Page 10 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 10
3Pag. $ DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 81
. juBuamaatm
Comunişti trebuie să fie exigenţi, dar să Pe prim plai continua riicare a nivelului
şi pună mina pentru îndreptarea lucrurilor calitativ al procesuli de
a,ooTclcşci
Tn documentele partidului totuşi, producţiile medii s-au valoare. Să strîngcm şi să Ceea cc a caracterizat re Ici la studenţii, dc la rl, iu persistă în viaţa şi activitatea 10,00 Film s
— reli
nostru şi în cuvîntăriic to situat sub plan cu 150 kg la gospodărim totul cu cca mai centa adunare generală pen producţia netă s-a ridicat la institutului (demn de remar lui 15
varăşului Nicolae Ceauşescu grîu şi 200 kg la porumb. A- marc grijă. Să nu risipim ni tru dare dc scama şi alegeri suma de 400 mii lei. La toate cat spiritul critic şi autocritic in,îo Telex
10,00 Telex
sc subliniază necesitatea dc a ceasta nu atît datorită condi mic. Trebuie să punem toţi a organizaţiei dc partid de la acestea se adaugă şi partici în care s-a desfăşurat aduna 10,05 Fotbal
se acţiona în mod ierm şi cu ţiilor climatice mai puţin fa umărul şi să muncim mai Institutul de subîngincri de parea studenţilor la realiza rea!). Dintre aspectele anali F.C. A
răspundere de către toate orga vorabile, cît mai ales faptu bine. la Hunedoara a fost, fără rea planului de producţie a zate am consemnat: necesita în „Ci
europe
nele şi organizaţiile ele partid, lui că nu s-a respectat epoca — Datoria noastră cete să îndoială, seriozitatea, spiritul formaţiilor de lucru din sec tea revizuirii cursurilor (An 17.00 Viaţa
de către toţi comuniştii pen optimă dc însămînţare pe fim combativi, dar să şi mun de responsabilitate comunistă ţiile uzinale ale Combinatului ton Saimac) ; îmbunătăţirea 18.00 Scara
tru înfăptuirea neabătută a toate suprafeţele, densitatea cim. Numai să critici şi să cu care participanţii au abor siderurgic Hunedoara unde a- formelor de educaţie patrio H.D. <
— un
hotărîrilor partidului şi a le şi în mod deosebit faptului nu pui inîna să îndrepţi lu dat şi dezbătut principalele ceştia sînt încadraţi pc timpul tică a studenţilor (losif Bi- al floi
gilor ţării. „Activitatea fie că lucrările dc întreţinere nu crurile, aşa cum mai fac unii probleme din viaţa acestui practicii productive şi unde lek) ; îmbunătăţirea activităţii 18,20 Paradi
cărei organizaţii dc partid, a sc fac la timp şi la nivelul cooperatori care nu partici tînăr institut dc învăţămînt acest aport se ridică la circa cercurilor ştiinţifice studen 18,50 1001 d<
15,00 Telejtii
tuturor organelor de partid calitativ cerut. pă la lucru, nu nc vine bine superior. Cadrele didactice şi 8—10 milioane Ici. ţeşti (Simiou Jitean) ; în cer 19,15 „Iu Sn
se reflectă atît în rezultatele Sectorul de creştere a ani la socoteală — zicea Dumitru studenţii au realizat cu acest Bune rezultate s-au obţinut cetarea ştiinţifică să fie an greş uit
bune obţinute intr-un dome malelor, deşi îşi realizează c- Mihăiescu, pensionar, care c prilej un adevărat colocviu şi în domeniul cercetării ştiin trenaţi toţi studenţii institu partid»
niu sau altul, cit şi în lipsu l'ectivelc totale, arc unele ră- un om harnic şi muncitor. asupra stadiului actual pre ţifice contractuale. Valoarea tului (Paul Crăciun) ; să sc 19,30 Ora tli
rile şi deficienţele ce sc ma mîncri în urină la matcă. Cu Degeaba discuţi prea multe cum şi dezvoltării în viitor a anuală a cercetării pc bază acorde o atenţie mai mare 20,20 Seara
