Page 16 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NM. 6 81.1 0 VINERI, 5 OCTOMBRIE 1979
Pa¿. l, ‘
în prezenţa tovarăşului NICOLÀE CEAUŞbSCU ieri au lost inaugurare Producţia de cărbune
(Urmare din pag. 1) în actuala conjunctură
Expoziţia realizărilor economiei naţionale EREN '79 mediere necesită timp, pri de adinei re a crizei ener
plan
getice
mondial,
pc
cepere, materiale şi piese cărbunele constituie prima
şi Expoziţia tehnică internaţională -Tehnoexpo '79 de schimb, care foarte ade şi cea mai importantă ma
terie primă pentru energia
sea lipsesc.
Cu prilejul vizitei ele lu omenirii. Iar cărbunele din
(Urmare din pas o liste un adevăr profund pe Progresul rapid şi multila lelor do construcţii, energeti cru a secretarului general judeţul nostru — hrană in
caro ii ştim şi pe care expo teral al patriei, înfăţişat în cii, industriei extractive, con al partidului, tovarăşul dispensabilă pentru meta
trecut, devenind ramura con ziţia îl relevă cu pregnanţă expoziţie, atestă, cu forţa ce strucţiilor industriale, care, NicbLe Ceauşescu, în Va lurgie şi energetică — se
ducătoare a economici, cu că marile succese înregistrate lei mai vii realităţi, marea prin nivelul ior tehnic ridi lea Jiului, în luna august cere a fi exploatat cu cea
ponderea principală în crea în toate domeniile construcţiei putere de creaţie a poporului cat, ilustrează convingător a.c., minerii de aici s-au mai mare atenţie şi res
rea venitului naţional. l’inchic- soci.aliste sini indisolubil le nostru, care, liber şi stăpîn hărnicia şi competenţa mun angajat că vor munci mai ponsabilitate. Minerii au
ţia agriculturii a sporii, de a- gate der personalitatea şi pro pc soarta sa, înfăptuieşte nea citorilor şi specialiştilor noştri, bine şi mai ordonat, că îşi fost întotdeauna oameni
scmcnca, de aproape rre.i ori digioasa activitate desfăşurată, bătut politica partidului, înăl justeţea politicii de industria vor îndeplini sarcinile de harnici şi inimoşi. Parti
şi jumătate, asigurînd aţii a- în fruntea partidului şi statu ţimi edificiul luminos al lizare promovate eu consec plan. De asemenea, la şe dul şi statul nostru .le
provizionarea in bune condi lui nostru, de tovarăşul României socialiste. venţă de Partidul Comunist dinţa Secretariatului Comi poartă o grijă permanentă,
ţii a populaţiei, cit şi satis Nicoiae Ccauşescu. pildă de EREN ’79 confirmă pe de Român. L'n loc distinct in ex tetului judeţean de partid deosebită, condiţiile lor de
facerea cerinţelor, in conti patriotism înflăcărat, de devo plin că in potenţialul actual poziţie îl ocupă sectorul bu cu activul de bază clin ca muncă şi de viaţă au cunos
nuă creştere, ale economici tament şi abnegaţie în slujba al ţării avem o bază traini nurilor de larg consum şi al drul Combinatului minier cut profunde îmbunătăţiri.
naţionale. F.ste semnificativ, intereselor vitale ale poporu că pentru dezvoltarea viitoare agriculturii şi industriei ali Valea Jiului, ţinută în Ceea ce li se cere este să-şi
totodată, că, în decursul ulti lui român, a cauzei generale a României, strălucit prefigu mentare, ramuri care contri urmă cu o lună la Petro facă datoria cu prisosinţă,
melor cincinale, economia ro a socialismului şi păcii. Con rată în Proiectul dec Directive buie direct la creşterea nive şani, cadrele de conducere fiecare la locul lui de
mânească s-a dezvoltat intr-un tribuţia sa decisivă la elabo ale. Congresului al Xff-lea al lului de trai al întregului po de la întreprinderile minie muncă, după putere, după
ritm mediu anual de circa 12 rarea şi transpunerea în viaţă partidului. por. re au promis că vor redre
la sută, unul clin cele mai a planurilor de dezvoltare cco- Tovarăşul Nicolac Ccauşescu, Tovarăşul Nicolac Ccauşescu, sa grabnic producţia de capacitate, după pregătire.
