Page 103 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 103
IERCURI, 91 OCTOMBRIE 1979 Rag. 3
Azi, postul nostru din comma Mărtineşti ie au nevoie
Fruntaşi ,j Produse la fondul Deputaţii — în de metale vechi,
»
,->3
ivia — între fruntaşi de stat — peste plan fruntea acţiunilor de
elimina- •
nlui eu- muncă patriotică nu de justificări
¡ misiune Sînt mulţi oameni harnici ^Livrările la fondul de stat ® Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean
osovska
în comuna noastră, dar sînt de la gospodăriile populaţiei în fruntea tuturor acţiuni a aprobat „Detaliul de sistematizare a zonei gării C.F. din
cîţiva care îi întrec în mun au fost în cea mai mare parte lor organizate pentru înfru municipiul Deva“. Ansamblul, prevăzut a fi realizat în—ur (Urmare din pag. 1)
că pe toţi, sînt totdeauna în realizate. Astfel, la lapte de museţarea şi mai buna gospo mătorii ani, cuprinde 3 647 apartamente, o serie de noi
lortizare
frunte. îi amintim pe : Iacob oi — planul de 15 hl a fost dărire a comunei au fost de spaţii comerciale şi dotări social-culturale, precum şi siste re însă, ca urmare a slabului
rusă Avrămescu B., pensionar îndeplinit sută la sută, iar la putaţii. Pentru faptele lor ne matizarea arterelor de circulaţie din zonă. spirit gospodăresc, metalele
formaţii (C.A.P. din Mărtineşti), care, © Pentru cei peste 800 oameni care iau masa în fie vechi şi deşeurile — ameste
cu toţi cei 70 de ani ai săi, care zi la cantina-restaurant de pe str. Lenin, personalul de cate, nesortate, congestionate
nuzical-
a strîns şi transportat 21 625 De la corespondenţii voluntari aici s-a preocupat de asigurarea din timp a produselor nece în mai multe locuri şi chiar
expres kg furaje ; pensionarul Adam sare pregătirii mîncării în perioada de iarnă. Astfel, au inaccesibile (I. M. Aninoasa,
sc
i Con- Căraşca din Turmaş — cu fost „puse la iernat“ pînă acum 35 tone cartofi, 8 t legu I.M. Lonca) — rămîn în pă
I-lea al 19 500 kg, Antonie Buda, lapte de vacă — planul de putem mîndri cu : Funii Bis- me rădăcinoase, 5 t ceapă, 4 t fructe, 4 t murături şi mul răsire multă vreme, aşa cum
muncitor la „Marmura“ şi 1 400 hl este deja depăşit. trian şi Kiss Andrei din Jele- te altele, ...garanţie că şi în zilele geroase aici se va servi o este cazul şi cu cele circa 80
membru cooperator, cu 15 760 Numim şi aici cîţiva fruntaşi: dinţi, Romulus Costescu din mîncare bună şi consistentă. tone la şantierul 7 al T.C.I.
întimpi- kg; Aurel Visărescu (de 72 Aurel Iovescu din Tămăşasa a Tămăşasa şi David Botar din © începînd de inîinc, în perioada 1—20 noiembrie, bi- Timişoara, în vecinătatea I.L.
particlu- ani), cu 10 990 kg. Şi mai predat peste 3 000 1 lapte, Ion bliobuzul Bibliotecii judeţene îşi întrerupe activitatea. îl aş Deva-Chişcădaga. Aceste si
une di- Dineu Mare, care au mobili
»rica de sînt şi alţii : fruntaşi la re Crişan din Măgura — peste zat cetăţenii la lucrările în teptăm să... revină. tuaţii îngreunează mult acti- .
ian coltatul sfeclei, la culesul po 2 400 1, Samoilă Zudor •—■ © Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat vitatea dc ridicare a deşeuri
rumbului, la alte lucrări. peste 2 000 1. valoare de 642 000 lei. Cluj-Napoca prezintă astăzi, de la orele 17,00 şi 20,00, în lor de către punctele de co
: „Prc- sala .„Arta“, spectacolul „Gintă Someşul cu ţara“. Pc lingă lectare din subordinea
Premie- soliştii orchestrei, îşi mai dau concursul cunoscuţii inter D.P.C.D.M. Simeria.
