAN
Calitatea laminatelor - Colectivul dc muncă de muncă, respectării grafice 4 camere, în blocul 8. în
lor de lucru. Se remarcă în
prima decadă a lunii octom
la secţia I furnale, din C.S. mod deosebit prim-furnaliş- brie sc vor preda şi cele
pe coordonatele noilor osrinie Hunedoara, îşi îndeplineşte tii Alexandru Bucur, Petic lalte două scări ale acestui
Ghcorghe
Lipşa,
bloc. La ridicarea şi preda
Pînzaru,
cu cinste sarcinile de pro
ducţie. angajamentele asu furnaliştii Toader Apostol, rea în termen a acestor
sie modernizării continue mate în întrecerea socialism Traian Angliei, mulţi alţii. blocuri pentru oamenii mun
cii din Simeria au contri
(V. Grigoraş, corespondent).
tă. După cum nc-a infor
mat tovarăşul Ilic Ghcra- APARTAMENTE PENTRU buit formaţiile de zidari
se, preşedintele comitetului OAMENII MUNCII conduse dc Fiore:* Bărbu-
a industriei sindicatului, furnaliştii sec DIN SIMBRIA lescu şi Ştefan Dodoc, dul
PRODUCŢII SPORITE ţiei au dat peste planul la De curînd, constructorii gheri — Ilic Ciungii, fie-
rari-betonişli — Ştefan Mi-
După cum se ştie, .în pro Astfel, la indicaţia comi DE CĂRBUNE, zi 12 700 tone fontă de bu lotului 25, din Simevia, au clea, sudori — Cristian Fi-
nă calitate. Rezultatele ob
iectul de Directive ale ce tetului de partid pe secţie, CU COSTURI REDUSE ţinute în muncă se datoresc predat la cheie blocul 10C, rcscu, zugravi — Ioan Pin-
lui dc-al Xll-lea Congres al în planurile de acţiune, ale creşterii productivităţii mun cu 38 dc instalalori — Petru
iîjrtidului se prevăd sarcini secţiei au fost cuprinse mă După depăşirea unor cii, aprovizionării ritmice le
-..-osebit de mobilizatoare şi suri concrete pentru fiecare greutăţi întîmpinatc în luna
in domeniul metalurgiei, om al muncii. Dacă ne re august, în toate comparti
privind îndeosebi creşterea ferim la creşterea scoaterii mentele minei Petrila se
scoaterii de metal din tona de metal, ca indicator glo face simţit un reviriment,
de o ţel-lingou, îmbunătăţi bal al nivelului calitativ pe în baza căruia producţia su
rea calităţii şi ridicarea gra fluxul oţelărie-lamin.or, se plimentară extrasă de ia în
dului de prelucrare, asigu constată o reducere a con ceputul anului şi pînă în
rarea la timp a industriei sumului de metal la lami prezent a ajuns la aproape
cu cantităţile necesare de norul nostru de cca. 10 kg/t 20 000 tone " cărbune. De
metal. Aceste sarcini sînt în decurs de numai cinci remarcat că în perioada 1
cunoscute de întregul colec ani: în anul 1974 consu \ ianuarie — 1 septembrie
tiv al laminorului de pro mul mediu de metal era de ! 1979 minerii din Petrila au
fite mijlocii din cadrul C.S. 1061,13 kg/t faţă de 1051,45 depăşit productivitatea mun
Hunedoara, care se preocu kg/t în primele opt luni ale ţ cii cu 206 kg cărbune pe
pă cu stăruinţă de materia anului 1979. Acest succes S post, iar printr-o înaltă res
lizarea lor exemplară., De este rezultatul acţiunilor în
altfel, nbi acţionăm de’mai treprinse pe întregul flux, ponsabilitate în gospodărirea
imult timp, în lumina indi ca : optimizarea semifabri şi utilizarea resurselor ma
