Page 98 - Drumul_socialismului_1979_09

Pag. 8 tJRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 810 i

Cuvîntul mineresc se măsoară ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR

în tone de cărbune (Urmare din pag. 1) năbădăioase. Acum, chiar fi ELI
o mafină pe gustul meu, a- 8,30Proniei
© „în nivelul producţiei 8 luni din acest an, produc­ pentru minerii de la Paro­ frământ, n-am insomnii. Am. dică folositoare fi de mare 8,45Ilincra
„Turm
de cărbune pe care o scoa­ ţia globală s-a realizat în şeni depăşirea planului. Şi încă ce insomnii! Gîn- randament mă face să-i dau între ,
tem se reflectă conştiinţa proporţie de 104,4 la sută, Dintre cauzele amintite dul mocnit fi mut ca o le­ ocol, s-o pipăi, poate, poa­ 9,10 Selecţ-ii
minerească“ (Petru Nicules- reprezentînd un plus de în conferinţă, pe prim-plan bădă mă arcle ca o fcflilă le... Afa-i firea omului în­ nile m
tăminii
cu, maistru, secretarul or­ cărbune de 57 589 tone, pro­ se situează numărul mare ascunsă, aşezată pe un ta­ drăgostit... 10,00 Roman
ganizaţiei de bază nr. 1, ducţia mai'fă s-a realizat în de absenţe nemotivate din ler de os, în miezul fiinţei Nu ştim cî(i ani are ingi­ din M<
sectorul I) ; proporţie de 103,5 la sută, ultimele două luni (în au­ mele. Am mecanizat TO­ nerul Titus Coslache, omul 10,5.5 Muzică
11,10 Şoimii
O „Datoria fiecăruia la iar productivitatea muncii gust s-au înregistrat 600 TAL un sector, am început care îmi vorbea despre ma- 11,20 Telecin
locul de muncă, sarcina de de 102,5 la sută, reprezen­ nemotivate în plus faţă de să-l aducem la zi fi pe VI, fini ca despre propria-i via­ re)
plan încredinţată repi’ezin- tînd un plus de 3 610 lei/om. luna ianuarie), lipsa acută dar... Combina „KS-3 M“ tă, vîrsta oficială s-ar fixa 12,50Trageri
re A.D
tă pentru fiecare dintre noi La obţinerea acestor rezul­ a unor piese de schimb (fi nu-i singura tnafină ca- undeva în apropiere de 40 13.00De la
plan de stat“ (Vasile Cer- tate o’ contribuţie meritorie (deşi la mină s-a asimilat re-i altfel decît ne-ar tre­ de ani. Vîrsta fizică ? E tî- 15.00Fotbal:
ceza, miner şef de brigadă, şi-au adus-o „brigăzile con­ producerea pe plan local a bui nouă !), n-o puteam fo­ năr, deci, are în el ener­ — Polii
vizia A
investiţii) ; duse de Ilie Filiche, Titu unor asemenea piese), ne- losi la tăierea cărbunelui în gie pentru cîleva vieţi. Vîr- directă
® „De la director, pînă Teacenco, Francisc Faza- realizarea indicelui de cali­ stratul 3, blocul IV, de sla adevărată ? E cel mai te
la cel ce face curăţenie, toţi kaş, Ioan Sorescu, Mihai tate (carenţă mai veche, da­ unde se putea scoale o trei­ greu s-o apreciezi. Pentru 17,45Clubul
Galaţi
trebuie să punem — şi pu­ Şoldea, Mihai Agoston, torită căreia în perioada me din producţia minei, fi că este omul care trăieşte 18,30Cronici
nem — umărul la nevoie“ Gheorghe Dineu, Ioan Gri- 1977—1979 s-au pierdut atunci caută, studiază, mo­ intens, ulît de intens îneît politice
ternaţi«
(Ştefan Pavlovschi, maistru gorescu, Alexandru Laszlo. 43 040 tone cărbune), ne- difică, găsefle soluţii practi­ condensează într-un an cil 18,501001 de
principal, sectorul IV). în aceste rezultate se re- respectarea tehnologiilor de ce ! Le-am găsit fi combi­ alţii în doi, în trei sau 19,00Tel e jur
lucru şi cerinţelor de între­ na arată altfel — parcă ar poate chiar în zece ani. Am 19.15Priori ti>
ADUNĂRI ŞI ţinere a utilajelor, deficien­ fi fabricată după gîndul lăsat faptele să vorbească. ră
Am spicuit aceste trei ţe în aprovizionarea cu u- meu. Afa a fost fi cu Se spune că oamenii capa­ 19,25Indcplii
Partldu
frinturi din unele luări de CONFERINŢE DE nele materiale (unde se im­ „Rîbnilt-ul“ din abatajul bili, demni, curajoşi fi ini­ 19,4.5 'lTiceni
cuvînt din cadrul conferin­ DĂRI DE SEAMA pune un ajutor mai sub­ „Lupeni-3“, fi cu susţinerea moşi, au curajul să rărnînă 20.15F.im s
ţei de dare de seamă şi a- ŞI ALEGERI stanţial din partea Combi­ mecanizată din „Lupeni-2“. anonimi. Coinpai
Ewing.