(Grupaj realizat de :
Subredacţiile pioniereşti Brad Nicolae Cînda, Nicolae preţi Titiana Mihali, Sava Negreanu şi Ion Sotelecan. Mo Deşi conducerile unităţilor
Bîrcean, Aurel Filipes- mente vesele : Zeno Turdeanu. Rubrică realizată de de mai sus cunosc că, în baza .
articolului 4 din Decretul!
cu,
Lucia
„CRAVATELE ROŞII GU TRICOLOR“ Petre, Titus Barb, Cadariu, DOINA COJOCARU 106/1975, sînt obligate ca la.
Lucian
cu sprijinul
Dumitru Petre) corespondenţilor voluntari începutul fiecărui an să cla-1
® Pionierii de la şcolile nicri-rcdactori din şcoli. boreze riguros bilanţul princi
¡,oo Ra- palelor materiale privind co
:ţii; 7,oo generale nr. 2 Brad şi Va ® Casa pionierilor şi
Revista lea Brad au hotărît, la în şoimilor patriei din oraşul lectarea, gospodărirea şi valo
t melo- ceputul acestui an de în- Brad este gazdă primitoare ŞTAFETA-ALBUM din mine, petrol, geologie şi rificarea lor şi a altor resurse 1
le ştiri; energie electrică şi M.E.E., secundare de materii prime şi j
ultători- văţămînt, să-şi realizeze în a multor activităţi. Subre- REPUBLICANA au luat parte 70 de concu
e ştiri ; întregime sarcinile ce le re dacţia „Cravatele roşii cu renţi, selecţionaţi din fazele materiale, prin formularele bi- |
tribunii Sîmbătă, Ia Sibiu, repre-' precedente. După desfăşura lanţ ATM 2 a şi ATM 5, a- i
iporan ; vin din angajamentul de tricolor“ a primit vizita zentanţii purtătorilor cravate rea probelor teoretice şi cestea lipsesc, incit nu mai j
îialiste ; munci patriotică în cinstea membrilor cineclubidui de lor roşii cu tricolor din ju practice, juriul a acordat
trans
au
Hunedoara
deţul
■i ; 11,05 de al Xll-lea Con- la I.M. Barza. Cu această premiul special reprezentan putem vorbi de actualizarea j
)r; 11,35 g j al partidului. Hotărî- ocazie s-a realizat un film mis, colegilor lor din jude tei I.E. Deva, tovarăşa Ve- lor corespunzător , nivelului
10 - tv. ; ţul vecin, ştafeta-album re Hunedoara, se va desfăşura ronica Cristea, care a con tehnologic şi de fabricaţie a
1 ; 12,05 rca lor a devenit faptă: pio didactic cu aspecte din ac publicană „De Ia comunişti competiţia pugiiisticâ dotată curat la categoria sub 30
¡clorului nierii de la şcoala generală tivităţile pionierilor la pro- învăţăm cutezanţa revoluţio cu „Trofeul tineretului“ —. de ani. Felicitări ! produselor, din care să rezul
nia azi nr. 2 au predat centrelor de filele lucrări în lemn, con- nară“. Perioada de la primi în organizarea C.S. Metalul te o valorificare mai accen
12,45 re pînă la transmiterea şta- Hunedoara. Participă boxeri tuată a resurselor secundare.
