Page 101 - Drumul_socialismului_1979_10

Proletari cFm toate ţările, uniţi-vă!
ANUL XXXI

NR. 6 837

MIERCURI,
31 OCTOMBRIE
1976

4 pagini — 30 hani

Şedinţa Comitetului Politic al partidulul

Executiv al G. C. al P. C. R. Qţelăriiie au nevoie de DECADA RECORD -

Ieri, sub preşedinta tovarăşului Nicolae liste şi participarea activă a întregului popor SUCCESE DE YM
Ceauşcscu, secretar general al Partidului Co­ la făurirea conştientă a propriului său viitor metale vechi, nu de justificări
munist Român, preşedintele Republicii Socia­ comunist.
liste România, preşedintele Frontului Unităţii Comitetul Politic Executiv a hotărît ca pro­ ÎN MUNCĂ
Socialiste, a avut loc .şedinţa Comitetului Po­ punerile tovarăşului Nicolae Ceauşcscu să fie
litic Executiv al C.C. al P.C.R. date publicităţii, urinînd ca Plenara Frontului i mm CE TREBUIE RHNTRtDHSA In iniimpînarea Con­
Comitetul Politic Executiv a luat în dezba­ Unităţii Socialiste să adopte măsurile nece­ gresului al XU-lca al parti­
tere propunerile formulate de tovarăşul Nicolae sare pentru traducerea lor in viaţă, astfel in­ dului nostru, colectivele
Ceauşcscu „Cu privire la creşterea rolului cit să se asigure o tot mai largă şi intensă
Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social- participare a clasei noastre muncitoare, a ţă­ muncitoreşti hunedorenc
politkă a României şi îmbunătăţirea organi­ rănimii şi intelectualităţii, a tuturor cetăţeni­ raportează noi şi însemna­
zării sale“. te succcsc.
Comitetul Politic Executiv- a dat o înaltă lor, fără deosebire de naţionalitate, la înfăp­
apreciere şi a aprobat întru totul propunerile tuirea politicii interne şi externe a partidului Din raţiuni economice ma­ slaba preocupare în sortarea, $ VAI.EA JIULUI: In zi­
«ecretarului general al partidului, considcrînd şi statului, la vasta operă de construire a so­ jore, conducerea partidului pregătirea, depozitarea şi va­ lele scurse din decada re­
că aplicarea lor va avea o mare însemnătate cietăţii socialiste multilateral dez,voltate şi a orientează ferm eforturile co­ lorificarea ritmică a deşeurilor cord -în munca minerilor,
lectivelor noastre de muncă
in Valea Jiului s-a acumu­
' politică pentru dezvoltarea democraţiei socia­ orînduirii comuniste pe pămîntul României. metalice, nemetalice şi a re­ lat o producţie neţii de căr­
spre aplicarea şi înfăptuirea surselor secundare, atît de ne­ bune de aproape 2 000 tone.
Cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii prevederilor Decretului 10(i/ cesare şi mult aşteptate in In frunte se află minerii
1975, cu referiri la sarcina
de la Aninoasa, care hui ob-
tuturor unităţilor economice alte sectoare ale economiei. O
Socialiste în viaţa social-politică a României în domeniul colectării metale­ analiză efectuată într-uu în­
lor vechi, a resurselor secun-, semnat număr de întreprin­
şi îmbunătăţirea organizării sale dare. Pornind dc la impor­ deri, privind cauzele care au
le sortimente din gama aces­
Schimbările profunde produse în-structura poporului posibilitatea făuririi libere a pro­ tanţa acestei, sarcini, de la determinat nerealizări la une­
socială a României şi în relaţiile sociale, ca priului său destin, a viitorului său comunist. faptul că pe ansamblul jude­ tor materiale, relevă că este
rezultat al dezvoltării forţelor de producţie, al Ca o expresie a unităţii şi coeziunii poporu­ ţului Hunedoara se înregis­ vorba uneori dc lipsă de re­
desfăşurării cu succes a operei de construcţie lui nostru, în cadrul Frontului Unităţii Socia­ trează mari restanţe în colec­ surse, dar cel mai adesea de
socialistă, au determinat creşterea puternică a liste sînt reunite toate organizaţiile sociale, tarea şi predarea fierului
