Page 14 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 815 Q
P L A N U L — D I
P R O I E C T
DE BEZ180ME ECONQKQ-SOCIÂLÂ i JUDEŢULUS HUNEDOi
Congresul al XlI-lea al Partidului Comunist Român dere pentru destinele patriei, de tovarăşul Nicolac ţii economice şi sociale, dezvoltarea largă a democra în cincinal
— ale cărui lucrări vor avea loc în luna noiembrie a.c. Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist ţiei şi autoconducerii muncitoreşti, întărirea condu producţiei de <
— va face bilanţul istoricelor victorii dobîndito de Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ce cerii colective. Iei prin dezvol
poporul nostru în perioada de la Congresul al Xl-lca, a imprimat un puternic suflu înnoitor vieţii politice, Transpunerea orientărilor şi sarcinilor de bază can, a producţi
al succeselor remarcabile în înfăptuirea prevederilor economice şi sociale din ţara noastră. Elaborarea pro din Directivele Congresului al XlI-lea al partidului se prin punerea î
actualului cincinal şi va stabili direcţiile de acţiune iectelor planurilor-directivă de dezvoltare economico- reflectă pe judeţ, în perioada 1981—1985, în următorii oraşul Haţeg, j
ale dezvoltării ţării în următorii 5 ani şi în perspec socială a judeţelor în perioada 1981—1985, din iniţia indicatori : peste 20 000 mi
tivă pentru continuarea transpunerii în vîaţă a Pro tiva şi din indicaţiile secretarului general al partidu — în procente — la Deva, Brad
gramului partidului de edificare a societăţii socialiste lui, constituie o nouă şi elocventă mărturie a carac prevede şi la p
multilateral dezvoltate şi înaintare a României spfe terului revoluţionar, dinamic şi creator, pe care-1 im- căţi, punîndu-s.
comunism. Iirirnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregii politici in nedoara, Călan
Desfăşurîndu-sc în anul aniversării împlinirii a terne şi externe a partidului şi statului nostru. în cincinali
trei decenii şi jumătate de Ia victoria revoluţiei de In cadrul progresului dinamic, rapid şi multilateral 1980 Ritm mediu anual 1981—1985 deosebită creşti
-
eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimpe- al vieţii economico-sociale a României, judeţul Hune Prevederi 1985 faţă de plan va valorifica > c
doara şi-a adus pe parcursul cincinalelor o contribuţie 1 mai bună a fon.
rialistă, Congresul va reliefa cu pregnanţă drumul glo de mare însemnătate în asigurarea bazei de materii
rios pe care l-au parcurs, în anii edificării noii orîn- prime la cărbune şi minereuri, în sporirea producţiei ral. în această
duiri, economia, ştiinţa, cultura, impetuoasa dezvoltare de metal, energie electrică şi alte produse. în anii 132,4 5,8 ducţic de 492 i
ţici meşteşugări
Pe care a cunoscut-o întreaga societate românească. socialismului au fost alocate fonduri de investiţii pen 1. Producţia globală totală în cooperativei!
din care :
Faţă de anul 1938, producţia industrială a ţării a tru dezvoltarea cconomico-socială a judeţului de peste — Producţia globală industrială 137,2 6,5 consiliilor popu
crescut de circa 42 ori. Succese remarcabile au fost 70 miliarde lei. Producţia sa industrială a crescut de — Volumul de activitate din
Se vor reali
dobîndite şi în agricultură. S-au dezvoltat ştiinţa, învă- 23 ori faţă de 1938, judeţul Hunedoara realizează în agricultură 177,2 12,1 utilaje frigorific
ţămîntul, cultura, a fost înfăptuit un amplu program prezent 3,3 Ia sută din producţia ţării. De asemenea, 2. Producţia globală totală pe noi unităţi artiz
de ridicare a nivelului de trai, a avut loc un intens producţia agricolă a sporit de 3,2 ori faţă de 1950. locuitor 128,0 5,1 te de uz casn<
proces de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi In perioada 1950—1978 numărul locurilor de muncă 3. Producţia netă industrială 154,4 9,1 Pentru creşte
sociale, de organizare pe baze ştiinţifice a conducerii a crescut de 3 ori, retribuţia medie a personalului 4. Export total 144,3 7,6 .riale de '
societăţii, de dezvoltare a democraţiei socialiste, creîn- muncitor de 6,3 ori, iar volumul vînzărilor de mărfuri 5. Număr de personal 117,2 3,2 d<' 'a*r*
N
du-se cadrul organizatoric larg pentru participarea ne de 15,5 ori. Din fondurile statului şi cu sprijinul sta 6. Productivitatea muncii în industria
mijlocită a întregului popor la făurirea propriului său tului s-au construit peste 81 000 de apartamente. în republicană (calculată pe ^^ TJn obiectiv
destin. prezent 73 la sută din populaţia judeţului locuieşte în baza producţiei nete) 131,8 5,7 carca nivelului
1
mediu urban faţă de numai 17,1 Ia sută în 1948.
