Page 15 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 15
NERI, 5 OCTOMBRIE 1979 Pa«. 3
IC,00 Telex
IC,03 Istoric. Ciclul „Stator
nici pe acest pămint“
(I)
IC,30 Emisiune in limba ger
mană
18.25 Tragerea loto
mător, se va asigura o creştere a 1981—1985, împădurirea' a 9 470 ha, precum şi nece te, precum şi alte produse cu un grad superior de va
cţii textile cu peste 284 milioane sarul de masă lemnoasă pentru valorificarea indus lorificare a materiilor prime. 18.35 La volan
actualei întreprinderi de Ia Vul- trială. Realizarea unei calităţi noi a vieţii materiale şi 18.50 1001 de seri
încălţămintc cu 1 200 mii perechi în cincinalul 1931—1985 judeţul Hunedoara va be spirituale pentru populaţia din judeţ va constitui o 19,00 Telejurnal
uncţiunc a unei noi capacităţi în neficia de un volum de investiţii de peste 29 miliarde preocupare centrală a organelor judeţene de partid 19,20 Priorităţi in agricultură
m şi a producţiei de ţesături cu lei, din care peste 15 miliarde lei pentru lucrări de şi de stat.
a construirea a trei noi capacităţi construeţii-montaj, care vor asigura dezvoltarea ar Corespunzător majorării veniturilor tuturor cate 19,30 Reflector
Lupcni. O creştere importantă se monioasă a localităţilor judeţului şi valorificarea mai goriilor de oameni ai muncii din judeţ, volumul des 19.50 Estrada muzicală
cţia de tricotaje, cu 2 257 mii bu- accentuată a resurselor materiale şi umane existente. facerilor de mărfuri eu amănuntul prin comerţul so 20,10 Dialog despre viitor
l'uncţiune trei noi unităţi Ia Hu- Fondurile vor fi orientate cu precădere spre dez cialist va fi în 1985 cu 35,3 Ia sută mai mare decît în 20.25 Conexiuni. Serial ştiin
afegr. voltarea ramurilor productive, îndeosebi a industriei, |i980, lajungind la un nivel de peste 7,7 miliarde lei. ţific. Episodul 4
'81—1985 se va acorda o atentic căreia i se vor aloca peste 80 Ia sută din totalul in Suprafaţa comercială va creşte cu 35 000 mp, vor fi 21,15 Atelier de creaţie lite-
ndusti'iei mici şi artizanale, care vestiţiilor. date in folosinţă noi magazine de desfacere a mărfu rar-artistică
le locale şi va asigura o utilizare Pentru creşterea accentuată a rezervelor de căr rilor alimentare şi nealimcntare atît în mediul urban 21.35 Telejurnal.
muncă, în special din mediul ru- bune, minereuri, alte substanţe utile, vor fi dezvolta cit şi în cel rural. Pe locuitor vor fi desfăcute mărfuri
.ră se va obţine un spor de pro te capacităţile de producţie la minele existente şi des în valoare de peste 14 000 lei, depăşind nivelul pre ®e~*SgS®IBSB38gSS3S$2g
nie Ici prin dezvoltarea coopera chise noi mine de cărbune în yalea Jiului la Sălătruc, văzut pe ţară. -•
do consum, a activităţilor anexe Răscoala, Cimpu Iui Neag, precum şi de minereuri la Prestaţiile de servicii către populaţie se vor ridica
:ricclc de producţie şi în cadrul Coranda-Hondol, Ciungani-Căzăneşti şi Valea j Morii- Ia 2 062 milioane lei, adică de aproape 3 800 Iei pe
Brad. locuitor, cu o creştere de 75,9 la sută, în care scop vor
■ctii pentru reparaţii de maşini şi In metalurgia feroasă, investiţiile vor asigura mo fi înfiinţate 186 noi unităţi de prestaţii. BUCUREŞTI I : G,00 Ra-
7,00
tîmplăric şi prelucrare a pieilor, dernizarea producţiei de fontă, oţel şi laminate, creş în cincinalul 1981—1985 se vor construi peste dioprogramul dimineţii;
Radiojurnal ;
8,00 Revista
', ateliere pentru articole înărun- terea ponderii oţelurilor de calitate superioară, intro 20 000 apartamente, astfel incit suprafaţa locuibilă pe presei ; 8,10 Curierul melo
