Page 13 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 13
----------------------------------- ^
Proletar? din toate ţările, uniţi-vâ )
ANUL XXXI
NR. 6 815
VINERI,
5 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 hani
în Iwmina orientărilor date de secretarul general în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
Din cronica
a! partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ieri au fost inaugurate
întrecerii
Minerii Văii Jiului sînt hotărîţi socialiste Expoziţia realizărilor economiei
să acţioneze ferm pentru BILANŢ RODNIC naţionale EREN 79 şi Expoziţia
sporirea producţiei de cărbune clin acest an, colectivele de
In cele nouă luni trecute
muncă din cadrul Între tehnică internal ională-T ehnoexpo 79
Secretarul general al rile miniere Lupeni, Petrila prinderii miniere Hunedoa
Partidului Comunist Ro şi Paroşeni. Deşi începutul ra au obţinut realizări de In prezenţa tovarăşului ducerea de partid şi de stat. iectări, întreprinderi de co
man. preşedintele Republi anului a fost promiţător la prestigiu în întrecere. In a- Nicolae Ceauşescu, secretar Asistă şefi a,i misiunilor di merţ exterior.
cii Socialiste România, to majoritatea unităţilor mi ceastă . perioadă planul pro general al Partidului Comu plomatice acreditaţi Ia Bucu Fără îndoială, este una din
varăşul Nicolae Ceauşescu, niere din bazinul Văii Jiu ducţiei nete a fost depăşit nist Român, preşedintele Re reşti şi alţi membri ai corpu tre cele mai mari şi comple
a avut miercuri un intere- lui — şi primele luni au lui diplomatic, precum şi co xe manifestări expoziţionale
. .. sânt şi deosebit de fructuos confirmat aşteptările —, în publicii Socialiste România, joi respondenţi ai prpsei străine. organizate la noi pînă acum.
dialog cu cadre de condu-. cea de a doua jumătate a dimineaţă, au fost inaugura Nu proporţiile sînt cele cate
cere şi specialişti din Mi- anului activitatea- de ex te Expoziţia realizărilor eco Cuvîntul inaugural a fost impun actuala ediţie a
nus tor ut "Minei o r, ^petrolului tracţie a cunoscut serioase nomiei naţionale — EREN ’79 rostit dc tovarăşul Cornel EREN-ului, ci caracterul ei
şi Geologiei. Au fost anali-' scăderi, planul nu s-a mal şi Expoziţia tehnică interna Burtică, membru al Comite deosebit, valoarea şi semnifi
ţională — Tehnoexpo ’79, or
zate rezultatele abţinute de realizat, şapte din cele zece ganizate în Capitală, la Com tului Politic Executiv al G.U. caţia profundă pe care le arc.
la începutul anului în aces mine înregistrînd azi mari al P.C.R., viceprim-ministru al
te importante sectoare de restanţe la producţia de plexul expoziţional din Piaţa guvernului, ministrul comer Amplă retrospectivă a unui
activitate ale economiei cărbune. Cauzele acestei ac Scîntcii. ţului exterior şi cooperării e- drum glorios, expresie strălu
cită a energiei şi capacităţii
noastre naţionale, s-au ana tivităţi necorespunzătoare a Numeroşi oameni ai muncii conoinice internaţionale. creatoare a poporului nostru,
lizat lipsurile şi neajunsu minerilor Văii Jiului, a ce clin întreprinderile şi institu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adevărată oglindă a' Româ
rile care se mai manifestă, lor care răspund de soarta ţiile bucureştenc, aflaţi dc-a este invitat să taie panglica niei de azi, expoziţia înfăţişea
s-an dat soluţii şi orientări producţiei de cărbune a ju lungul aleii ce duce spre pa inaugurală a celor două ma ză dezvoltarea impetuoasă a
vilionul central al complexu
privind îmbunătăţirea mun deţului sînt mal multe. Ele lui expoziţional, salută cu o- nifestări expoziţionale. ţării, în cele trei decenii şi ju
cii şi încheierea anului cu au fost dezbătute în repe vaţii şi urale sosirea tovarăşu In continuare, se vizitează mătate dc la eliberare, dur
rezultate bune. tate rînduri în ultima vre- lui Nicolae Ceauşescu şi a to Expoziţia realizărilor econo mai cu scamă după Congresul
Tovarăşul Nicolae me, s-au iniţiat o serie de cu peste 26 milioane lei, iar miei naţionale —■ EREN ’79, al IX-lea al partidului, care
Ceauşescu a subliniat preo acţiuni şi măsuri menite economiile înregistrate ' la varăşei Elena Ceauşescu, rca- care totalizează o suprafaţă de a inaugurat cea mai dinamică
cupările susţinute şi unele să înlăture lipsurile şi nea preţul de cost —• îndeosebi firmîndu-şi sentimentele de expunere de aproape 50 000 şi mai fertilă perioadă din în
fierbinte dragoste şi înaltă sti
realizări obţinute în sectoa junsurile şi să determine prin reducerea cheltuielilor mă faţă de partid şi secreta metri pătraţi — în pavilioane treaga noastră istorie.