constituit
ce; 13,00 colectare întreaga cantitate strucţii-radio, instrumente fetei-album a hunedoreni pen dc la Minerul Lupcni, Mine CU SIMŢAMÎNTUL
tru
im
pionierii
Fotbal, de fructe de pădure, măceşe muzicale, rachetc-aeromode- rul Vulcan, Jiul Pctrila, Au DATORIEI ÎMPLINITE în altă ordine' dc idei mai
i: lugo- şi umălaiul cucului“, iar c&i le şi „micii speologi“, urmă bold în întrecerea la care rul Brad, Voinţa Deva, Con trebuie subliniat faptul că co
I 16,50 s-au angajat de a face din structorul şi Metalul Hune Aproape 30 dc ani a nimi
frumoşi de la Şcoala generală din rind chiar o ieşire a aces actualul an şcolar „Anul ca doara. cit la mină Iuliu Damlan. lectarea, depozitarea şi pre
letin de Valea Brad şi-au depăşit tora în zona platoului car lităţii la învăţătură şi în în De peste 10 ani a fost mi darea sculelor uzate din oţe
ibii ro- cu peste 200 kg angajamen stic Grohot. treaga activitate pionierească“, PREMIUL SPECIAL ner şef de brigadă la mina luri aliate (scule aşchietoare,
i inter- AL JURIULUI Aninoasa. Zilele trecute şi-a
pularc ; tul asumai (300 kg). S-au © In toate şcolile din o- „TROFEUL încheiat activitatea în subte cuţite de strung, burghie, fre
1“, diri- evidenţiat în mod deosebit raşid Brad peste 100 de e- TINERETULUI“ — La faza pe ţară a concursu ze, filiere etc.) se face aproa
itantin ; detaşamentele claselor a levi din clasele a 11-a au LA BOX lui „Trofeul energeticianu- ran, a ieşit Ia pensie. Orta pe la fiecare unitate economi
1
l-au
cii
dra
cu
înconjurat
00 Con- lui“, desfăşurată Ia Constan goste şi căldură, urîndu-i
politic Vl-a şi a VlII-a de la Şcoa fost primiţi în rindurile or Intre 1 şi 3 noiembrie, Ia ţa, în organizarea C.C. al ani mulţi fericiţi, urare la că dar nu sc eliberează şi bu
udenţi ; la generală nr. 2 Brad şi ale ganizaţiei pionierilor. Ei fac clubul „Siderurgistul“ din U.T.C., Uniunii sindicatelor care ne alăturăm întru totul... letinele dc analiză însoţitoare
claselor a Vil-a şi a VllI-a parte din „Generaţia celui
11 ; 23,00 către oţelării (C.S. Hunedoa
23,30 —
tal noc- de la Şcoala generală Va de-al Xll-lea Congres al ra sau C.S. Reşiţa), fapt ce
lea Brad. P . C . R A c e s t e primiri au îngreunează munca oţclarilor
avut loc la monumentele şi o cunoaştere exactă a can
Actua- © La faza orăşenească tităţilor de oţeluri aflate pe
Cîntecc a concursului gazetelor de istorice de pe cuprinsul o-
de pe raşului şi la locurile de sortimente.
¡,30 An- perete, satirice şi a epigra muncă ale părinţilor.
/aţi oră mei, gazeta „Semafor“ a Din analiza întreprinsă în
plus şi Laşei pionierilor şi şoimilor Grupaj realizat teren rezultă că atît în uni
ă corul tăţile economice care şi-au
B ■ Th. patriei din Brad a obţinut de pionierii realizat planul, cit mai ales în
pentru un binemeritat loc I în în ALINA FUMURESCU
30—20,00 trecerea gazetelor „Semafor“ clasa a VÎII-a cele vizate ca tributare oţelă-
Ccna- riilor patriei, există în prezent
ieul“ la din şcolile oraşului. Acest Liceul „A. Iancu“ posibilităţi reale pentru colec
iinţare. rezultat este o răsplată bi- 'ALIN FUMURESCU
venită pentru entuziastul co clasa a VÎI-a A, tarea şi predarea peste sarci
lectiv de redacţie care cu Şcoala generală nr. 2 nile de plan ale judeţului a
prinde pe cei ?nai buni pio- Brad unei însemnate cantităţi de
Y_____________________ resurse, printre care amintim:
T peste 1 000 tone fier vechi, 20
tone cupru, 15 tone cenuşi
ter su- 8n fiecare unitate agricola
A1 cin- din cupru, 10 tone cenuşi de
); HU- plumb, 10 tone cenuşi de alu
rile lui miniu, iar la fontă peste 300
ile I-n Grijă deosebită
i verii tone. Or, pentru realizarea a-
bucată cestui deziderat, trebuie să se
1); PE- răspundă nu cu justificări ar
ile lui sporirii efectivului de ovine
ile l-n tificiale ci prin acţiuni ferme,
Stor în prin o mai largă şi intensă
ie) ; E În programul judeţean de Ţinînd scama de neajunsurile conlucrare între unităţile eco
timpul
); LU- dezvoltare a zootehniei sînt semnalate în anul trecut, cînd nomice din judeţ şi centrele
e (Cul- cuprinse sarcini importante şi la C.A.P. Sarmizcgetusa, Bu Sub atenta supraveghere şi îndrumare a educatoarelor, micile vlăstare îşi formează de colectare aparţinătoare
ă mine în privinţa creşterii efectivu nda, Ciula Mare, Unirea, deprinderi folositoare mal tîrziu. Foto : GH. OLTEANU D.P.C.D.M. Simeria.