ispodăresc în comunele judeţului, ducerea de noi tehnologii mai economice din punct de locuitor va creşte de Ia 9,4 metri pătraţi în 1980 la diilor; 9,00 Buletin de ştiri;
ascultători
Răspundem
9.05
¡versificarea produselor de matc- vedere energetic. Va începe construcţia uzinei de uti peste 10 metri pătraţi în 1985. lor ; 10,00 Buletin de ştiri ;
or fi valorificate resursele locale laj metalurgic de la Hunedoara şi se vor extinde ca în domeniul învăţămîntului, pregătirii forţei de 10.05 Atlas folcloric ; 10,30
ră şi ’ dţvstieră, de calcar şi ar- pacităţile de producţie pentru cocs şi cilindri de la muncă, ridicării gradului de calificare al tuturor oa ştiinţa şi viaţa; 10,45 Mo
minor Ia Călan.
C menilor muncii, se va acţiona pentru formarea profe mente foik cu Mircea Flo-
îtor în icinal ii constituie ridi- Se vor realiza şi pune in funcţiune noi capacităţi sională a necesarului de cadre de muncitori calificaţi, rian şi Vasile Şeicaru; 11,00
de
A-
Buletin
; şi al calităţii produselor în ca- de producţie de panificaţie, pentru industrializarea maiştri, ingineri, lucrători din agricultură şi alte vanpremieră ştiri; 11,20 12,00
Iîadio-Tv.;
a pe asimilarea şi modernizarea cărnii, a laptelui, legumelor şi fructelor. cadre, în strinsă legătură cu cerinţele economiei ju Buletin dc ştiri; 12,05 Din
siderurgice, a producţiei de oţel în agricultură se vor înfiinţa plantaţii pomicole deţului şi exigenţele progresului tehnic : va continua comoara folclorului nostru;
alelor de construcţii şi a bunu- intensive şi superintensive pe 920 hectare, vor fi puse dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului de toate 13.00 De la 1 la 3; 15,00 Stu-
în funcţiune 7 complexe noi de vaci la Pui, Chimin- gradele, creîndu-se condiţii pentru generalizarea în dent-club; IC,00 Radiojurnal;
1—1985 se va acorda o aten(ic dia, Bobîlna, Peşteana, Birtin, se- va extinde com văţămîntului liceal, acordîndu-sc o atenţie deosebită IC,20 Coordonate economice;
IC,40 Gînduri pentru ţară —
intensive a agriculturii judeţu- plexul avicol de Ia Mintia cu încă 2 000 tone carne pe pregătirii de muncitori calificaţi în meseriile de bază muzică uşoară; 17,00 Bule
ici acestei ramuri la formarea an şi sectorul porcin de Ia Orăştie cu încă 8 000 tone şi extinderii în continuare a învăţămîntului superior, tin de ştiri; 17,05 Satule,
îmbunătăţirea aprovizionării carne pe an. îndeosebi învăţămîntul tehnic. Se va asigura recicla vatră de cîntcc; 17,20 Pen
în viitorul cincinal se prevede punerea în func rea tuturor categoriilor de cadre din economie, ştiin tru patrie; 17,50 Te iubim
ţiune a 81 capacităţi noi industriale şi 18 obiective tinereţe — cintece; 18,oo O-
.1 principalii indicatori ai cinci- ţă, cultură, din întreaga viaţă socială a judeţului. rcle serii; 20,00 Interpreţi
ntă astfel : agrozootehnice mai importante. Va spori baza materială a învăţămîntului, sănătă ai cintecului popular; 20,15
în perioada 1981—1985 se va acorda atenţie şi se va ţii, culturii şi sportului prin darea în folosinţă a Semnale cu adresă; 20,45
1 981—1985 urmări ca activitatea de cercetare ştiinţifică, de ingi unui număr însemnat dc săli de clase, locuri în gră Cadenţe sonore; 22,00 O zi
fată de nerie tehnologică şi progres tehnic să ofere soluţii noi diniţe, prin construirea de noi spitale şi policlinici, într-o oră; 23,00 Bijuterii
Nivel» 1985 muzicale; 23,30—5,00 Non
1976—1980 de rezolvare a problemelor economice complexe din case dc cultură şi alte obiective. Va fi continuată e- stop muzical nocturn.