rele de prospectare geolo realizarea ritmică a preve materiale — se ridică la 4,7 rul său general. şi pe platforme în aer liber Dimensiunea progreselor, ob
gică şi extractive, grija per derilor de plan de către milioane Iei. S-ău realizat In faţa intrării principale a — şi reuneşte zeci de mii de ţinute în anii socialismului
manentă pe care partidul fiecare întreprindere minie suplimentar mai mult de produse, în marc parte noi, ri
si statul nostru o acordă ră, dar eficienţa lor nu s-a 126 000 tone dolomită, a- expoziţiei domneşte aceeaşi at nele veritabile premiere in este elocvent ilustrată de fap
mosferă dc puternic entuziasm.
1
dezvoltării prod ’ ’v. produs. In majoritatea uni proape 3 000 tone talc mar La festivitatea inaugurală dustriale, realizate dc apro tul că industria ţării dă in
cărbune, minere tăţilor continuă să existe fă, 535 tone fier în mine au participat tovarăşa Elena ximativ o mie dc unităţi pro prezent o producţie de circa
42 de ori mai mare dec.ît în
■¡rol, de alte rc;^ Aarenţe de organizare şi reul marfă livrat. Ceauşescu, tovarăşul Ilie ductive, centrale industriale,
rate şi materii;«, *, . nducere «a muncii în aba-
c
care patria ar®' § o,"^° e, pe toate cele patru TURNATORIA I — Vcrdeţ, alţi tovarăşi clin con institute de cercetări şi pro- (Continuare în pag. a 4-a)
mai mult ca c ¿Ş •' imburi, timpul de lucru LOCUL I
•rezultatele în!/ î? « este folosit în întregime
aceste do moţ- cu maximă eficientă, Comuniştii, colectivul de j' P r o i e c t ;
nouă luni g nt încă multe abateri de muncă al turnătoriei I, de la
sînt în m. .¡vd să urai, ja disciplina tehnologică şi LV. Călan, a încheiat luna
measpă. îîu se situează la a muncii. Lipsuri serioase septembrie cu succese do
r*tv€lul investiţiilor uriaşe se manifestă şi în compar seamă în realizarea planu ! ' PLANUL-DIRECTIVÂ j
¿cute pentru dezvoltarea timentele electromecanic, de lui de producţie şi a an
zapacilăţilor de producţie şi aprovizionare şi transport. gajamentelor asumate în în
mecanizarea lucrărilor, pen Datorită întreţinerii neco- trecerea socialistă : 48 de \ de dezvoltare eeonomico-socială J
tru înnoirea şi moderniza respunzăloare a utilajelor tone în plus la utilaje de
rea producţiei. şi instalaţiilor din dotare, turnare, 190 tone la maşini
'La un nivel necorespun îndeosebi a maşinilor noi, şi utilaje, 20 tone la radia î a judeţului Hunedoara în profil ;
zător se prezintă şi situaţia moderne, de mare comple toare. S-au distins în mod
realizărilor la producţia de xitate şi randament; a ca deosebit în muncă echipele | teritorial în perioada 1981-1985
cărbune din Valea Jiului. lităţii defectuoase a. revi de la turnare conduse de
Bilanţul pe primele trei tri— ziilor şi reparaţiilor, se Axente Prcjban II, Dumitru
* mestre ale anului consem produc frecvent defecţiuni Truşcă, Tcofil Aclam, Nico-
nează mari rămîncri In electromecanice, a căror re- lac Tătaru, Doinei Filip, | (In paginile 11-111) I
urmă, planul fiind dfepăşit Gruia Marincscu.