Iar pregătirea trebuie ri
înalte ritmuri înregistrate pe notnieo-socială în funcţie de tovarăşa Elena Ceauşesou, cei tovarăşa Elena Ccauşescu, cei cărbune, că îşi vor realiza dicată neîncetat, la nivelul
plan'mondial în perioada de condiţiile specifice ale Româ lalţi tovarăşi din conducerea lalţi tovarăşi din conducerea ritmic sarcinile de plan. exigenţelor actuale.
după război. niei, la fundamentarea, pe de partid şi de stat vizitează, partidului şi statului vizitează, Iată însă că nu peste tot
'Expoziţia oglindeşte, în a- baze riguros ştiinţifice, a po de asemenea, pavilioanele ţă s-a trecut cu hotărâre de Minerii noştri au o mi
celaşi timp, înflorirea puter liticii interne şi externe a pe rînd, standurile şi pavilioa rilor şi firmelor străine parti la vorbe la fapte. siune de mare onoare şi
nică a ştiinţei. învăţăunntului, partidului şi stalului nostru, nele în care sînt expuse pro cipante la Expoziţia tehnică Esle adevărat că la mi mîndrie patriotică — de a
duse reprezentative clin toate
culturii şi artei, realizările re dialogul viu, nemijlocit, pc ramurile economiei naţionale. internaţională — Tehnoexpo, nele din Valea Jiului sînt da ţării cărbune. Iar orien
marcabile dobîndite pc linia care-l poartă în permanenţă manifestare care demonstrează şi unele cauze obiective tările şi îndemnurile secre
ocrotirii sănătăţii, a turismu cir poporul, cu ţara, au aso Secretarului generai al parti dorinţa României de a parti care grevează activitatea tarului general al partidu
lui şi sportului, adincile trans ciat pentru totdeauna numele dului ii sînt prezentate ceie cipa activ ia schimbul mon din abataje, dar printr-o lui, date din nou cu prile
formări sociale care au avut tovarăşului Nicoiae Ccauşescu mai recente realizări ale in dial de valori, contribuind la planificare şi organizare jul recentei şedinţe de lu
loc în viaţa oamenilor, in de toate înfăptuirile acestor dustriei constructoare de ma întărirea climatului de destin mai temeinică şi mai rigu cru cu cadrele de condu
creşterea continuă a nivelului ani, de imensul prestigiu de roasă a muncii, printr-o cere şi specialişti din ca^
de trai, material şi spiritual care se bucură astăzi Româ şini, chimiei, metalurgici, c- dere, cooperare şi înţelegere dăruire exemplară din par Urul Ministerului M-nel
al întregului popor. nia în întreaga lume. eonomiei forestiere şi materia între popoare. tea tuturor celor care co Petrolului şi Geologe..:. . t/m-
boară zilnic în subteran, ca sacrată perfecţionării acti
şi a acelora care au dato vităţii în domeniul indus
ria să le asigure tot ceea triei extractive, să-i însu
ce esie necesar pentru de fleţească în întreaga lor ac-
rularea în bune condiţii a livitate, să-i determine la
lucrului, rezultatele pot fi muncă dinamică, holărîtă,
altele. eficientă.
lar şi Partidul Socialist Re
Cw vorbiri nă, semnată de preşedintele voluţionar in perspectiva a- dreapta !“, organizat clin ini
a Declaraţia sovîeto-cle-
ţiativa unui grup de anti
Consiliului de Miniştri al legerilor prezidenţiale de fascişti clin oraş. An partici O „mină“ de băieţi
rsiJiûne-îrancm şi primiri ministru al Greciei, anul viitor. Acestea sînt pat comunişti, social-de- ?
