Page 99 - Drumul_socialismului_1979_09
P. 99
SlTÄ, 29 SEPTEMBRIE 1979
Din activitatea consiliilor populare CINE PREIA CEAPA ?
La C.A.R. Lăpuşnic s-au
Pentru ridicarea continuă a depus eforturi şi a fost.
strînsă o cantitate de 4
?ală Aurel Turcuş : „PĂZITORUL STELELOR" tone ceapă care, cum dc
la nivelului edilitar-gospodăresc
* Şi Faţă dc alţi confraţi ai gramul blagian al autorului multă vreme, stă în aş
.oira“ teptarea beneficiarului. In
iLsiii- ŞOIMUŞ executate: reparaţii şi în fectuat pînă acum munci pa săi, Aurel Turcuş csle, da pentru a fixa pentru citi
săp- torii ă unei severe auto cen tori termenii unei proble sistenţele la C.L.F. s-au
Acţiunile de muncă pa treţineri de drumuri pe 80 triotice în valoare de pes izbit de refuzuri pe motiv
„C€i triotică desfăşurate la nive km, plantarea a 3 500 pomi, te 431 000 lei, dintr-un to zuri în propriul atelier liric, matici răspîndile în poezia că ceapa respectivă nu se
lul localităţilor şi atragerea întreţineri zone verzi pe o tal de 530 000 lei planificat un poci mai puţin produc noastră. Aurel Turcuş îşi a- încadrează în STAS (!).
maselor de cetăţeni la rea suprafaţă de 3 hectare, îm pentru acest an. Realizările tiv ; prima prezenţă edito firmă un destin propriu nu Cine face oare lumină în
•clua- lizarea unui Volum sporit prejmuirea şcolii din Şoi de pînă acum dau garanţia rială o are în 1968, într-o prin programul ce şi-l im rezolvarea acestei proble
de lucrări au menirea de a muş, unele amenajări la că valoarea planificată va culegere colectivă, „Efigii“. pune, ci prin calitatea ex me ?
rtiza- Cu un volum personal, presiei lirice. Expresia
contribui la ridicarea conti baza nautică şi altele. De putea fi cu mult depăşită în
lit nuă a nivelului edilitar-gos asemenea, s-a lucrat la final. In satele comunei Ve- „Umbra rîului“, debutează „stîncoasă“ apare firesc, ca RISIPITORI
Dvi.şie podăresc şi a bunăstării lo construcţia căminului cultu. ţel au fost plantaţi peste în 1972 şi abia anul acesta o manifestare a sincerităţii DE APA POTABILA
(fi cuitorilor. ral din Suli ghete, care va 9 000 pomi şi arbori orna îi apare al doilea volum, desăvîrşite cu sine însuşi
siune şi cu lumea. Influenţa ho-
foviş- In baza sarcinilor de plan fi dat în curînd în folo mentali pe marginea cursu „Păzitorul stelelor“. Dc la asociaţia de lo
în profil teritorial, în urma sinţă. rilor de ape pentru consoli Poezia sa, bine caracte tărîtoare asupra poetului a catari nr. 4, din Simeria,
la rizată de Ion Arieşanu, „a avut-o folclorul, dar nu nu
măsurilor şi acţiunilor în De un real sprijin pen darea malurilor, s-au făcut ni se semnalează: poseso
iţelor treprinse de Birou] execu tru biroul executiv în or întreţineri şi extinderi de încercat să circumscrie un mai folclorul poetic, ci fol rii autoturismelor 1-11D-
i in- tiv al Consiliului popular ganizarea acţiunilor şi mo spaţii şi zone verzi pe o caleidoscop de alegorii pă- clorul în valoarea lui de 4125, l-HD-1287, 1-HD-
al comunei Şoimuş, valoa bilizarea cetăţenilor sînt suprafaţă de 28 000 mp, de- gînc, un bun tradiţionalism concepţie şi mod de gîndire 4455, trag zilnic maşinile
rea muncilor patriotice e- deputaţii comunali Anghel colmatări de albii şi şan românesc, alimentat de mi şi viaţă. In acest sens poe aproape de blocuri, scot
3UltU- fecluate pînă acum în co Bozan şi Petru Pârău din ţuri de scurgere, curăţiri de turi, o poetică stîncoasă“... ziile Calendar bătrînesc, furtunurile prin geamuri
mună se ridică la 1 172 500 Suiighete şi Ioan Henţ din vegetaţie din albia văilor în acest volum, poezia lui Primele vămi, Pajura, Lea
*amul Aurel Turcuş se limpezeşte, găn, Masca dc vasilisc sînt şi îşi spală maşinile. Este
lei, cu o depăşire substan Fornădia. şi de pe maKiri, taluzări şi bine cunoscută cerinţa de
ţială faţă de angajamentul materia propriu-zis poeti convingătoare. Există în a nu risipi apa potabilă.