toate ramurile, în mod deosebit în minerit, siderurgie chiparea tchnlco-edilitară a localităţilor judeţului şi
h-odueţie Producţii % la şi construcţii de maşini. TIMIŞOARA: 18,00 Actua
oíala medii producţia se vor aloca importante fonduri pentru protecţia me litatea radio; 18,10 Din fol
aii tone kg/ha medic în industria minieră se va acţiona pentru extin diului înconjurător. clorul muzical liunedorean;
derea extragerii cărbunelui din abataje dotate cu Comunele Ccrteju dc Sus şi Pui sînt prevăzute a 18,30 Forum cetăţenesc ;
65,3 2 900 119,7 complexe de susţinere mecanizată ajungînd în 1985 Ia deveni centre urbane. 19.00 Muzică uşoară instru
93,6 3 130 125,9 7 milioane tone, ca şi a tăierii şi încărcării mecani mentală ; 19,30 Inscripţii pe
35,7 35 700 117,9 zate a cărbunelui prin utilizarea combinelor şi plu ☆ columna ţării ; 19,45—20,00
155,9 21 350 119,4 gurilor de tehnicitate ridicată. în sectorul de mine Nivelul şi ritmul de dezvoltare economico-socială Program de cintece.
80,8 20 700 111,6 reuri se vor extinde metodele de exploatare de marc a judeţului Hunedoara în cincinalul 1981—1985 va a-
123,3 10 000 107,4 productivitate — în subetaje, cu înmagazinarc şi cu sigura diversificarea în continuare a economiei şi
surpare —, se vor utiliza noi instalaţii mai perfecţio vieţii sociale hunedorene, înfăptuirea noii calităţi în
icţiei vegetale se va acţiona nate de preparare, astfel îneît să poată fi recuperate toate compartimentele dc activitate. HllNEMA^^
colte superioare Ia toate cultu- într-o proporţie mai mare clementele utile din masa Realizarea integrală a planului de dezvoltare cco-
a extinde mecanizarea lucrări- minieră exploatată şi să poată fi valorificate eficient nomico-socială a judeţului pe anii 1979—1980, pre
itul grir '2 500 ha teren ara- minereuriic cu conţinuturi mai reduse. cum şi asigurarea înfăptuirii în cele mai bu ier DEVA; Moartea unui gre
întoarcerea
o
acasă
•ări î^c d- Jări pe 6 000 ha, de în siderurgie se va acţiona pe introducerea şi ex ne condiţii a prevederilor pc perioada 1981—1985, im (Patria); Şatra (Arta); Şa
soli> ' + 000 ha şi amclio- tinderea tehnologiilor moderne în scopul îmbunătăţi pun ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a ac tra (Grădina de vară); SI-
Misiunea
MERIA:
Capricorn
lex pe *0 ha. Cantitatea de rii calitative a fontei, oţelurilor şi laminatelor, redu tivităţii organelor şi organizaţiilor dc partid, de masă unu — seriile I-II (Mure
Ie care voi- beneficia unităţile cerea consumurilor energetice, producerea cocsului, şi obşteşti, a organelor de conducere colectivă din şul); HUNEDOARA; Un tre
erioada 1981—1985 se dublează utilizînd în şarje cărbuni slab cocsificabili. Se vor asi toate sectoarele de activitate. cător în ploaie (Flacăra) ;