doar de către întreprinde (Contimiare in pag. a 4-a)
j I
i Oameni şi fapte în bătălia pentru strînsul recoltei şi semănat
I
\ O „mină“ de iăieîi, cinci traci oare si 3311 de hectare
I
— Nici im ştiu citul e ţe în soare brazdele miloa rav". La el nu contează ora că fuge vremea. Anul aces
« luni .uni sîmbălă, diminea- se de culoarea ciocolatei. la care se întoarce din ta fugirăm noi înaintea ci. I
S (ii sau scării. Aşa trece N-am aşteptat ora 19.00. ci mp. Pic scară, fie noapte, Fată de aceeaşi perioadă S
J vremea! O dată ne trezim Şi iută-mă pe tractor, ală stă şi-şi pregăteşte tractorul din campania trecută, avem l
» cu fierbinţeala soarelui pe- turi de şeful secţiei de me pentru a doua zi. Nu vrea în prezent o lună de zile s
I sic noi, altă dală cu ploaia canizare de la ferma 8 Că să-i „cadă pe brazdă". Şi avans la toate lucrările.
' „mocănească“ de toamnă. lău. itilcrlocitlorid de adi de aceea, tractorul lui uni — Matale eşti oltean, nea I
! 'I rec zilele, unele după al- neaori. tă ca o mireasă. Roşcănea- Ştefane !
- lele... Dar. IU bun malale. — Şi zi aşa. nea Ştefane, n a, in urmă cu vreo 16 ani. — Oltean. Din Cilicni. I
| tovarăşe ziarist şi ajută-mă ai băieţi buni ? era cărăuş. Avea o căruţă Nevastă-mea e moldovean *
„ să şiling piuliţa asia... Aşa... — Buni! Vă place cum şi cai... IJite-l şi pe Luică. că. Copiii ardeleni. De fapt, I
Î Mereu le spun şi băieţilor vă scutură tractorul ?... Lot cărăuş. Pe urmă a pus acum sînt şi eu ardelean. s
mei: Măi, aveţi, grijă să — Mda... nu-i prea co omul mina pc carie. şi-a De 24 da ani lucrez numai
j nu 'semănaţi şuruburi pe mod ! completat studiile şi s-a ca la seetic. Fia iarnă, fie vară. \
| tarlale, că'nu răsar traci ort- ' — Ei bine! Zi de zi o lificat mecanizator. Frumos, Pe aici e dc lucru berechet.
- re din ele. ducem tot aşa. Şi nici unul nu? Au dat caii — cai. pe Ferma are 330 de hectare \
—- .Şi ci ? dintre cei cinci n-a dai bir caii-pnlerc. Crc(u era şofer. teren arabil. E fermă zoo S
« — Ei, şi ei! Sînt băieţi cu fugi[ii. A renun(al la comoditatea tehnică. Aşa că, se lucrează I
| buni. 7 oţi cinci au învă(at — Dar cina sînt cei cinci? asfaltului şi s-a apucat să la „foc continuu“, cum se *
meserie în secţia aceasta. — Ion Hădăreanu, Dumi facă agricultură. Varga a zice pe la furnale şi ofe- \
J Dar cu n-am timp dc pier tru Roşcăneanu, Mihai Cre venit de la Zaid de Cîm- lării. s
dut cu explicaţiile... Gata... ţii, Ion Luică şi Varga Mar pie. Acolo lucra ca îngriji — Şi cum sta[i cu lucră
' Dacă vreţi să-mi cunoaşteţi ian. Hădăreanu este cel mai tor la o fermă zootehnică. rile ? I
| băieţii, veniţi la secţie pe bun mecanizator de aici. — Le cunoaşteţi bine — Vă spusei. Avem o lu *
« la ora 19,00 — cum se zice Cîştigă peste 4 200 lei. Da, viata. nă avans! Am însăminfat \
la radio. Atunci alimentăm şi lucrează pentru banii a- — Păi, cum! ? Acum lo(i cu lolittm toate terenurile
; tractoarele pentru a putea ceşlia. Lui trebuie să i se au o vechime în meserie şi planificate — 54 hectare, cu \
i lucra mai departe în schim asigure front de lucru de la în această ■ secţie între 8 şi rapifă 10 hectare. Acum e- s
buri prelungite... Ştefan Pe- 15 ha în sus. Cu 2-3 ha, 16 ani. Fac numai lucruri DORIN CORPADE Mecanizatorul Francisc Fabri, dc la S.M.A. Haţeg, se re
2 troi a plecat. In urma plu- el „îşi strică ziua de mun de calitate şi în termenele marcă prin hărnicia şi priceperea de caro dă dovadă la I
| gului rămîneau să se răsfe că“. Apoi, mai are un „nă planificate. Dar vă spusei (Continuare în pag. a 4-a) recoltatul porumbului cu combina. Foto: VIRGIL ONOIU
• k kWM / J i