as — anual de 1 100 000 lei. Iată VEŢEL consolidări de maluri cu că, fără a părăsi metaforele versurile lui Turcuş multe
oii eră lemne şi piatră şi multe extrase din folclorul stră imagini memorabile care se Proprietarii acestor maşini
şi lucrările mai importante în comuna Veţei s-au e- altele. cum îşi permit să o risi
nbătă vechi, c transmisă direct în remarcă prin frumuseţea şi pească ? Aşteptăm răspun
în fruntea tuturor acţiu forme mai pure. Din multe bogata lor semnificaţie. Prin
Materii secundare care aşteaptă să reintre nilor organizate s-au ' aflat din versurile acestui volum volumul Păzitorul stelelor, sul de la Consiliul popu
în circuitul economic deputaţii comunali, delega apare pregnant programul poetul ne-a- oferit un flo lar al oraşului Simeria.
ţii săteşti, organizaţiile de blagian al acestei poezii. Nu rilegiu selectat, cu rare ex
La gura văii ce şerpuieşte prin comuna Veţei se află tineret, comisiile de femei e insă vorba de o stare de cepţii foarte sever.
o mare cantitate de fier vechi, dar bun pentru reintro şi alţi factori de răspunde epigonism, subliniem pro SILVIU GUGA
ducere în circuitul economic, deoarece aici se găsesc pie re din sate. între cei mai
Ka- se destul de mari cu material curat ca : şuruburi, bolţuri, AVENTURILE LUI MARK TWAIN MED
î' W cutii metalice, sîrme de cupru, chiar şi cărbuni huilă. activi deputaţi se află E-
3vlS\ lisabela Pleşa (Herepeia),
melo- Intr-o discuţie cu reprezentanţi ai organelor locale din Lazăr Gaşpar (Veţei), Clari Titlul filmului semnat de naşterea vlăstarului familiei
ştiri; Veţei, în marc parte vina pentru faptul că aceste mate Avrămescu şi Virginia Be Irviiig Rapper este, evident, Clcmens din Florida — este
10,00 riale nu sînt folosite o are Termocentrala Mintia care parafraza graţioasă a titlu tocmai aceea că restituie, cu COMENZI SÎNT.
levis- lea (Leşnic). fidelitatea, umorul SARE NU-I !
) Ba după ce scoate de pe banda de transport cărbune, toate Pentru viitor, cetăţenii lui pe care-l putem citi pe toată
lare ; metalele ce se găsesc în cl lc deversează la valea Veţc- coperta unei cărţi îndrăgite specific al lui Twain, trăsă
11,05 lului în loc să le sorteze şi trimită unde trebuie. comunei Veţei sînt hotărîţi nu numai de cei mici, dar tură definitorie a portretu Sarea, după cum se
>isco- O situaţie asemănătoare se mai află şi peste digul de să facă şi mai mult, prin şi de cei mari: „Aventurile lui oferit de Rapper. Scena ştie, este un element in
emie- munca lor, pentru înfrumu
uletin protecţie a oraşului, lîngă balastiera de vizavi de comu lui Tom Sawyer“. Dincolo riul elaborat de Ilarold M. dispensabil în prepararea
rapo- na Iiărău, unde, pe lîngă moloz şi diverse gunoaie, se seţarea şi gospodărirea co de acest fapt, titlul este o Sherman, Alain le May şi mîncării. Acest produs lip
12,20 al 1 ă foarte mult fier beton şi chiar cîteva acumulatoare munei, pentru prosperitatea trimitere directă la viaţa Harry Chandler stă sub seşte însă dc mai multă
Din lor înşişi.