U.R.S.S., Alrksei Kosîghin,
Partidul Avangarda Revolu
mocraţi, activişti sindicali,
roitelor“ nu-i lor de popas.
Constantin Caramanlis, ex ţionară, Acţiunea Revoluţio lideri ai unor organizaţii (Urmare din pag. D .\‘ici iarna. Dar-mi-tc toam
PARIS -1 (Agerpres). primă năzuinţa părţilor de a nată Socialistă şi Comitetul studenţeşti şi altor organiza xecutum araturi de. toamnă na. vara fi primăvara.
Tovarăşul Ştefan Andrei, mi promova o politică de prie de Orientate Revoluţionară. ţii de tineret. Participanţii [ie o suprafaţă de fi0 ha O „mină“ de oameni şi-au
nistrul afacerilor externe al tenie, bună vecinătate, co au definit principalele direc pentru porumbul silo; si sfe ales aici. la Colan o mese
României, a avut, la Paris, o existenţă paşnică şi conlu ţii ale luptei comune împo cla furajeră de anul vii rie Jicnim o viafă. Mecani
întîlnire iu Jean Francois- crare reciproc avantajoasă, triva activizării forţelor neo tor... Avansul cişligal se da zatori. Prin rcca ce. fac nu
Poncet, ministrul afacerilor de a dezvolta relaţiile şi co naziste în R.F.G. torează numai celor !> meca încearcă să-şi dezmintă me
externe al Franţei. în cursul laborarea lor în domeniile ® După cum anunţă zia nizatori. Au lucrai perma nirea. Au fost oameni ai
convorbirii a fost discutată politic, economic, tehnic, cul rul „Christian Science Mo nent in schimburi prelun pămînlului. Au rămas oa
tural şi ştiinţific. © Timp de două zile, la nitor“, ministrul apărării al
problema întăririi continue a Canadei, Allan McKinnon, gite. ¡f¡ nu s-au plins nici meni ai pămînlului. Meca
raporturilor lomâno-franceze © Delegaţia de partid şi Stockholm s-au desfăşurat a informat Administraţia a- odată că ar fi prea greu. nizatori. Copii ai anotimpu
rilor. soli. permanenţi ai re
lucrările unei reuniuni a ţă
fía. au fost cazuri ririd au
în domeniul politie, economic’, ele stat a R.P. Bulgaria, con rilor neutre şi nealiniate din mcricană că, în viitorul a- făcut si din noapte zi. E coltelor viitoare.
dusă de 1 odor Jivlcov, prim-
comercial, a! dezvoltării con sccretar al C.G. al P.C.B.. Europa. Au participat re propiat, din dotarea arma drept, o zi mai firavă, că
lucrării şi colaborării în sfera preşedintele Consiliului de prezentanţii din Suedia, Fin tei canadiene vor fi scoase lumina farurilor tot nu-i ca
landa, Elveţia, Austria, Iu
reia ţii lor internationale. Stat al R.P.B., şi-a Înche goslavia, San Marino, I.iech- rachetele cu focoase nuclea cea a soarelui.
re şi că ţara sa nu va pro
— Si vreme de răgaz ?
A avut loc. de asemenea, iat joi vizita oficială de duce şi nu va achiziţiona
prietenie in Laos. lenstcin, Cipru şi Malta. — Cirul alimentăm trac
un schimb de vederi în legă clin străinătate arme nu toarele. t ind mîncăim si cirul
© Trei noi partide poli © I.a Hanovra s-au des cleare. Cu cît mai puţine V I N Z A R I
tură cu pregătirea conferinţei stăm puţin să ne tragem su
tice peruane au licitării să făşurat lucrările unui semi state au arme nucleare pe Q Vinci urgent ga
de la Madrid, din 1980 a re adere la Blocul unic elec nar cu tema ..Să nu admi teritoriul lor. cu atît este fletul. Ştiţi <i dumneavoas raj, încălzire* cu gaze 'o ev a,
prezentanţilor ţărilor semna toral format de Partidul Co tem reînvierea fascismului ! mai bine pentru eauza păcii tră că mecanizatorii nu au str. Horea nr. 23, /.cui o'de-
molabilă.