H.D. (
nifestă“ — se subliniază în toate că s-a făcut un salt im dacă nu faci nimic. Toţi ştim şcolii metalurgice hunedorene, de contracte a fost între pregătirii studenţilor de la artistic
cuvîntarca secretarului gene portant în creşterea produc 800 000—1 200 000 lei, ceea cursurile serale iar pc lîngă 21,io Tclcjui
ral al partidului la Consfă ţiei dc lapte (faţă de 846 hl cc reprezintă în medic mai rezultatele meritorii obţinute
tuirea de lucru de la C.C. fond dc stat în 1976 s-a a- Adunări generale ale organizaţiilor mult dc 50 000 lei de fiecare la concursul dc matematică
al P.G.R. din 5—7 septembrie juns la l 725 hl în 1978), a- cadru didactic antrenat în „Traian Lalcscu“, rezultatele
a.c. Adunarea comuniştilor dc nul acesta realizarea planu această activitate. Temele dc la obiectul matematică la Km
la C.A.P. Densuş pentru da lui este incertă. Numai la de partid pentru dări de seamă cercetării au abordat proble anii I curs dc zi şi seral sînt
BUCUKEŞ
re de scamă şi alegeri, ana- carne se înregistrează o de- mele majore din metalurgic ca: slabe (Romeo Vomişescu) ; u- (i ¡opro-r.im
lizînd activitatea desfăşurată păşirc dc 3,6 tone. în ce pri şl alegeri posibilitatea reducerii ciclului tilizarea judicioasă a bazei Radiojurnal
de comitetul de partid, de or veşte executarea lucrărilor a- dc laminare a oţelului; reduce materiale a institutului (Şte presei ; 8,11
ganizaţiile de bază, dc co gricolc de sezon, sc poate rea consumului specific de fan Toader) ; participarea la diilor; 9,00
9.05 Răspun
munişti — pornind de la sar .spune că rezultate sînt bune. şi sîntem convinşi că putem dezbătînd căile şi mijloacele materii prime, combustibili şi manifestările Festivalului na lor ; 10,00 1
cinile actuale pe care parti Au fost însămînţatc toate să facem mai mult. Şi pu dc îmbunătăţire a procesului energie ; construirea şi expe ţional „Cîntarea României“ 10.05 Radloi
dul le pune în faţa agricultu suprafeţele destinate culturi tem. Atunci hai să trecem de de învăţămînt, integrarea a- rimentarea unui cuptor elec presupune în primul rînd ob lor; 10,35 1
f; tirului ra
rii socialiste, de la cerinţele lor dc orz (30 ha) şi celor la vorbe la fapte. cestuia cu cercetarea ştiinţifi tric de inducţie cu creuzet cu ţinerea unor rezultate ridica îl a dea; 10,4
privind modernizarea şi dez furajere (30 ha), iar la grîu Asemănător au pus proble că, proiectarea şi producţia, te în muncă (Nicolae Vinti- Iară din 1
lă) ; să sc acorde o atenţie erată Ger'
voltarea producţiei agricole mai. mult de 60 la sută din activitatea politico-ideologică factor de putere ridicat şi tic- dc ştiri
— a pus în evidenţă rezulta suprafaţă. Au fost recoltaţi mele şi tovarăşii Viorel Ni- şi cultural-educativă. randament îmbunătăţit; stabi mai marc materializării re- m-„fă Radi
tele bune obţinute, dar mai cartofii de pc toate cele 30 culcscu, Băiuţ Bencău, Au- lirea tehnologici dc deforma nfl î tatei or cercetării şti î n ţtfkp- -"¿publiclta
ales s-a oprit asupra neajun ha, s-au făcut 900 tone de gustin Măran, Iulius Andri- în acest context au fost re şi tratament termic la o- ale studenţilor şi cadrelor di ştiri; 12 ;
surilor, a cauzelor care le-au siloz şi s-a trecut la recolta oni, Aurclian Cazacu şi alţi evidenţiate cîtcva realizări ţclurilc destinate industriei dactice (Ion Ilca) ; necesitatea folclorului