Partidul şi poporul nostru situează cele mai de Bilanţul înălţător şi însufleţitor al realizărilor de 7. Reducerea cheltuielilor Ia re scop se va a
1 000 lei producţie marfă în
seamă realizări în înaintarea fermă a României pe pînă acum, grija şi atenţia deosebită care se acordă industria republicană 7,5 X utilajelor minier
calea socialismului şi afirmarea sa liberă şi demnă în judeţului în Directive şi în celelalte documente progra 8. Desfaceri dc mărfuri şi laminate, a n
rîndurilc naţiunilor lumii în perioada marcată do matice ale Congresului al XlI-lea, din partea secreta cu amănuntul 135,3 6,2 iilor de consum
Congresele al IX-Iea, al X-Ica şi al Xl-lea ale P.C.R., rului general al partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşescu, 9. Prestări de servicii pentru în cincinalii
perioadă legată de activitatea rodnică desfăşurată deschid noi şi minunate perspective de dezvoltare şi populaţie 175,9 12,0 deosebită dezvol
cu neasemuită pasiune revoluţionară şi înaltă răspun civilizaţie socialistă meleagurilor hunedorene. lui, sporirii con
fondului de sta
I. Succesele obţinute în realizarea prevederilor 1985 la 56 211 milioane Iei, djrr care valoarea produc populaţiei.
Producţia globală totală a judeţului va ajunge în
în sectorul i
ţiei globale industriale reprezintă 42 924 milioane lei, naiului viitor se
planului cincinal 1976-1980 volumul de activitate în agricultură 5 518 milioane Ici,
iar volumul de activitate din alte ramuri 7 769 milioa
ne lei. Pe locuitor în 1985 va reveni o producţie glo
Cincinalul actual — al doilea cincinal al etape! tuielile totale la 1 000 lei producţie marfă au fost bală totală de 103 400 lei, din care în industrie aproa
strategice de făurire a societăţii socialiste multilateral reduse cu 52,5 Ici. pe 79 000 lei, în agricultură pest.c 10 000 Iei şi în cele
dezvoltate şi înaintare a României spre comunism — Prin creşterea producţiilor medii la cereale, dez lalte ramuri 14 300 lei.
este marcat de importante succese şi mutaţii atît pe voltarea zootehniei, legumiculturii şi culturii carto
plan naţional, cit şi în judeţul Hunedoara. fului, producţia agricolă a judeţului a crescut în anii La principalele produse fizice se prevăd următoa-
Realizările pe primii 3 ani şi rezultatele prelimi 1976—1978 cu 33,6 la sută faţă de media anilor 1971— rele niveluri în 1985 : /
nare pe întregul cincinal evidenţiază faptul că, prin 1975. Creşteri mai importante s-au obţinut Ia grîu, Energie electrică 11 261 milioane kVVh Grîu-secară
ampla activitate desfăşurată de partid, de întregul porumb, sfecla de zahăr, cartofi, carne şi ouă. Efecti Cărbune net preparat 13 108 mii tone Porumb boabe
nostru popor în toate domeniile vieţii economice şi vele de animale au sporit cu 4,3 mii capete bovine, Cocs metalurgic şi cocs Sfeclă de zahăr
sociale, au fost identificate noi rezerve şi posibilităţi cu 23,8 mii capete porcine şi cu 3,9 mii capete ovine brichete pentru furnale '54 mii tone Cartofi de toamn
de accelerare a dezvoltării ţării care au permis supli şi caprine. S-a lărgit şi modernizat şi baza materială Fontă brută mii tone Legume de cîmp
mentarea ritmurilor şi nivelurilor prevăzute în Directi a agriculturii. în perioada 1976—1978 agricultura ju Oţel brut tone Fructe total
vele Congresului al XI-Iea la o seamă de indicatori deţului a fost dotată cu 374 tractoare, 103 combine Laminate finite pline
de bază. Prin sporirea mai rapidă a productivităţii autopropulsate pentru cereale şi s-a aplicat aproape din oţel ian ,u>. în domeniul
muncii şi a venitului naţional, prevederile actualului aceeaşi cantitate de îngrăşăminte chimice ca şi în Produse ale industriei pentru obţinerea