y-
niciodată vreme de răgaz,
tare ale Actului final de la munist, Frontul Muncitoresc Pentru unitatea de acţiune — a declarat ministrul ca li „aleargă" mereu anotim Vinci apartament ti.,. ca
Helsinki. Ţărănesc Studenţesc şi Popu împotriva pericolului de nadian. purile, iar pc „drumul rc- mere. confort I. Deva, Micro
15,. bloc B. scara D. aparta
ment 46. Ifiîormat". v.itnjr
DUMINICA, maghiară 19,00 Telejurnal JOI, 11 OCTOMBRIE 19.30 Film artistic: „Trep ! rele 15—18 si telefon 28215-1. (1292)
! • 7 OCTOMBRIE 18,50 100! de seri 19,20 tu intîmpinârea Con tele“. Producţie, a stu S ffr Vinii maşina de irirolat
J 8,45 Gimnastica la domi 19.00 Telejurnal gresului al Xll-lea al 9,00 Teleşcoală diourilor din Grecia si ! dubla, clin fier 5X1 m, Ierniil,
judeţul Mure?, telefon J.'in.
ciliu 19,20 Revista economica, tv. P.C.R. 10.00 Anunţuri şi muzică Anglia (1290)
I 9,00 Tot înainte / 0 Rubrica specială : 19.35 înalţă-te, frumoasă 10.10 Film serial: „Calva 20.50 Documentar tv. f Vinci ca.su cu accesorii
1 9,25 Şoimii patriei ! EREN 79 ţară ! rul“. Episodul 16 (re 21,05 Revista iilerar-artisti- *> gospodăreşti, Birtin. Vaţa du
Jos. Informaţii, Singar Iile —
| 9,35 Ţihîi serial pentru co 19.40 Cadran mondial 19,50 Seară de teatru : „O luare) că tv. I Birtin.
pii: ..Peripeţiile lui Da- 20.00 Orizont tehnico-ştiin- istorie obişnuită“ de I. 10.50 Telex 21.35 Telejurnal. Vinii (predau eoni raci)
(1289)
' . • vid Balfouv“. Episo ţific Gonrearov 16.00 Telex ¡ apartament, 3 camere, bloc 4,
dul I 20.40 Roman-foilclon: „Cei 21.35 Telejurnal. 16.05 Turneul final al cam SÎMBATA, ut. 1, ap. 23, Micro 2, Oras'.io.
. 10,00 Viaţa satului pionatului european 13 OCTOMBRIE i Vinii o sobă teracotă
(1294)
i 11,40 Avanpremieră S&ptămim.a viitoare de volei masculin. nouă. nemonmtfi. Informaţii
* 11,45 Bucuriile muzicii Transmisiune de la 8.30 Teleşcoală Deva. str. Libertăţii, nr. \ 1.
. 12,30 De strajă patriei la televiziune Paris 9,40 Curs de limba ger ! (1288)
complet,
£* Vîod
dormitor
! 13,00 Telex 17.20 Viata culturală mană tablouri, preţ convenabil. De
' 13,05 Album duminica) 18.50 1001 de seri 10.00 Curs de limba spa ¡ va, telefon 21806.
© l mor si muzică din Mogador". Episo MIERCURI, 19.00 Telejurnal niolă (127:)) •
Vinci
, 14,00 Woody, cincăniloarea dul 4 10 OCTOMBRIE 19.20 îndeplinim programul 10.20 Şoimii patriei vizibilii în Dacia 1300, Haţeg'
10.30 Roman foileton: „Cei i
intre
faţa
C.E.C..
j buclucaşă 21,35 Telejurnal. partidului orele. 8—16. eu nr. 2 HI) 3940.