[uncito-
Inocen- lui de ovine, a producţiilor Zdrapţi, Holdea (în prezent
[uncito- de lină, carne şi lapte obţi unificată cu Ohaba — n.n.) şi
ra (Mi- nute de la această specie. în la alte unităţi s-a înregistrat
Legea e •— Brrr. Frig e î trală ? — l-am întrebat pe apartamente sînt copiii, care şi, în plus, are conductele în
ANI- făptuirea obiectivelor aminti un procent redus de natali
•ontieră te este nemijlocit condiţiona tate, precum şi pierderi prin O asemenea expresie o au Iulian Tomeşteanu, lucrător realmente dirdîie. Deci, cum fundate. Firesc ar fi fost ca
c) ; U- tă de măsurile care sînt lua mortalităţi de cîte 30—90 ca zim şi o rostim tot mai des instalator la serviciul apă, ca am arătat, nefuncţiouarea în respectivul bloc să fi fost ra
ipotriva te în perioada actuală, cînd în ultima vreme căci, cum nal, termoficare din cadrul regimul cerut de starea vre cordat la C.T. 19, fiindcă e
BRAD: pete miei la categoria 0—3 G.I.G.C.L., aflat la centrala mii a centralelor termice ar mult mai aproape de aceasta,
la bal- se găsesc în plină desfăşura luni, se impune ca în toate se vede, acest sfîrşit de oc
GURA- re montele la ovine. fermele de ovine să fie luate tombrie a venit cu ger. Cum nr. 15. fi o cauză a situaţiei de care dar nu se ştie de ce nu s-a
tîrzie e şi firesc, în casă fiind, —— Cred că or fi vreo 18 ne ocupăm. Dar nu e singu procedat aşa. Astfel, în apar
l: Ste- Pentru realizarea obiective din vreme măsuri pentru a grade. ra. încălzirea centrală, în con tamentele blocului e frig, de
de în- lor stabilite, prin măsuri teh înlătura cauzele care pot de ne-am tras tot mai aproape
JAG1U- nice şi organizatorice chib termina diminuarea efective de calorifere. Numai că în -— De unde ştiţi ? formitate cu programul stabi oarece caloriferele se încălzesc
. (Casa zuite este necesar să se asigu multe apartamente din Deva — După presiunea din in lit, trebuie să înceapă dimi atît de puţin incit nu simţi
: Por- lor sau a producţiei la specia stalaţie. neaţa la ora 6 fix, dar sînt căldura cu palma. Respectiva
pular) ; re, în anul viitor, obţinerea a .ovine. caloriferele nu ne-au împlinit
zăpa- peste 48 000 miei în coopera O atenţie deosebită se cere aşteptările, rămînînd de ghea situaţie trebuie să determina
\LAN : tivele agricole şi realizarea să fie acordată în continuare ţă. Asta în ciuda tuturor pro luarea celor mai urgente mă
ar (Ca- suri, altfel pe locatarii blocu
tERIA : unui indice de natalitate la o- asigurării unor condiţii cit misiunilor făcute de cei ce E frig afară, diir de ce e frig
(Mure- vine de 99 la sută în între mai bune de furajare, adă au în atribuţii buna funcţio lui îi aşteaptă zile grele. Se
absol- prinderile agricole de stat şi pare şi adăpostire a oilor nare a încălzirii centrale, ca lucrează încă, deşi lucrarea
ELIUC: re, poate cititorii noştri îşi a- trebuia să fie de mult termi
il). dc 96 la sută la gospodăriile gestante, aplicării acţiunilor nată, la înlocuirea calorife
populaţiei. Sînt create condi sanitar-veterinare pentru pre duc aminte, afirmau, chiar în şi in apar lamente ?