cincinal referitoare Ia ridicarea nivelului de trai — întreg cincinalul anterior. electrotehnice 906 milioane Iei rile, în ca’^scop
creşterea retribuţiei reale, a veniturilor reale ale ţără Ca urmare a dezvoltării industriei, agriculturii şi Maşini şi utilaje tehnolo
C
nimii şi nivelul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul a celorlalte ramuri, în acest cincinal se vor crea 21 000 gice pentru lucrări miniere 29 000 tone \ 4 o* o*
— au fost realizate în numai 3 ani, măsuri de care noi locuri de muncă, din care peste 4 mii locuri de Maşini şi utilaje tehnolo ..1, rţf
au beneficiat plenar şi oamenii muncii din judeţul muncă pentru femei. în prezent revin în medie, la gice pentru industria me <C ' rări‘di
nostru. fiecare 1 000 locuitori, 471 persoane ocupate. talurgică 24 700 tone îngrăşămi
Cincinalul 1976—1980 creează şi în judeţul Hune Cincinalul 1976—1980 reprezintă o perioadă de vîrf Produse prelucrate din agricole aii.
doara toate premisele asigurării unei baze solide urmă în activitatea de investiţii a judeţului. în primii 3 ani mase plastice 13 370 tone faţă dc cincinalul
toarei perioade de dezvoltare prevăzută de documen s-au investit peste 14,5 miliarde lei, volumul de con- Fibre şi fire artificiale 7 100 tone în sectorul zi
tele Congresului al XlI-lea al partidului. strucţii-montaj crescînd în 1978 cu 39,1 la sută faţă Ciment (în echivalent naiul 1981—1985 ş
Producţia globală industrială a judeţului a crescut 80% clinkcr) 1 800 mii tone cinului 1976—1980
în 1976—1978 intr-un ritm mediu anual de 7,2 Ia sută, de 1975. Volumul important de investiţii va asigura Produse prefabricate
ritm ce se prelimină a se realiza şi pe întregul cincinal, punerea în funcţiune a 123 obiective şi capacităţi noi din beton armat 410 mii mc
astfel că se va obţine în anul 1980 un volum total de producţie industriale şi agrozootehnice. Buşteni — total 324.5 mii mc
de producţie în această ramură preponderentă a eco In 1976—1978 s-au construit şi dat în folosinţă Cherestea — total 63 mii mc
nomiei judeţului de peste 31 miliarde lei. în 1980 va din fondurile statului şi cu sprijin de stat 10 183 apar Mobilier din lemn 192 milioane Ici
reveni o producţie industrială pe locuitor de 59 400 Iei tamente şi 2 920 locuri în cămine de nefamilişti. Baza Ţesături — total 32 218 mii mp
faţă de 42 770 Iei în 1975. Pe întregul cincinal se va materială a învăţămîntului a crescut cu 2 405 locuri Produse tricotate — total 449 milioane lei Carne în viu
realiza pe judeţ o producţie industrială suplimentară în grădiniţe, 170 săli de clasă, iar în domeniul ocro Confecţii textile 477.5 milioane lei I.apte dc vacă
de peste 5 miliarde lei din care pe primii trei ani şi tirii sănătăţii s-a construit un spital cu 700 locuri Ia Confecţii din piele Lină
jumătate s-au obţinut 2,8 miliarde Iei. Petroşani, au fost executate importante lucrări edili- cu blană 529.5 milioane Ici Ouă
In acest cincinal, pe lingă ramurile tradiţionale tar-gospodăreşti în localităţile din judeţ. încălţăminte 3 077 mii perechi
ale economiei judeţului — mineritul, metalurgia şi Volumul desfacerii mărfurilor va fi în 1980 cu Carne tăiată 36 610 tone Producţia zoot
energetica — o însemnată dezvoltare a cunoscut indus 44,5 la sută mai mare decît în 1975, revenind în medie Lapte de consum 311,7 mii hi le se va ridica nîn
tria uşoară prin construirea a două fabrici de trico- 10 900 lei pe locuitor, iar cel al prestaţiilor de servicii Berc 500 mii hl cincinalului, cf ti
taje_ la Hunedoara şi Petroşani, a unei fabrici de con va creşte cu 63,8 la sută.