legeri a organizaţiei de IN ORGANIZAŢIILE natului minier Valea Jiu­ Cîndva, mafinile, pentru L-am numit promotor al 21,05Variei ă
partid de la I.M. Paroşeni lui) şi altele. mine, • erau doar pîrghii de noului pe comunistul Titus seara
pentru a sublinia climatul DE PARTID Analizînd cu înaltă exi­ înnoire: deşi noul nu era Coslache, pentru că am vă­ 21,35Telejur
1
1
1
de angajare muncitorească —s— ■■ ■ ............ ........................ ■■■" ■" ................................ — — ■ " el prost fi nălăfleţ să vină zut în el simbolul străda­
aspecte
ale
aceste
genţă
fermă ce a caracterizat lu­ flectă eficienţa muncii des­ muncii, comuniştii de la singur. Cîndva erau simple niei şi dăruirii lui. Şi nu
crările acestei conferinţe, făşurată de către comitetul I.M. Paroşeni au stabilit un Nu-uri strigate la fiecare se putea altfel.
desfăşurată în spiritul înal­ de partid şi cele 9 organi­ bogat şi complex program „raport de dimineaţa“, deşi Există oameni pe care îi
telor exigenţe ridicate în zaţii de bază de la mină, de măsuri menite să înlă­ Combinatul siderurgic nu acolo se făcea mecani­ pofi vedea cu uşurinţă şi în
faţa mineritului hunedorean de către organele colective ture cauzele nerealizărilor, Hunedoara, O.S.M. II : zare, ca să nu mai spunem alte epoci, pe care îi pofi I1UCURE.Ş'
de documentele Congresului de conducere şi cadrele teh- să readucă colectivul la ni­ Se ia o nouă probă de de cele peste 30 de milioa­ încadra organic în eveni­ dit -vrogramu
Taulojunial
al Xll-lea al partidului, de nico-inginereşti. velul tradiţiei sale de rea­ oţel. ne ce le economisim. Nu mente de mult trecute. Pe presei; 8,10
vizita efectuată în Valea Pe primele 8 luni din a- lizare şi depăşire a planului ftiu cum se schimbă omului Titus Coslache, nu! Este diilor; 9,00 1
Jiului şi chiar la această cest an, colectivul minei se la extracţia de cărbune. firea. Cum fi etnd. Parcă unul din promotorii noului 9,03 Audiem
Buletin de şi
mină de secretarul general putea mîndri cu o depăşire Foto: V. ONOIU sînt mai deschise, ele, gîn- în minerit, omul acestei e- ta literară r
al partidului, tovarăşul de ¡>000 tone cărbune brut, Noul comitet de partid al durile. Parcă sînt mai puţin poci — comunistul. Iade si joci
Nicolae Ceauşescu, în luna cu 660 metri liniari de pre­ minei, înţelegînd faptul că 11.00 Buletin
Atlas culturi
august a acestui an. gătiri peste plan, cu pro­ — aşa cum arăta tovarăşul teca „U“; 11,
Aşa cum s-a subliniat în ductivitatea fizică realizată, Nicolae Ceauşescu la Con­ ră radio-tv.