laure
maţii
generat şi a măsurilor care rea porumbului .şi a sfeclei vorbitori. Aceasta demonstrea ale institutului. Astfel, pe an aeronautice etc. în cadrul se întronării unei exigenţe spori II-a ediţie .-
trebuie luate pentru ca aceas furajere. ză grija şi preocuparea co samblu, cursuri dc zi şi se siunilor ştiinţifice organizate te în procesul dc învăţămînt ţional „Ciiv
13.00 De 1:
tă cooperativă să depăşească — S-a vorbit mult şi de muniştilor pentru redresarea rale, faţă de 94 la sută stu în institut au participat circa (Filimon Şerb). Club unlvc
actualul stadiu şi să intre cit spre multe. Mai puţin însă economico-financiară a unită denţi promovaţi integral în Aşezînd pe primul plan ri diojumal;
mai curînd în rîndurile uni despre calitatea muncii noas ţii lor. Au fost făcute nume anul 1977, s-a ajuns în anul 300 de studenţi cu peste 150 dicarea necontenită a calită organizare
16,10 Grupi
tăţilor care trăiesc pc picioa tre — spunea Ana Gratna. roase propuneri care vizează 1979 la un procent de 96 la de lucrări, iar la Conferinţa ţii procesului dc învăţămînt, struni en tale
mai buna organizare a mun
re proprii. Trebuie să punem capăt în cii şi a producţiei, creşterea sută, crescând în acelaşi timp naţională a studenţilor de la recenta adunare generală de populară;
numărul studenţilor care ob
In darea de scamă şi în mod hotărît lucrului de mîn- gradului de fertilitate a te ţin note şi medii peste şapte. Galaţi, studenţii hunedoreni ia Institutul de subingineri ştiri; 17,05
liei; 17,30 I
cuvîntii! participanţilor s-a a- tuială. Iată acum, la culesul renului, executarea lucrărilor au ocupat locul I în confrun din Hunedoara a constituit tice; 17,45
rătat că deşi s-au obţinut li .cartofilor, sortarea nu se fa dc îmbunătăţiri funciare, în De asemenea, organizaţia de tarea cu institute similare şi un cadru de analiză profundă lui curat -
nele rezultate în producţia ce cum trebuie, unii mecani tărirea ordinii şi disciplinei, bază a acţionat inai ferm în cu studenţii de la institutele şi multilaterală a activităţii Orele serii
al cintecul!
zatori nu scot bine toate rîn direcţia integrării învăţămîn-
vegetală — îndeplinirea şi durile şi astfel rămîn cartofi creşterea producţiei agricole tului cu producţia şi cerceta dc cinci ani. şi rezultatelor muncii din ul Reflexele ti
denţe sono
depăşirea planului la cultura în pămînt. Aceasta şi din vegetale şi zootehnice, asigu rea ştiinţifică. în anul trecut, Dar participanţii Ia dezba timii doi ani, de reflectare tr-o oră; 5
cartofului, executarea unor cauză că brigadierii de cîmp rarea bazei furajere şi a u- volumul producţiei globale a teri nu s-au rezumat doar la critică şi autocritica a muncii 24.00 Buleli
5.00 Nou
lucrări dc îmbunătăţiri fun închid ochii. Aceasta nu-i o nor condiţii cît mai bune dc fost de peste 1 100 mii lei, a enumera succesele de pînă studenţilor şi cadrelor didac tiu-n.
ciare şi mărirea suprafeţei a- muncă dc calitate. Tot ce am adăpoştire pentru animale. nivelul productivităţii muncii acum, ci au relevat şi o sca tice. TIMIŞ O A
rabile cu peste 1.5 ha ş.a. — produs în cooperativă este o N. ZAMFIR cifrîndu-sc între 3 700—3 900 ma de neajunsuri care mai C. DROZD litatea rad
Îndrăgite -
18,30 Coord
*79 : Infăpt
mul partid
Promovarea tehnicii moderne Toate eforturile cincinal ; i
naiului
Gheorghe
Novac ; 1
(Urmare tliu pag. I) ca mai avem chiar unii magazin.