rior. mila noi mărci de oţeluri pentru industria auto şi Acţionînd în direcţiile arătate dc conducerea su Vis de ianuarie (Construc
ic producţiile totale pe cinci- aeronautică, se vor utiliza procedee tehnologice avan perioară de partid, personal de tovarăşul secretar ge torul) ; Apaşii (Arta) ; CĂ
LAN : Braţele Afroditei (Ca
'.entele de creştere faţă de cin- sate pentru tratarea oţelului lichid Ia presiuni scăzute, neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este sa dc cultură); TEL1UC :
de degazare a oţelurilor aliate în vid cu posibilităţi necesar să se pună un accent mai mare pc ridicarea înainte de tăcere (Minerul);
de dezoxidare şi aliere. Se va acţiona pentru valorifi nivelului muncii de conducere, începînd de Ia comi CjHELARI : Puntea (Mine
1981—1985 carea superioară a resurselor materiale de care dis tetul judeţean dc partid, pe îndeplinirea dc către fie rul); (Unirea); Tinărul Ultimul
PETROŞANI:
vals
din
Niveluri faţă de pune judeţul, recuperarea şi refolosirea într-o pro care organizaţie, de către fiecare comunist a rolului Istanbul (7 Noiembrie); Ul
porţie mai mare a materiilor prime şi materialelor
în 1985. 1976—1980 ce le revine în unirea eforturilor pentru materializarea timul cartuş (Republica) ;
rezultate din prelucrări, folosirea intensivă a fondu in profil teritorial a politicii înţelepte a partidului. LUPENI : Ultima frontieră
rilor fixe. a morţii (Cultural); Vom
mii to 97,6 145.7 în cincinalul 1981—1985 se va pune un accent Trebuie să se asigure o îmbunătăţire a stilului şi mai vorbi ia vară (Munci
mii hî 2552 128,7 sporit pe creşterea eficienţei economice în toate ra metodelor de muncă pentru cuprinderea tuturor latu toresc); LONEA: Falanste
tone 1040 136,5 murile economici judeţului. rilor de activitate, pentru soluţionarea la timp şi în rul — seriile I-II (Minerul);
mii. buc. 200 112,9 bune condiţii a problemelor legate dc înfăptuirea pla ANINOASA : Alibi pentru
Pe ansamblul industriei judeţului, productivitatea nului, a sarcinilor dezvoltării economico-sociale. un prieten — seriile I-II
muncii calculată pe baza producţiei nete va creşte in (Muncitoresc); PETRILA ;
i în totalul producţiei agrico- Munca politico-educativă şi culturală dc masă va Cînd alături e un bărbat
~/5 la 58 la sută. La sfirsitul 1985 faţă de 188!) cu 31,8 la sută, ajungînd Ia peste trebui să aibă ca obiectiv esenţial sporirea participă (Muncitoresc); VULCAN :
animale vor fi : 119 000 Iei pe lucrător. Vor fi luate măsuri de extin rii conştiente a tuturor oamenilor muncii din judeţ la Prietenii copilăriei mele
derea mecanizării şi automatizării în toate sectoarele (Muncitoresc); URICANI :
Nivel faţa de 1980 de producţie. Un accent deosebit vă fi pus pe extin înfăptuirea obiectivelor planului-directivă pe anii Prima iubire (7 Noiembrie);
198Η1985.