darea de seamă şi în cu­ în luna august şi în perioa­ sfătuirea de - lucru de la de ştiri; 12,t
zltori, mari
vântul tovarăşilor Vasile da care a trecut din luna C.C. al P.C.R. din 5—7 sep­ Industria ■—principalul sector de economisire a energiei electrice Radiopublicii
Nemeş, Gheorghe Dineu, septembrie, la orizontul tembrie a.c. — întreaga inimi tinere
eîntece; 13,0(
Ilici Garaliu, Ioan Răţules- producţiei minei Paroşeni muncă de partid îşi are cri­ 13.00 Meridir
cu, Mihai Dumitru, Vasile au început să se contureze teriul de apreciere în mo­ Radiojurnal :
Capriş, Nicolae Suciu, Mi- nerealizări din ce în ce dul de îndeplinire a sarci­ Colectivul de la I.M.M.R. Simeria uşoară; 16,31
hail Stancu, Ion Tăslăuanu mai mari de la o decadă nilor de plan, va trebui să cu minut ;
şi Gheorghe Marchiş, colec­ la alta, care ameninţă să acţioneze cu fermitate şi e- dovedeşte că normele de consum şi muzică; 2
internaţional
tivul I.M. Paroşeni a obţi­ „înghită“ depăşirea de plan ficienţă, mobilizând comu­ cu“ — ediţia
nut în’ultimii ani rezultate înregistrată pe primele 8 niştii, întregul colectiv al Radiojurnal :
deosebite în producţie, da­ luni. Cum este şi firesc, minei la înfăptuirea măsu­ pot fl mult mai reduse dans ; 0,03-
uiuzical noci
torită aplicării pe scară lar­ dezbaterile conferinţei s-au rilor adoptate, la îmbună­
gă a mecanizării — mina axat asupra acestui feno­ tăţirea generală a muncii
este mecanizată şi dotată men nedorit care s-a pro­ pentru realizarea integrală Unitate productivă puter­ du-ne la energia electrică, tins matriţarca pieselor dc 'A
cu instalaţie de televiziune dus la mină, prin analiza şi chiar depăşirea planului nică a industriei judeţului, notăm că întreprinderii i s-a schimb pentru vagoane dc la .a!D
cu circu'it închis — cît şi cauzelor acestor nerealizări la extracţia de cărbune pe I.M.M.R. Simeria este un repartizat de la începutul a- 60 la sută, la mai bine dc
DEVA:
abnegaţiei colectivului mi­ şi stabilirea măsurilor ce acest an, pentru pregătirea mare consumator de energie nului o cantitate de 3 735 000 85 la sută, ceea ce a redus Mark Twain ,
neresc de aici, mobilizat de trebuie luate pentru redre­ temeinică a producţiei anu­ kWli, dar pe care nu a con- adaosul de prelucrare cu a- (Patria) ; B.
organizaţia de partid. în sarea şi revenirea la nor­ lui viitor. electrică şi termică, de com­ sumat-o în întregime în pro­ proape 7 milimetri. înlocui­ (Arta); Aver
anii 1977—1978 şi în cele mal, normalul însemnînd TIBERIU ISTRATE bustibili şi metal. Oprin- cesul de producţie, raportînd rea iluminatului incandescent Twain — se
la zi o economic de aproape cu iluminat fluorescent şi cu dina de var,-
400 000 kWh. Dc subliniat că vapori de mercur la atelie­ HA : Tinăr .