m de grele ce conţin foarte mult plumb. plină de aventuri a marelui semnul autenticităţii. Dealt vreme din magazinele coo
la 3; A. MATEI, corespondent povestitor american. In fel, scenariştii nu aveau ne perativelor comunale din
16,00 DOINA COJOCAItU voie să apeleze la acel a- Crişcior şi Zdrapţi. La în
[uzi că tr-adevăr, traiectoria exis
minut tenţială a lui Mark Twain port îndoielnic al ficţiunii, trebarea gospodinelor de
ilităţi fnită dezbaterea „Politica litate, sub genericul „Tri nu a fost netedă, autorul care rodeşte biografiile ro ce nu-i sare, vînzăloarele
ivalul creatoare a Partidului Co buna ideilor“, manifestarea celebrului roman „Un yan răspund invariabil: „Noi
Enes- a avut ca temă de dezba manţate. Viaţa eroului fil am făcut comenzi, am ce
22,00 munist Român în aplicarea keu la curtea regelui Ar- mului este atît de bogată în
ig de legilor generale ale revolu tere „Conceptul de progres thur'' învăţînd arta scrisu evenimente, atît de aventu rut sare dar nu ni se a-
stop ţiei şi construcţiei socialiste economico-social în docu lui în forfota vieţii, ade roasă, îneît fantezia rămî- duce". Aşa este. Comenzi
la condiţiile concrete ale mentele Congresului al XII- seori dură. De la copilăria ne în urma realităţii. s-au făcut dar n-au fost
României“. lea al P.C.R.“. La reuşita petrecută pe malurile flu Actori foarte buni — Fre- onorate. Şi atunci te în
•k manifestării au . participat viului Mississippi, pînă la dric March, Alexis Smith, trebi : ce fac merceologii,
Manifestările politico-ide- prof. Ion Glodeanu, Steluţa titlul de membru de onoare Donald Crisp, Alan Hale, cu ce se ocupă ci şi cei
ologice din prima săptămâ Rădoni şi Petre Fărcnşiu, al Universităţii din Oxford C. Aubrey Smith, John Car- de la compartimentul a-
lui nă a Festivalului cullural- metodist la Casa de cultură — nimic n-a izbutit să-l provizionare al cooperati
i I-II SIMPOZIOANE artistic „Sarmis ’79“ con din Haţeg. determine pe 7 wain să-şi radine, William Iienry şi vei ? Consiliul popular co
oditei Robcrt Banal dau viaţă
Mark tinuă azi şi mîine în nume Aceeaşi temă a servit ca piardă simţul umorului. munal, care răspunde de
(Gră- „Gîndirea social-politică roase localităţi ale judeţu fir de dezbatere şi în Ca Calitatea esenţială a a- personajelor acestei pelicu buna aprovizionare a
DOA- a preşedintelui Nicolae lui nostru. Dintre acestea ceslui film — care narea le care are toate virtuţile populaţiei, nu are nimic
riacă- drul „Tribunei ideilor“ or de spus ?
îainte Ceauşescu, concepţie ştiin notăm concursul gen „Cine ganizate, ieri, la Hunedoa ză în ordine cronologică de a întruni sufragiile pu
ţifică unitară privind solu citeşte, cunoaşte“ ce va fi ra şi Orăştie, cu participa biografia scriitorului, înce- blicului.