membri de partid care nu ia recoitafuî porumbului
respectă programele şi in
aer comprimat am reuşit (Urmare din pag. 1) gricole cooperatiste din co €m
să asigurăm îa locurile de strucţiunile de lucru ne do mună principalele acţiuni
muncă o presiune a aeru vedesc că la acest capitol la ordinea zilei sînt recol
lui comprimat de peste 4 sîntem încă deficitari. O- faţă de soarta recoltei de tatul porumbului ş: semă DEVA: W
atmosfere. Această lucrare dată cu stabilirea responsa comuniştii Ana Tomcscu, natul griului. Porumbul " Ier o I
(Patria); Ş
conduce, şi la economisirea bilităţilor concrete ale mem Maria Bota, Ilie Turdăşan, fost strîns de pe aproap
de energie, creîndu-se po brilor comitetului nostru de 20 la sută din suprafa;
sibilitatea opririi unei sta partid pe sectoare şi chiar Maria Achim, Ana Nistor, planificată, iar semănatul Do
ţii de compresoare la puţul IX! brigăzi, vom face şi o Vasile Bîrlea, Traian Coz- griului s-a realizat în pro plou.
I est. nouă repartizare a comu rna şi mulţi alţii. Dispunînd porţie de 50 la sută. Odată paşii (A-
nuarn
— Cu ce probleme vă niştilor pe locurile-cheie, în de aproape 100 ha eliberate cu recoltatul, un accent siunea Cap
mai confruntaţi în pregă ideea că la ora actuală dis de culturi, mecanizatorii de riile I-II (t
tirea producţiei pe 1980, ce punem de forţe sporite în la C.A.P. Beriu sînt mobili sporit este pus pe onorarea GHELARI:
PETI
ml);
mai trebuie întreprins în acest sens, deoarece prin zaţi pentru a crea un a- prevederilor la fondul cen vais (Unlr
acest sens ? acţiunile întreprinse în de vans cît mai mare la pre tralizat al statului. Coope Istanbul (7
— Este necesar ca pînă la cursul anilor 1978 şi 1979. gătirea terenului şi a recu ratorii Maria Cîmpean, O- timul cart
LUPENI;
finele acestui an să ne com toţi membrii de partid şi-au pera restanţele acumulate livia Stroilă, Eugenia Todor, a morţii i
pletăm efectivul, deoarece completat studiile generale. la semănat. Cu un aseme Constantin Rădulescu, O- NEA: Din
ncrul) ; Al
la nivelul cerinţelor pe 1980 — La indicaţia comitetu nea imperativ sînt confrun preana Stanca, Cornelia pentru un
trebuie să creştem posturile lui de partid, organizaţia Ivaşcoi, Maria Stîrc, Petru I-1I (Mtinc
Cind
Sn cărbune cu cca. 50 pe noastră — arăta preşedinte taţi şi mecanizatorii de la LA: (Mun<
zi, în care scop am format le comitetului sindicalului C.A.P. Sibişel, Căstău şi O- Lazăr, Nicolae Coraţ, Viorel bat Prii
Igreţ şi mulţi alţii se situ
CAN:
un colectiv care se ocupă pe mină — Ioan Penu — răştioara de Jos, unităţi un citoresc); I
special de rezolvarea aces şi-a intensificat eforturile de realizările la semănat ează în fruntea acţiunilor, munci ale
pentru promovarea iniţiati iar mecanizatorii Ion Do- Noiembrie)
tei probleme. Mai avem de nu pot fi considerate ca sa preşul de
rezolvat însă — cu spriji velor proprii, sau preluate. tisfăcătoare. bra, Petru Filote, Dumitru Eliberarea
seriile
nul conducerii combinatului „Brigada înaltei productivi Orăşan, Ştefan Creţu, Va GEOAGIU- I
— aprovizionarea cu unele tăţi“, iniţiată de Eugen Voi- Secretarul Comitetului 'Co sile Zvunca şi Vasile Ursu BRAZI: C
materiale cum ar fi lami cu, este aplicată de 24 de munal de partid Turdaş, depun eforturi susţinute lui Marissc
np
micile
nate T.H. pentru lucrările brigăzi din abatajele noas Autobaza Br Eld. Gheorg] be 3uzdugaii Liviu Cranciova, ne spunea pentru a încheia însămîn- (Popular);
de pregătiri, plasă pentru tre. Pentru extinderea a- care sc mindreşî e colectivul de aici. că în cele două unităţi a- ţările în epoca optimă. problemă -
consolidarea tavanului arti cestei iniţiative valoroase şi roşie); Gl
c
Iiţic.ncele
ficial în abataje, concomi a altora cu profund carac rul); TLIA
tent cu intervenţiile care ter educaţional, vom orga voltă (Lur
se impun pentru ridicarea niza dezbateri, schimburi Răspunsul a sosit, dar are lacune.,.