ra) ; Viaţa
Recolta să lin lunar au fost reduse norme­ rul dc strunjit cuzineţi, tur'
le de consum, ceea ce dove­
nătorie şi strungărie grea —
deşte continuitate şi perseve­ dc la secţia rotărie vagin, .ai (ii
fie dijmuită renţă, înţelegerea necesităţii atelierul dc piese de sckinm, „„■o (7 Noit
tiv particula
de a economisi şi elimina
strungărie grea şi centrala
orice forme de risipă. termică — dc la sectorul LUPENI ; A
prieten — sc
(Urmare din pag. 1) Mai cu seamă după apari­ I-cisterne, a dus la reduce­ tural); Cum
ţia Decretului Consiliului dc rea . puterii instalate de la prinţesă
VUI.CAN :
— Să revenim la „fetele“ Stat privind stabilirea unor 10 900 W, la 5 620 W. seriile I-II
dumneavoastră şi să ne fa­ măsuri care să asigure un re­ La locurile de muncă ale LONEA : Fc
ceţi şi nouă cunoştinţă cu gim sever de economisire a întreprinderii se aplică şi alte bilă (Minerii
Zina apelor
ele. energiei electrice, termice şi măsuri, nu fără urmări. Ast­ URICANI: t
— Nu mă pot opri la cîte- combustibililor, am trecut la fel, zilnic se face defalcarea nai (7 Noiei
va nume. Toate au fost la Expresul de
roşie); ORA
fel de muncitoare. Toate au (Patria); Dr
avut grijă să nu se risi­ pănă (Placă
pească nici un bob din re­ BAI ~ -• ’
fier <
coltă. N-au „sărit“ ştiuleţii, I.M. Orăştie : atelierul S.N. 320. Aspect de Ia montajul general strunguri. TEC
au lucrat atent. Puteţi să no­ ca să
taţi numele cooperatoarelor BRAZ
noului
Viski Ida, Nagy Maria, Nagy © ACŢIUNI © MASURI O EFECTE tă cu
Elisabcta, Olivia Muntean, Calitatea laminatelor Procesul de îmbunătăţire tură) •
Ccnteri Rozalia. permanentă a nivelului ca­ acţiuni concrete pe sectoare cantităţii e energie electrică pythp'.j
-
(Miucşu
Tot aici, la Hăşdat, ne-a (Urmare din pag. 1) introducerea în programul litativ al producţiei a evi­ şi ateliere, pe locuri de mun­ o stea c
fost dat să întîlnim şi un alt de producţie a oţelului cor­ denţiat pregătirea profesio­ că, în vederea eliminării ori­ repartizată pe cele două sec­ TELTUC:
toare de producţie distincte
aspect. Se recolta porumb şi oţelul rotund, îmbunătăţirea nier cu dimensiunile de nală şi preocuparea deose­ căror căi de risipă. Sarcina — cisterne şi vagoane, pe Egee (M
de prin curţile unor cetăţeni. tehnologiei de încălzire şi a 100X100X8 mm şi 80X80X6 bită a unor oameni ai mun­ reducerii cu 20 la sută a bază de registru, urmărin-
Foarte bine, veţi spune regimului de temperaturi la mm, în timp ce un colec­ cii ca : Nicolae Culda, Io­ consumului de energie elec­ du-se consumurile înregistra­
dumneavoastră. Se valorifică laminarea oţelului beton tiv de laminatori a conce­ nel Butaş, Ion Maier, Filip trică în întreprinderea noas­ te, intervenindu-sc dc urgen­
fiecare palmă de pămînt. Nu­ periodic, pentru realizarea put o instalaţie capabilă să Bălăcescu, Mihai Meszaroş, tră, în condiţiile îndeplinirii ţă unde este cazul. în halele
mai că prin curţile lui Mi­ unui nivel cît mai ridicat al realizeze în flux „dantela­ Ion Vonica, Viorel Muntea- şi chiar depăşirii sarcinilor de producţie, aprinderea şi Rezultatele
hai Grancea, Florica Brie, caracteristicilor mecanice, rea profilului Vanwersch“, nu, Ioan Gyorfi, Gheorghe dc producţie, a determinat întreruperea iluminatului este 28 septembri
Ilie Grecu, Doinei Muntea- realizarea unei şutări eco­ destinat abatajelor din ba­ ’ Boja, Francisc Kiraly — la­ comitetul de partid, consiliul sectorizată, s-au numit res­
nu şi a Mitranci Ilov, po­ nomice a profilelor fini­ zinul carbonifer al Văii Jiu­ minatori, Ioan Şerb, Ale­ oamenilor muncii, prin comi­ ponsabili la fiecare loc dc j Extragerea
rumbul „crescuse“ în saci te ş.a. lui, operaţie care pînă acum xandru Căpăţînă, Ioan sia energetică, să stabilească muncă, care aprind şi opresc 16, 22, 50, 1
peste n'flpte. Creşterea nivelului cali­ se realiza rudimentar prin Ghiuruţan — lăcătuşi şi al­ măsuri concrete în vederea iluminatul, intervin pentru e- Extragerea
ţii.