ţionarea revoluţionară a organizat azi la Clubul ti rea unor cadre de specia pînd eu anul 1935, cînd co POFTA BUNA...
bblemei naţionale în neretului din Uricani, pe litate de la Academia „Şte meta Halley vesteşte, parcă, AL COVACI
itomânia“ a fost tema sim tema „De 2050 de ani pe fan Gheorghiu“. Joi, 27 septembrie, la
lica) ; pozionului organizat de că aceste meleaguri au trăit şi ora micului dejun la res
u un
(Cul- tre consiliile judeţene ale luptat înaintaşii noştri“. taurantul „Transilvania“
şle o oamenilor muncii de naţio Mîine, în toate comunele, din Pctrila. în timp ce
esc) ; nalitate maghiară şi ger la căminele culturale, după consumatorii îşi iau gus
al — mană în colaborare cu cer tarea, ospătarele — trei la
•esc) ; expunerea „Ridicarea bună
Lnvizi- cetători de la Muzeul jude stării materiale şi spiritua număr — aranjează cu
>ASA: ţean., la Deva (căminul cul le a întregului popor — ţe fast, în local, o masă de
•esc) ; şase persoane, la care a-
arsc- tural), clubul C.S.H., clu lul suprem al politicii
RAD: bul Lupeni şi căminele cul P.C.R.“ vor fi prezentate poi iau loc, transformîn-
î tea u a turale Rombs, Batiz şi Au programe artistice cu par du-se în... clienţi. Au avut
verino
cum- rel Vlaicu. ticiparea artiştilor amatori grijă să-şi aducă pline de
\GIU- locali. acasă, pentru că chiflele
lx de DEZBATERE servile consumatorilor sînt
? HA- TRIBUNA IDEILOR
: mine indigcrabile. Iar cînd mai
ilar) ; La căminele culturale din Punctul de documentare sînt solicitate pe la mese,
domi- Ilia, Dobra, Baia de Criş, şi informare politico-ideo- se prezintă în legănări
ocola- Gboagiu, Pui şi Ghelari în logică din oraşul Haţeg a
î cul- somnoroase şi, cu gura pli
!?olice organizarea consiliilor co fost gazda unei manifestări nă, întreabă „Ce doriţi ?“.
■v i-n munale de educaţie şi cul de larg interes. Organizată Moment înălţător adus de dansul tematic Casei de cultură din Orăştie. La un moment dat, apare
prinzi tură socialistă a fost susţi- de casa de cultură din loca- Foto: SIMION OEGAŞ
nhia); r g ogar g < în local şi responsabilul
Marea restaurantului, caic cu o
voce baritonală sparge li
(Urmare din pag. I) ternică simţire şi gîndirc ro cei ce împart obiectele ce se istorice din împrejurimi, din — Participarea activă, de
•S2S mânească. O şi afirmă, de predau în şcoală în princi judeţ şi din ţară. plin conştientă şi responsabilă niştea sălii cu o „Poftă
bună /“ adresată... colege
muncii. Patria noastră sc află altfel : pale şi secundare, însă consi Uie Mîţiu, lucrător la sta- la soluţionarea marilor pro lor ( ? ! ? ) .
în plin şi multilateral avînt — Nici nu se poate ca un der că istoria are un rol de . ţiunea Vaţa de Jos, are o vor bleme cu care se confruntă o-
economic, şi Ia acest avînt au om ce se naşte şi trăieşte pe primă importanţă în forma bă hotărîtă, fermă, convingă menirea, o participare de pe Dc dorit ar fi ca aceas
din aderat toţi oamenii muncii aceste meleaguri ale patriei să rea omului nou, ştiut fiind că toare : o poziţie sănătoasă, justă. tă urare a responsabilului
din România. Este deci de nu iubească istoria, fiindcă în numai un bun patriot este om — Urmăresc cu multă a- — Demnitatea ţării înseam — cu toate obligaţiile pe
76, 35, datoria noastră să participăm, Ţara Zarandului există foarte întreg, un participant activ la tenţie presa şi am o imagine nă, implicit, demnitatea oame care le incumbă: atenţie,
cu toată capacitatea, la înfăp multe mărturii ale trecutului programul naţiunii din care exactă a realităţilor interne şi nilor ei. Cum vedeţi această bun simţ, bună servire —
tuirea obiectivelor înscrise în relaţie ? să fie adresată clienţilor.