caţiilor pe care ni le-a dat catelor priză la laminarea teriale şl energetice au în
secretarul general al parti oţelului lat, îmbunătăţirea \ registrat economii în valoa
dului, t o v a r ă ş u l Nicolae tehnologiei de laminare la I re dc peste 5,8 milioane
Ceauşescu, în timpul vizite s lei. Colcctiyclc din sectoa
lor efectuate în judeţul şi ADRIAN BALAŞ rele IV şi III au cea mai
în combinatul nostru, pen maistru principal însemnată contribuţie la a- I.F.A. „Vîseoza“ Lupcnl: Două. din fruntaşele secţiei răsucii, Marin Petrulc si l.u
tru promovarea largă a teh la laminorul de ccste realizări. ereţia Hurezan, la locurile lor d« muncă Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
nologiilor moderne în pro profita mijlocii L
cesul de producţie, pentru din C.S. Hunedoara
îmbunătăţirea continuă a
metalului. (Continuare în pag. a 2-a) A
CREAŢIA TEHNICO-
ÎN ZIARUL ŞTIINŢIFICA LA I.M.P. Însemnări de scriifor
La Institutul dc mine Pe
DE AZI : troşani eforturile pentru Şi atunci caută,
creaţia tehitlco-ştiinţifică
suit ilustrate de peste 60
de participări fructuoase la studiază, modifică,
© Adunări şl conferin confruntări internaţionale,
ţe dc dări de seamă 48 brevetări do soluţii teh dă soluţii"
şi alegeri în organi nice, 23 de sesiuni ştiinţi
fice organizate de institut,
zaţiile dc partid ale căror lucrări s-au va — Cum să spun, altăda
lorificat în publicaţia pro tă, maşinile, pentru mine,
© Dosarul energici prie ..Lucrările ştiinţifice ale erau maşini simple, comune,
I.M.P.“, ajunsă la al XI-
lea volum, şi în publicaţia maşini adică, pare a sc în
© Sarmis ’79
de profil „Revista minelor“. veseli bărbatul înalt, şi sub
ţire, cu fa (a osoasă şi pri
© Cartea, scena, ecranul
vire 'deschisă, calmă. Nici
© Semnal prin minte nu mi-ar fi tre
cut să fiu atins de alt girul.
© TV, radio, cinema, Astăzi, maşinile îmi poves
loto, vremea tesc o altă lume, atît de as
c.s. Hunedoara, atelierul reparaţii maşini electrice. Va- ELEVI CONSTRUCTORI cunsă îneît mă doare. Şi
lenan Andrei este şef de echipă lăcătuşi motoare electrice, © Fotbal veritabil inventator", eu n-o
are o seric de raţionalizări puse în practică. Peste 200 de elovi de 1* asta va fi, mai mult. mîinc. simt. Am în grifă un uriaş
Foto : VIRGIL ONOIU liceele industriale nr. I Pe Maşinile, ce sînt ? Ele sînt
troşani, a Lupeni, matc- , , , . , , , . , angrenaj, o maşină cu mii
Uaje. dar
totdeauna simbolul invers al
raatică-fizică Petroşani şi omului, „vremea lopefn şi de mayini fi vt
ş
Roadele toamnei să ajungă mai repede în Şcoala generală nr. 4 Pe pichnamarului a trecut şi, asia mi nscamnd rd nn
troşani sînt, în aceste zile,
alături de oamenii şantie sigur, vremea cînd omul va D. DEM. IONAŞCU
relor pentru a grăbi lucră înţelege sensul acestui sim------------—---------------------------------
hambare, pentru ca recolta să nu fie dijmuită rile de construcţii la caba bol. Unii spun că sînt „un (Continuare în pag. a 2-a)
na şcolii sportive din Pa-
rîng, la înălţarea noii tipo
Cc se mai întîmplă pc la cate cu saci dc porumb, alte lăcut 2 200 kg. Nu-i rău de grafii, precum şi la alte
cooperativa agricolă din Hăs- le cu coceni de porumb, mur loc. obiective.