— 800 de kilograme de po­ tativ al producţiei este şi presare la cald, la benefi­ încadrării în normele de con­ vitarea mersului în gol al 40, 61, 86, 38
rumb am adunat de la aceşti mai evidentă dacă ne re­ ciar. în faza de concepţie Creşterea nivelului calita­ sum repartizate. maşinilor şi utilajelor. Fond de c
oameni, ne informează plu­ ferim la, un alt indicator se găseşte şi noua tehnolo­ tiv nu este însă un proces La majoritatea locurilor de Efectele aplicării ferme a lei, din car
tonierul Vladimir Gheorghe. şi anume : cantitatea de la­ gie de laminare a profilelor static. Avem în continuai'e muncă se poate constata a- măsurilor stabilite sînt evi­ ici.
Porumb furat. Aceştia n-au minate livrate cu garanta­ fasonate „U“ cu aripi „des­ sarcini mobilizatoare, dar plicarea acestor măsuri, dar dente. Dar colectivul dc la
muncit nici măcar un ceas rea unor prescripţii specia­ făşurate“, de la care se aş­ şi direcţii de materializare mai cu scamă la sectorul II I.M.M.R. Simeria consideră
la .cooperativa agricolă, dar le şi îndeosebi cu garanta­ teaptă o importantă redu­ a lor, indicate de tovară­ — vagoane, care înregistrea­ aceste succese doar un înce­
de dijmuit au ştiut să dij- rea probei de refulare la cere a consumului de ener­ şul Nicolae Ceauşescu la ză cele mai mari economii. put. Rezerve de reducere a
muiască munca cooperatori­ cald. Dacă această cantita­ gie şi cilindri. Consfătuirea de lucru ţinu­ Staţiile de compresoarc de la consumului de energie elec­ Timpul >
lor. Şi nu sînt singurele ca­ te era de numai 10 783 tone Desigur, toate aceste mă­ tă în această lună cu cadre trică mai sînt peste tot, la ziua de
Vron.a in
zuri de furt. în urmă cu în semestrul I al anului suri cu caracter tehnic sau de conducere din Ministe­ sectorul I — cisterne şi sec­ fiecare loc de muncă. Comu­ moaşă, cu
cîteva zile, alte 500 kg de 1978, în perioada corespun­ organizatorice n-ar fi deve­ rul Industriei Metalurgice. torul Il-vagoane şi-au re­ niştii, întregul colectiv este Cu totul iz
porumb au fost găsite la zătoare a anului 1979 a a- nit semnificative pentru Sîntem conştienţi că numai dus cu o jumătate dc oră chemat să dovedească înalt ploi slabe,
Marcu Brăstaş, Rozmarin Ros- tins 36 122 tone, deci o creş­ meşterea nivelului calitativ programul de funcţionare, fă­ simţ gospodăresc, pentru ca slab. Tcmpt
taş, Kvec Cendiri. Este o si­ tere de aproape 3,5 ori, cu al producţiei dacă n-ar fi printr-o preocupare perma­ ră a afecta cu nimic buna economisirea energiei electri­ va fi cuprin
grade, iar l>
nentă, dinamică, vom reuşi
tuaţie care impune din par­ consecinţele corespunzătoa­ fost dublate de o creştere desfăşurare a procesului de ce să devină o cauză pri­ xirnă intre .
tea organelor locale o inter- re pentru nivelul preţului calitativ superioară a pre­ să răspundem prin fapte a- muncă. Peste tot se urmăreş­ mordială a fiecărui membru dc. Ceaţă I<
La munte,
.venţie energică, pentru că mediu de vînzare pe secţie, gătirii profesionale a mun­ cestor sarcini trasate de te prevenirea mersului în al său. circ cu ceri
nimănui nu-i este permis să mai mare cu cca. 200 lei pe citorilor, de delimitarea pre­ conducerea de partid, care gol sau cu sarcină redusă a cădea preci)
'dijmuiască recolta, avutul tonă. cisă a sarcinilor şi.compe­ tind să transforme Româ­ motoarelor, transformatoare­ FLORIAN URICAN formă de
cooperativei şi al cooperato­ Activitatea de asimilare tenţelor fiecărui om al nia într-o ţară cu o indus­ lor, generatoarelor de sudu­ tehnician principal energetic la altilud
1 500 m lapo-
rilor. a fost .materializată prin muncii. trie modernă, competitivă. ră, La atelierul forjă s-a ex- la I.M.M.R. Simeria