19, 21,
plan. Guin ? Prin îndeplinirea — în mod firesc între dem
exemplară a atribuţiilor ce ne CU CE NE TUNDEM ?
683 133 revin la locul de muncă. Inai un Iun patriot este un om întreg nitatea ţării şi viaţa oameni
53 074 lor e o strînsă legătură. Po lată încă cîteva rînduri
-— Gu ceea ce spuneţi dum porul nostru îşi construieşte o
neavoastră, toată lumea e de ţară nouă, bogată, ce se a- pe adresa întreprinderii
acord, dar, concret, cum o-. de luptă al poporului nostru facem parte, la înflorirea internaţionale. De aceea afirm propie.tot mai mult de ţările comerciale pentru aprovi
biectivaţi acest adevăr ? pentru păstrarea fiinţei naţio ţării. cu toată convingerea că una dezvoltate ale lumii. Ei bine, zionarea cu articole mela-
— Da, nu e suficient să fii nale, pentru dreptate socială —- Cum le insuflaţi dragos dintre caracteristicile de bază lo-chimice : Dc mai multă
de acord, ci trebuie să şi a- şi naţională. tea de patrie ce vă animă e- ale vieţii noastre de azi este acest efort se face în folosul vreme în reţeaua dc des
pentru plici ceea ce zici, căci -—- cel — A iubi istoria înseamnă, levilor dumneavoastră ? demnitatea. Avem o ţară nostru, al tuturor. Recent s-a facere cu amănuntul din
ibric : puţin eu aşa gîndesc — între —- Istoria este, cum se spu demnă, cu o politică demnă dat publicităţii Proiectul-direc- judeţul nostru nu sc gă
fru- de fapt, a iubi ţara. tivă cu privire la creşterea sesc maşini de tuns. Si
riabil. vorbe şi fapte nu trebuie să — Exact. Este de la sine ne, fascinantă, dar, în ace şi tocmai din această cauză
cădea fie nici o diferenţă. Vorbele, laşi timp, o ştiinţă. De aceea, România sc bucură de un in nivelului de trai pe perioada gur, nu aceasta este expli
sui Ia fără acoperirea lor cu fapte, înţeles că numai un bun pa limbajul unui profesor de is tens prestigiu internaţional, 1980 —1985 şi ridicarea cali caţia că unii oameni nu
linimă triot venerează trecutul glo tăţii vieţii, care precizează
) şi 14 n-au nici o valoare. Ce! puţin rios al patriei. Eu sînt un torie trebuie să fie deosebit îndrumătorul acestei politici se tund la timp, cuci un
a ma- aşa am învăţat eu dc la tata, dc al colegilor Iui. Glasul lui, este t o v a r ă ş u l Nicolae continuarea în mod neabătut tuns modern se realizează
e gra- şi el muncitor aici, în secţie. patriot înflăcărat, o spun fără vorbele sale trebuie să ajungă Ceauşescu, preşedintele care a politicii partidului nostru în şi cu foarfeci şi maşini e-
ineaţa. nici o rezervă.
Ln ră- Profesoara Ileana Ţuculete la suflet, să se depună şi să este considerat o mare perso ce priveşte creşterea standar lectrice, dar asta nu în
I. Vor iubeşte foarte mult istoria, nu — Care este rolul istoriei rămînă veşnic acolo. Iar pen nalitate istorică, un militant dului de viaţă al naţiunii seamnă că un astfel de ar
>e sub numai datorită faptului că o în procesul de formare a noi tru ca elevii să înţeleagă tre activ pentru progres şi pace. noastre. Or, o viaţă tot mai ticol să lipsească multă
izolat predă la şcoală, ci şi pentru lor generaţii ? cutul plin dc zbucium şi de — Care este esenţa acestei înaltă din punct de vedere vreme din comerţ.
peste
isoare. că s-a născut şi a crescut în — Unul foarte mare. Nu glorie al poporului român, or demnităţi, după opinia dum calitativ înseamnă o viaţă tot
Munţii Apuseni, vatră de pu sînt întru totul dc acord cu ganizez vizite la monumentele neavoastră ? mai îmbelşugată, mai demnă.