fecţii Ia Vulcan şi a unei fabrici de încălţăminte la Organele şi organizaţiile de partid, oamenii muncii Creşterea în cincinalul 1981—1985 a producţiei de U/M
Hunedoara. S-au dezvoltat şi modernizat unităţile de din judeţ manifestă o vie şi profundă recunoştinţă con energie electrică cu 1761 milioane kWh va avea loc
construcţii de maşini şi de materiale de construcţii. ducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pen prin intrarea în funcţiune a noii hidrocentrale de pe
Creşterea producţiei industriale s-a realizat în condi tru atenţia permanentă acordată dezvoltării armoni Rîu Mare-Retezat, precum şi a microcentralclor de pc Taurine
ţiile sporirii permanente a eficienţei economice. în oase economico-sociale a meleagurilor hunedorene, prin Rîu Mare (în aval) şi de la Cinciş. Porcine
perioada 1976—1978 productivitatea muncii a crescut aprobarea unor programe suplimentare de investiţii Se prevede creşterea accentuată a extracţiei de Ovine
cu 17,6 Ia sută, rcalizîndu-se pe această cale peste pentru Valea Jiului, Hunedoara şi alte localităţi din cărbune în Valea Jiului care va ajunge în anul 1985 Păsări ouătoare î
86 Ia sută din sporul producţiei industriale, iar chel- judeţ. la un nivel dc 15—16 milioane tone hiiilă extrasă.
Pînă în 1990, conform indicaţiilor conducerii supe în scopul creş
II. Dezvoltarea economico-socială rioare de partid, cel puţin 80 Ia sută din cărbunele lua măsuri pentru
cocsificabil pentru metalurgia românească se va asi dezvoltarea bazei
gura din acest bazin. dc cereale furajere
a judeţului în cincinalul 1981-1985 O creştere susţinută va înregistra producţia de ducţici de masă
utilaj minier cu peste 8 250 tone, în principal pe sea naturale.
ma producţiei de complexe mecanizate la întreprin Se va acţiona
în baza obiectivului fundamental al planului cin a agriculturii pentru a valorifica mai deplin resursele
cinal 1981—1985, a orientărilor şi sarcinilor de bază de dezvoltare ale zootehniei, pomiculturii, legumicul derea de utilaj minier Petroşani, precum şi pe sea ducţia de miere să
iar pentru creştere
prevăzute în Directivele Congresului al XlI-lea al turii şi culturii cartofului în judeţul nostru ; ma maşinilor şi utilajelor miniere de la noua uzină
partidului, în judeţul Hunedoara se va acţiona priori — creşterea mai accentuată a productivităţii mun de utilaj minier şi reparaţii ce se va construi la Deva, naja iazuri pc raza
tar pentru : cii — factorul hotărîtor al sporirii producţiei mate Valoarea producţiei electrotehnice a judeţului va tinsă, de asemenea
— creşterea contribuţiei judeţului Ia asigurarea riale şi a venitului naţional — prin promovarea de creşte în 1985 faţă de 1980 cu peste 866 milioane Ici, preţioase prin cons
resurselor de materii prime ale economiei naţionale ; tehnologii moderne ; acordîndu-se atenţie intrării în funcţiune a întreprin Pe baza dezvoli
— dezvoltarea producţiei energetice pe bază de — sporirea eficienţei întregii activităţi economice derii de produse electrotehnice din Petroşani. animale livrările Ia
cărbune şi a energiei hidraulice ; prin creşterea gradului de valorificare a materiilor în vederea asigurării bazei de materii prime pen 1981—1985 faţă de
— buna funcţionare a noului mecanism economi- prime, utilizarea intensivă a fondurilor fixe, mai buna tru industria uşoară, producţia de fibre şi fire artifi Ie, 84,4 Ia sută 1;
db-financiar în realizarea producţiei nete şi a produc folosire a forţei de muncă, reducerea costurilor de ciale va spori în 1985 faţă de 1980 de 3,4 ori, con- cartofi, 18,0 Ia sută
ţiei fizice ; producţie ; struindu-sc Ia Lupeni o instalaţie nouă pentru fire şi 25,5 Ia sută la 1
— accentuarea procesului de dezvoltare intensivă — perfecţionarea conducerii ştiinţifice a activită celulozice tip mătase. Silvicultura ji