© Oameni şi petrol 16.00 Telex 19.10 Rezonanţe pe portativ clin Mogador“. Relua SCimiB i>E LOCUINŢA
Schimb apartament trei
15,00 Tclcsport M \RŢI, 9 OCTOMBRIE 16.05 Teleşcoală 20.05 Ora tineretului rea episodului 4 i camere, eu patru camere. De
t 17,50 Imagini clin R. D. 16.35 Curs de limba rusă 20,45 Conexiuni. Serial, şti 11,25 Publicitate ». va. telefon 11021. după ore
Germană. Fibn docu 9.00 Teleşcoală. învăţămînt 17.00 Truncul final al cam inţific. Producţie, a stu 11.30 Telecinemateca i le 17.
mentar preşcolar pionatului european de diourilor de televiziu 13.00 De Ia A la... infinit P I K K D !•: R I (1293)
- 18,10 Film serial: „Calva 10.00 Film serial: „Dallas — volei masculin. Trans ne engleze. Episodul 5 17.35 Spania — universitate i © Pierdut trompetă, zona
rul“. Episodul 16 Compania petrolieră misiune de la Paris 21,35 Telejurnal. la distanţă Şoimuş. Recompensă găsito
J 18,50 1901 de seri Ewing“. Reluarea epi 18.20 Tragerea pronoexpres 17.50 Parada cîntecului tî- i rului. Adresaţi Deva. Dacia,
| 19,00 Telejurnal sodului G 18,30 Forum cetăţenesc VINERI, 12 OCTOMBRIE năr bloc 20. se. TV. el. TTT. ap.
după
20272.
76.
telefon
ore
* 19,15 îndeplinim programul 10.50 Telex 18.50 1001 de seri 18.35 Săptămîna politică le 17.
J partidului 16.00 Telex 16.00 Telex 18.50 1001 de seri i (1295)
© Pierdut legitimaţie servi
| 19,35 Varietăţi pe platou 16,05 Teleşcoală 19.00 Telejurnal 16.05 Emisiune în limba ger 19.00 Telejurnal ciu nr. 466. pe numele Samu
- 20,15 Film artistic: „Palma". 16,30 Curs de limba engleză 19.20 Noi, femeile ! mană 19.20 In frunte comuniştii i Silvia, eliberată de I.M.C.
Producţie a studiouri- 16.50 Din ţările socialiste 19.50 Tclecinemateca. Ci 18.00 Turneul final al cam 19,40 Telccneiclopedia » Deva-Bîrcea. O declar nulă.
, ior franceze clul: „Mari actori“ — pionatului european 20,10 Film serial: „Dallas — © Pierdut legitimaţie servi (1285)
| 21,40 Telejurnal 17,15 Antilopa Carpaţilor „Povestea lui Alexan- de volei masculin. Compania petrolieră I ciu nr. 1730, pe numele Cris-
O Sport. 17,40 Japonia azi der Graham Bell“. Transmisiune de la Ewing“. Episodul 8 * s tea Cecilia. eliberată de
Paris
î LUNI, 8 OCTOMBRIE 18,10 Almanah pionieresc Producţie a studiouri 18.50 1001 de seri 21.00 Varietăţi de sîmbătă % S.U.T. Deva. O declar nulii, (1286)
lor americane
legitimaţie
servi
©
Pierdut
v 15,15 Tclcsport 18,25 întrebări şi răspunsuri 21.20 Dosarul energiei 19.00 Telejurnal seara ciu, pe numele - Farcluşnic
) 10,00 Emisiune în limba 18.50 1001 de seri 21.35 Telejurnal. 19.20 EREN ’79 21.35 Telejurnal. I Vasile, eliberată de S.U.T,
t»
Deva. O declar nulă.
(1287)
poştale,
se
Abonamentele
factorii
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : poştali şi difuzorii fac Ia oficiile întreprinderi şi
din
voluntari
Nicoiae Badiu, Ghcorghc Călinescu, Tiberiu Istrate 2700 Deva : str. Dr. Petru Groza, nr. 35 instituţii.
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 Costul unul abonament : 24 lei pe 3 luni), 18 Iei
Pavel (redactor şef), Vasile Pâtan, Nicoiae Tircob. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 (pe 8 luni), 9G lei (un an).