conştiinţei maselor largi populare, participa­ economice, de. masă, uniunile de creatori, so­ vechi, înlăturarea neajunsuri­ neajunsuri organizatorice —
rea lor conştientă, tot mai activă, la viaţa po­ cietăţi ştiinţifice, precum şi cultele religioase. lor asupra cărora ne vom aşa cum este cazul la I.M. A-
litică a ţării noastre. De asemenea, în sate au fost constituite or­ opri trebuie privită ca o ce­ ninoasa, I.M. I.onea, I.M. U-
N'oiîl cadru organizatoric realizat prin con­ ganizaţii ale Frontului Unităţii Socialiste. rinţă de stringentă actuali­ ricani, I.M. luvezeni, I.F.E.T.
stituirea consiliilor oamenilor muncii şi insţi- tate. Deva, I.R.I.U.M. Petroşani,
tuţionalizarea adunărilor generale, precum şi Trebuie să spunem însă că acest cadru nu • Este îmbucurător faptul că^ I.V. Gălan, rare sînt departe
congresele cu caracter naţional ţinute in ulti­ permite să cuprindem în activitatea politică de realizările prevăzute prin
mii ani pe diferite domenii de activitate asi­ o scrie de categorii de oameni ai muncii. A- la nivelul a numeroase între­ ţinut in aceste zile o pro­
gură participarea largă a oamenilor muncii ceasta se datoreşte faptului că multe din orga­ prinderi s-au obţinut rezulta­ sarcina de plan şi contractele ducţie suplimentară de
2 114 tone, apoi cei de la
la conducerea tuturor sectoarelor economico- nizaţiile şi organismele cuprinse în Frontul U- te bune, găsindu-sc chiar so­ încheiate. Aceste 1 unităţi eco­ Lupeni, cu 5(i9 tone.
socialc, a întregii societăţi. Sistemul nostru de­ nităţii Socialiste nu au caracter de organiza­ luţii practice de suplimentare nomice dispun pe stoc de can­ e C.S. HUNEpOAKA:
mocratic de organizare şi conducere a vieţii ţii politice. a sarcinilor, aşa cum o do­ tităţi apreciabile peste sarcina 10 240 tone laminate şi
publice demonstrează eu putere superioritatea vedesc colectivele de la C.M. de plan, cît şi de capacităţi 2 205 tone sîcmă, 3 1IM tone
democraţiei noastre socialiste care asigură (Continuare iu pag. a 4-a) Deva, I.G.S. Hunedoara, Of. dc depozitare ia nivelul pla­ fontă şi 313 tone oţel Sie­
mens Martin ■— iată bilan­
ilunedoara, C.T.E. Mintia, nului de colectare şi preda- ţul succeselor obţinute in
Nicolae Ceauşascu zilele record in muncă de
I.M.M.R. Simcria, I.M. Dil- către siderurgişti, bilanţ
Secretar general al Partidului Comunist Român, ja, I.M. Barza,-I.M.C. Deva. I. BAIÎB caro sporeşte necontenit.
Aceste realizări sînt diminua­ O I.V. CAL AN : Jurnaliş­
M Preşedintele Republicii Socialiste România te însă de alte unităţi, prin ("Continuare in pag. a 3-a) tii şi turnătorii Călunului
amplifică
la
eforturile
îşi
locurile de muncă, sporind
producţia peste sarcinile
planului zilnic. De la fur­
nale, de pildă, în zilele re­
Materie primă pentru oţelării cord a pornit spre benefi­
ciari o cantitate de 3077 to­
ne fontă cenuşie în plus.
Turnătorii se prezintă cu
® Secţia dolomită-var de naturale pe tona dc produs. 277 tone maşini şi utila,ie
la Zlaşti asigură permanent La cheltuielile de producţie pentru turnare realizate su­
plimentar, iar la turnătoria
.şi ritmic oţclăriilor de la s-au obţinut economii în va­ de c Uimiri plusul este de
Hunedoara, Calaţi, Reşiţa, loare de peste 200 000 lei; 120 t one.
Oţclu Roşu, Tîrgoviştn can­ iar productivitatea muncii • I.M.C. Deva : Ras pu n-
ceri¡»iţelor
tot mai
tităţi suplimentare dc doio- a" sporit cu 3 la sută. zîml d e p e şantierele jude-
mari
mită sintetizată şi var dc In această perioadă secţia (ului. colecl iviii de la I.M.C.
cea mai bună calitate. De Deva a re?.Uzat ş ii expediat
este în febra zilelor record în ac este zi le 350 metri cnbi
la începutul anului, colecti­ îii muncă, închinate Con­ de p anouri mari peste nar-
vul de muncă al secţiei a gresului al XII-!ea al parti­ ci ni Ie ■ de plan.