calităţii lanţului şi a unor de experienţă în abataje, în
angrenaje- de la transpor ideea ridicării la plan a Primim din partea organi luat hotărîrea de a se propu şi alegeri, tnodificîndu-sc deoarece tovarăşii dc la mu l&RO
toare. brigăzilor rămase în urmă. zaţiei de partid de la Fabri ne adunării generale sancţio structura organizatorică a or nicipiu le-au putut afla chiar
— întreaga activitate de Concomitent- cu munca pen ca de încălţăminte Hunedoa narea secretarului adjunct cu ganizaţiei noastre de partid. din coloanele ziarului nostru. Rezultate
partid — ne spunea tova tru întărirea disciplinei, re ra următorul răspuns, referi probleme de propagandă, to Ne însuşim cele arătate în în al doilea rînd, în răs octombrie
Extrageri
răşul Marcu Androne, se ducerea absenţelor nemoti tor la articolul „Munca de la varăşul .Costică Grădinara. articolul apărut. Pe viitor puns se arată că biroul orga 12. 15.
cretarul comitetului de vate, vom acorda o mai om Ia om nu înseamnă doar S-a făcut instruirea colccti- munca politică dc la om ia nizaţiei de bază, întrunit în Extrageri
partid — vizează înfăptui mare atenţie îmbunătăţirii un tabel pe care să-l arăţi şedinţă în ziua următoare, a 21, 32, 10,
Fond de
rea infocm-'l a măsurilor condiţiilor de muncă şi de la nevoie“, apărut în ziarul hotărît să propună adunării Ici.
po urmei© materialelor pubîioaic
stabilite pentru îndeplinirea viaţă ale minerilor noştri, nostru nr. 6795, din 12 sep - - ........................................... $ generale sancţionarea tovară
angajamentului pe acest an in lumina grijii deosebite tembrie a.c. şului Costică Grădinara. Dar,
şi temeinica pregătire a dovedită în acest sens de „în legătură cu faptele sem vului cu munca politică dc la om va sta în central atenţiei în continuare, ni sc comuni
producţiei din 1980. Ne pre conducerea partidului. Prin nalate în articolul amintit va om la om de către tovarăşul organelor dc partid din fa că doar faptul că adunarea
ocupă creşterea randamen tot ceea ce va întreprinde, informăm următoarele : Mircea Filcea, instructor cu brică“. generală a avut loc în 20
Timpul ]
telor la complexele mecani comitetul sindicatului nos Cazul petrecut în fabrică probleme ale muncii politice septembrie a.c., nemetiţionîn- octombrie
zate la care încă nu au tru este hotărît să-şi înde la noi, cu ocazia investigaţiei de masă în cadrul Comitetu Ne vedem obligaţi să ară du-se nimic în legătură cu să şi frui
fost atinşi parametrii pro plinească exigent menirea întreprinse de redactorul dum lui municipal de partid, şi de tăm că răspunsul primit are atitudinea luată de comunişti variabil,
faţă de tovarăşul Grădinara, moderat. 1
linele lacune. în primul rînd,
iectaţi. desfăşurarea unei pe care o are "n sprijinirea neavoastră, a fost adus la cu tovarăşul Adam Orşa, de la» ni sc răspunde că faptele dacă a fost sancţionat sau nu. ximă va
armie activităţi politice de concretă a colectivului de noştinţa organului municipal Cabinetul municipal de partid. 14 şi 19 g
Considerăm că şi tovarăşii
de partid. A doua zi dimi
între 0 şi
la om la om pentru întro mineri pentru încheierea cu neaţa, biroul organizaţiei de Vă informăm că în 20 sep semnalate în articol au fost de la Comitetul municipal de neaţa. loc;
aduse la cunoştinţa Comite
brumă slo
narea unei severe discipline succes a anilor 1979 şi 1980, bază s-a întrunit în şedinţă, tembrie a avut loc adunarea tului municipal de partid. partid Hunedoara au rămas ceată.
a muncii, deoarece faptul a actualului cincinal. analizînd cele întîmplate. S-a generală de dare de seamă Nu era nevoie dc acest lucru, datori cu un răspuns ziarului.