<lal ?... Parcă nimic deosebit. gind spre magazie sau şirele — In general, cu muncile ----- CM,
Şi pe aceste locuri zilele îşi dc depozitare. După cum ve agricole din această campa DUMINICA
urmează cursul firesc. neau căruţele, am înţeles că nie cum staţi ? PROGRAM DE LUCRU ai m DUD gflXBIf
Şi totuşi, dacă nu ajungi se lucrează intens acolo. Şi • — Aici, în tarlaua „Mica“, LA MAGAZINELE OGUMPITjlMCHIPUlOAIVlEMItOREi
cît mai dc dimineaţă la se intr-adevăr aşa era. Reuşim recoltăm ultimele suprafeţe I.C.S.M.I. DEVA
diu! „C.A.P.-ului“ rişti, mai s-o găsim şi pe inginera Vio cultivate cu porumb. S-a lu Pentru a da populaţiei
apoi, să nu mai găseşti pc ni la Viţă. crat foarte repede. In fieca posibilitatea să se aprovi
meni. Aşa cum am păţit şi — Au vedit să vă ajute la cu re z! erau cîtc 40 de coope zioneze în cit mai bune turnai un bun patriot este un om întreg
condiţii cu articole de se
noi, dealtfel. Sosiţi în unita les şi fetele dumneavoastră ? ratori la cules. Intr-un timp zon, I.C.S. mărfuri indus
te, abia am reuşit să dăm record, în cinci zile, am reu triale Deva a organizat
peste cineva care să ne în — Fetele mele?! A, înţe şit să recoltăm manual po pentru duminică, 30 septem Printre cei amintiţi în ma — Socot — ne spunea R.Ş.
drume acolo unde se muncea leg I Dar, fetele mele au rumbul de pe 30 de hectare, brie, program de lucru de terialul prezentat în faţa a- — că realizarea planului de
la orele 8—12 la magazine
la cîmp. .toate peste 50 de ani, iar în acelaşi timp am proce le sale din Deva şi simeria. dunării de dare de seamă şi producţie este cea mai de
— Dar inginera şefă un- Nogy Ida se apropie binişor dat la eliberarea terenului de alegeri a organizaţiei de partid seamă sarcină a membrilor de
de-i ? — întrebăm noi. de S0 de ani. Cu ele am coceni şi la transportul a- AUTOTAXARE de la Secţia de cherestea din partid. Această idee a fost
— La cules de cucuruz, cu reuşit să recoltăm în cea mai cestora Ia şirele de depozita PE RUTA DEVA— Vaţa de Jos, la capitolul care subliniată şi în cuvîntarea to
fetele ! mare parte porumbul. Pe re. Acolo uude am strîns po HUNEDOARA a evidenţiat rezultatele bune varăşului Nicolae Ceauşescu la
— Preşedinta, contabila, aici nu putem folosi combi rumbul nu se mai văd co ŞI RETUR obţinute s-a numărat şi su Consfătuirea de lucru ce a
magazinera... ? ne. Ce să-i faci, numai dea ceni în „picioare“. Apoi me Incepînd de luni, 1 oc dorul Radu Şoica, de Ia ate avut loc la C.C. al P.C.R. în
— Păi, preşedintă îi tot in luri ! canizatorii Sabin Crăciunea- tombrie a.c,, se introduce lierul mecanic. Firesc, faptul 5—7 septembrie a.c. De a-
ginera, iar contabila şi ma — Dar toamna aceasta cum nu, Hamzo Laszlo şi chiar autotaxarea pe ruta Deva— acesta se datoreşte capacităţii ceea, înfăptuirea sarcinilor la
gazinera sînt duse şi ele în este cu cooperatorii de la şeful de secţie Icliim Dumi Hunedoara şi retur. Călă sale politice şi profesionale, locul de muncă este cea mai
torii au posibilitatea să-şi
cîmp. Hăşdat ? tru au arat şi însămînţat. procure anticipat bilete dc muncii responsabile ce o pres importantă îndatorire a fiecă
Am aflat că se lucrează în — Darnică. Uite, noi esti la cele două autogărl, pre tează, participării ia buna rui comunist, a fiecărui om ai
tarlaua „Mica“ şi am purces masem o producţie medic dc DORIN CORPADE cum şi de la chioşcurile de funcţionare a utilajelor şi, nu
difuzare a presei din Deva
într-acolo. Pc drum, pe lin 1 000 kg dc porumb Ia hec şi Hunedoara. în ultima instanţă, la realiza TRAIAN BOND0R
gă noi, treceau căruţe încăr tar şi acum ne trezim că am (Continuare în pag. a 2-a) rea şi depăşirea sarcinilor de
producţie. ............... . , (Continuare tn pag. a 3-a)