realizat în plus 1 600 tone Ö .. MA RM¡URA“ SI MERI A :
dc yar, 2 700 tone doiomi- dului. In fiecare schimb plă­ Plani ij finit — 550 metri pa-
fraţi,
tă, în condiţiile economisi­ nui de producţie este depă­ 2 580 metri dale mozaica! e —
canti­
pătraţi,
rii a 2 kVVli. energie elec­ şit .în medie cu 100 tone tăţi suplimentare .planului
oa­
raportat
trică şi 6 metri cnbi gaze var şt dolomită. Minerii din schimbul lui Glieorghe Bejan, din brigada conduşii dc loan SiUăgean, dc perioadei, au de la „Mar­
menii
muncii
vini toate în ultima vreme aici : sectorul IV arc la /i un spor , . - " . fie peste 30 000 tone mura“.
................a_________ _ ., .
la sectorul IV al minei Lupeni, inamic de intrare in sui. Va fi un suc rodnic, asa cum
.sînt
cărbune, •oto: GH. OLTEANU
Premieră ia mina Programul de ridicare a nivelului de trai se înfăptuieşte consecvent
Ţebea
Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază
în sala de. apel a minei şeful sectorului la combi­
Ţebea mai pluteau uşor ner. Trecem de la exploa­
fuioare de fum, din ulti­ tarea cu frontale, cu tă­ de retribuţie majorată, de la 1 noiembrie
mele ţigări ale minerilor iere prin puşcare. la tă­
care porniseră spre coli­ ierea mecanizată a cărbu­ Cum bine se ştie, la 1 gazului metan. Este şi a- un trai tot mai îmbelşugat, nilor, baza solidă de la c
vie. Priveam în urma lor* nelui. Am toată garanţia august a-.c. a început etapa ceasta o pildă a consecven­ posibilităţi materiale pentru se va porni, în cincin
împreună cu inginerul că oamenii aceştia de nă= a_II-a a majorării retribu­ ţei cu care partidul nostru o viaţă demnă, civilizată. 1981—1985. la aplicr
Viorel Petruţa, directorul dejde, cu care lucrez de ţiei oamenilor muncii în se preocupă în mod perma­ P rog ra mulu i -d i rect i vă
minei. mulţi ani. vor face să se actualul cincinal, expresie Aplicarea etapei a II-a a creştere a nivelului de
vorbească despre mina a grijii permanente a con­ nent, neabătut de înfăptui­ măririi retribuţiei in acest
— Cu ei, cu oamenii a- şi de ridicare a călii
. ceşlia destoinici, minei! noastră numai de laudă. ducerii partidului şi statu­ rea ţelului suprem al poli­ cincinal reprezintă un pas vieţii, ce se află in ace;
ticii sale. care este'ace la de
de mare virtute, pregătim ...Un milion dc tone de lui nostru pentru creşterea înainte în ce priveşte ridi­ perioadă premergăto
cărbune s-au angajat mi­ continuă a nivelul.ui de trai a asigura naţiunii noastre carea calităţii vieţii oarne-
o mare premieră : intro­ al poporului nostru. în co­ Congresului al Xli-le;
ducerea mecanizării în nerii de la Ţebea să scoa­ relare strînsă şi directă cu P.C.R. in dezbaterea m;
subteran — spunea tova­ lă din stratul A. fără a progresul economic şi social • Un tipurilor categoria a ii-a bază : lor de oameni ai muncii
răşul Viorel Petruţa. In investi ceva. Iată dar că al patriei. De la 1 noiem­ — retribuţia înainte de 1 noiembrie = 1 «93 Iei lunar Cum vor evolua cîşti
luna noiembrie ne soseşte laudele la adresa muncii brie, celor care beneficia­ — retribuţia majorată .= 1 948 lei lunar file unor categorii de
o combină de săpare ,a lor au început. Fără îndo­ ză de retribuţie sporită li — diferenţă în plus = 255 lei meni ai muncii din inc
galeriilor. Minerii care vor ială vor continua. Ampli­ se vor alătura şi cei ce • Un legător categoria 5 bază : tria tipografică de la t
lucra cu ea s-au speciali­ ficate ! muncesc în industria tipo­ — retribuţia înainte de 1 noiembrie — 1 928 lei lunar iembrie a.c., in condi
zat la mina Lupeni, de la' GH. I. NEGREA grafică şi în întreprinderile — retribuţia majorată = 2 275 lei lunar îndeplinirii sarcinilor
de reţele şi distribuire a — diferenţă în plus -= 347 Iei plan ;
/