1985 capele % derea. mecanizării minelor din Valea Jiului, Ia care se Realizarea integrală şi în cele mai bune condiţii ORĂŞTIE; Expresul de Buf
o-
Eliberarea
(Patria);
tea
va asigura creşterea ponderii ■ producţiei de cărbune
raşulul Praga — seriile I-II
tp. 202,S + 18 300 109,9 extrasă cu complexe de tăiere şi susţinere mecanizată a planului-directivă impune ca necesitate imperioasă (Flacăra); GEOAGIU-BĂI :
255,6-* + 39 600 154,0 ia aproape 50 Ia sută la şflrşitul cincinalului. creşterea rolului organizaţiei judeţene de partid, al Detectiv particular; BRAZI:
355,0 + 1200 100,3 Cheltuielile totale de. producţie se vor reduce cu Comitetului judeţean, al organelor şi organizaţiilor de Napoli se revoltă; HAŢEG:
p. 1,4 - 100,0 65,6 iei, iar cele materiale cu 48,8 Iei la o mie Ici pro partid în conducerea şi organizarea întregii activităţi. Viaţa merge înainte (Popu
s
lar) ; BRAD: Vis de ianua-
ducţie marfă. Se va acţiona pentru reducerea norme Planul-directivă presupune o activitate plină de răs
lor de consum de materii prime, materiale, energie şi rie (Steaua roşie) ; ILIA :
Avaria (Lumina).
producţiei zootehnice se vor combustibil. Nivelul maxim de energie primară va pundere din partea Consiliului popular judeţean, a
orarea raselor de animale şi scădea in 1985 faţă de 1980 cu 1,3 la sută. în siderur celorlalte organe ale puterii de stat pentru realiza
■c prin extinderea culturilor gie se? va insista pe îmbunătăţirea în continuare a rea exemplară a prevederilor în profil teritorial a
ilturilor duble, sporirea pro- coeficientului de scoatere a metalului în producţia de obiectivelor economice, sociale şi edilitar-gospodăreşti.
3e pe păşunile şi fincţclo laminate. Oamenii muncii din judeţul Hunedoara văd în
Prin mai buna utilizare a fondurilor fixe va
probabil
Timpul
pentru
. crearea condiţiilor ca pro- din activitatea de bază vor creşte cu 25,4 la sută şi, ; Planul-directivă pe cincinalul 1981—1985 perspec ziua de 5 octombrie : Vre
tiva luminoasă a dezvoltării puternice a judeţului,
creşte eficienţa lor economică. La nivelul anului 1985
i în 1985 la peste 202 mii kg, producţia netă şi beneficiile ia 1000 Iei fonduri fixe materializarea justeţei politicii partidului de creştere mea va fi frumoasă dar
ucţiei de peşte se vor ame- a nivelului de trai şi de ridicare a calităţii vieţii. rece noaptea, cu cerul slab
va
sufla
va
riabil.
Vîntul
comunc din judeţ. Va fi cx- respectiv, 53,6 la sută. Obiectivele planului cincinal 1981—1985 vor mar la moderat din sud-est.
lerea animalelor cu blănuri Se va asigura aplicarea fermă a noului mecanism ca o perioadă de avînt a întregii vieţi economico-so- Temperatura va fţ cuprin
t de unităţi specializate, eeonomico-financiar, întărirea autoconduccrii munci cialc din judeţul nostru, un pas hotărltor pc calea în să noaptea intre l şi G gra
de, iâr ziua între 12 şi 17
roducţici agricole vegetale şi toreşti şi a autogestiunii. făptuirii Programului partidului dc făurire a societă grade. Local se va semnala
1 de stat vor fi mai mari în în 1985, exportul judeţului Hunedoara va fi cu cel ţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a brumă şi ceaţă.
980 cu 3,3 Ia sută la cerea- puţin 44 Ia sută mai mare decît în 1980. Ponderea României spre comunism. Timpul probabil pentru
a de zahăr, 81.1 la sută Ia principală în exportul judeţului o vor deţine lamina Minunatele perspective ale cincinalului viitor con zilele de G şi 7 octombrie :
gume, 23,6 la sută la carne tele cu caracteristici superioare, produsele din mase stituie o înflăcărată chemare dc a acţiona cu toată Vreme în curs de încălzire
uşoară, cu cerul variabil.
plastice, mobilierul, confecţiile din piele şi blană, din hotărîrea pentru a înfăptui neabătut prevederile a-
munte,
La
vreme
i va asigura, 'în cincinalul fibre şi fire artificiale, conservele din legume şi fruc cestui program. să şi rece, cu cerul variabil. frumoa
i