ţii ca prevederile să fie înde venirea pierderilor de gesta- ziarul nostru, că nu vom a- relor blocului 70 din Micro
plinite în mod exemplar, ceea ţii în timpul iernii. Furajarea vea probleme din acest punct 15. Din această cauză cei ce
ce impune însă ca montele stimulativă a oilor fătătoarc de vedere. Dar iată că nici Sigur, presiunea din con dese situaţiile cînd furnizarea locuiesc în blocul respectiv
să se desfăşoare în cele mai înainte de obţinerea mieilor n-a început bine frigul că ducte nu poate fi un indi căldurii se face mult mai tîr simt şi ei frigul. Cum se lu
bune condiţii. în vederea a- şi în prima lună de lactaţie problemele au şi apărut. ciu exact şi ar trebui găsit un ziu. Aşa se întîmplă frecvent crează ? Nu numai lent, ci şi
pentru în conformitate cu progra fără grijă faţă de pereţi, de
Vre meliorării rasei Ţigaie, -la este o măsură cu influenţă sistem care să permită măsu la centrala nr. 18, dar nu
ai căl C.A.P. Turdaş şi Mărtineşti favorabilă asupra stării de mul întocmit, livrarea căldu rarea exactă a temperaturii numai aici. Duminică am fă mobila oamenilor, iar după ce
ii mult s-au introdus în turme repro sănătate a mieilor produşi. rii trebuie să se facă 3 ore di din apartamente. Un locatar cut, împreună cu împuterni- 1 pleacă meseriaşii, rămîne mul--
>i tem- ducători din rasa Romney- Respectînd aceste cerinţe se mineaţa şi 3 ore seara. Nu tă murdărie în camere.
la mo- al blocului nr. 25 din „Da citul asociaţiei de locatari de
locale Marsch. Pentru îmbunătăţirea vor crea condiţii ca indica putem zice că programul ar cia“ ne-a spus că duminică, pc viitorul bulevard Decebal, Iată deci cîteva aspecte ca
n sud. reproducţiei la specia ovine, torii dc plan la specia ovine fi insuficient, numai că în 28 octombrie, a avut în casă, o vizită la centrala nr. 18. re arată că, în pofida a ceea.
ie vor s-a făcut lotizarea turmelor să fie realizaţi în totalitate, perioada cit funcţionează ca-
ide. iar zanele, în majoritatea aparta chiar şi cînd caloriferele func L-am găsit prezent doar pe ce afirmau tovarăşii dc la
şi 15 iar reproducătorii au fost îm ceea ce va avea efecte pozi ţionau, exact 10 grade. De electrician, fochistul lăsase ca serviciul apă, canal, termofi--
părţiţi pc cîte două grupe, ini tive asupra situaţiei econo- mentelor caloriferele abia se altfel această situaţie sc regă zanul în funcţiune şi plecase care din cadrul G.I.G.C.L.,
scopul asigurării unor condi mico-financiarc a unităţilor dezmorţesc. De ce ? Fiindcă seşte în toată Deva şi i-am la piaţă, după cumpărături.
închisă, încălzirea centrală în munici
■ cădea ţii bune de refacere, astfel agricole. nu se realizează temperatura auzit pe mulţi oameni zicînd O altă situaţie : Blocul D,
•mă de incit pînă la sfîrşitul primei Ing. CANDIANO BRÎNZA suficientă în cazane. că stau în casă înfofoliţi în de pe strada Eminescu, nu are piul reşedinţă de judeţ nu e
nsonre. decade a lunii noiembrie a.c. —• In momentul de faţă,
de 80— Direcţia judeţeană jersee, fulare, cu căciulă pe căldură aproape deloc, deoa cea care ar trebui să fie.
să înregistrăm rezultate cit pentru agricultură ce temperatură este în apar cap. Cei ce suferă cel mai rece se află la mare distanţă
mai bune la monta ovinelor. •şi industrie alimentară tamentele racordate de cen mult din cauza frigului din de C.T. 15, de care e legat TRAIAN BONDOIt