Page 17 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 17
Proletar» din toate ţările, uniţi-vă )
ANUL .XXXI
NR 6 8J(>
SIMBÁTÁ,
6 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
în lumina Programului - directivă de dezvoltare : IŢŞţŢ] ANGA JÂMENŢUL NOSTRtL r
TEHNICA NOUA
economico-socială în profil teritorial 5 MILIARDE DE! In cadrul acţiunii <le ingi- '
■ *• r Ç& ATI • iNT^EPRJNS ncric tehnologica si crcajic
teltnico-ştiinţifică cte muşii,
Fiecare judeţ — o unitate puternică JURNALUL ÎNTRECERI! SOCIALISTE
Ja C.S. Hunedoara s-au fă
cut în acest an 3 propuneri
15
inovaţii,
şi
de
invenţii
şi înfloritoare a patriei socialiste H ianuarie—sepfembrie 1979^ cu eficienţă antecalcuiată :
in valoare dc 343 735 Iei. Din
rindul
amintim
acestora
multilateral dezvoltate mărirea capacităţii maşinii
de aglomerare nr. 2, fluxul
Sînt necesare acţiuni energice, de benzi cu sens dublu de
de
alimentare
depozitul
la.
In dezbaterea organizaţiilor co-socială armonioasă şi în şi intelectuală, pentru omoge minereuri, dispozitivul pen
tru
fermbcupiutui
montarea
de partid, a tuturor oameni ritmuri înalte a ţării, rolul nizarea continuă a societăţii. măsuri ferme pentru recuperarea în conducta dc aer cald
lor muncii a fost pus un nou hotărîtor revine tovarăşului Programul-directivă se con insuflat in furnale.
document de o valoare deo Nicolae Ceauşescu, secretarul stituie într-un document ctr restanţelor şi îndeplinirea integrală
sebita pentru orientările, date general al partidului, preşedin mare putere de relevare a re
de partid în privinţa dezvol tele Republicii, care acţionea zultatelor dobîndltc de po a sarcinilor de plan anuale mw-, fw Eîl
tării cconomico-sociale a ţării ză cu neclintită consecvenţă porul nostru, sub conducerea
în următorul cincinal 1981—- pentru amplasarea echilibrată partidului, pentru dezvoltarea Sporindu-şi preocupările (la I.V. Călan), la alte pro WM
1985. Este vorba de Progra- a forţelor de producţie pe te armonioasă a economici, a tu şi hărnicia în muncă, multe duse fizice, restanţe care ri imm
mul-directivă de dezvoltare c- ritoriul ţării, valorificarea su turor domeniilor vieţii mate colective, din industria juder dică valoarea producţiei in
eonoinico-soc.ială a României perioară a resurselor materia riale şi spirituale, precum şi ţului şi-au îndeplinit şi în dustriale nerealizate pe cea 562 DE NOI FAMILII \
în profil teritorial pe perioada le Şi de muncă existente în dc prospectare şi concretizare septembrie prevederile de dc .a noua lună a anului la Tot mai mulţi tineri din i
1981—1985. Complementar, fiecare zonă, sistematizarea şi a drumului ce urmează a fi plan, ampli ficînd succesele 224,2 milioane lei. Cele mai Deva se hotărăsc să-şi u- i
ziarul nostru a publicat, ieri, modernizarea reţelei de locali străbătut în viitorul cincinal în producţie de la începutul mari rămîncri în urmă faţă neoseft destinele şi să por- \
proiectul Planului-directivă de tăţi urbane şi rurale, crearea şi într-o perspectivă mai lar anului. Aşa au acţionat e- de plan le înregistrează ncască Împreună in viaţă, i
Pină ieri, .1 octombrie a.e.. )
dezvoltare a judeţului Hune tuturor condiţiilor pentru ca gă. In document se sublinia nergeticienii de la Mintia, Combinatul minier Valea la Casa căsătoriilor din mu- i
doara pe aceeaşi perioadă — egalitatea în drepturi de care ză adevărul că un rol impor siderurgiştii din. Hunedoara, Jiului, I.V. Călan, I.L. De nicipiu au fost oficiate — *
ca o expresie a concretizării se bucură cetăţenii patriei tant în fundamentarea politi minerii din Poiana Ruscăi va, întreprinderea de încăl de la începutul anului — , ^ ^
de căsătorii.
concepţiei generale asupra dez noastre, fără deosebire de na cii de repartizare raţională a şi din Ţara Zarandului, con ţăminte Hunedoara, între
voltării tuturor judeţelor ţării. ţionalitate, să se întemeieze pe forţelor dc producţie l-a avut structorii de utilaj minier prinderea de industrializare a OMENII«: ^
Noul Program-directivă face fundamentul trainic al creş Conferinţa Naţională a parti din Petroşani, lucrătorii fo laptelui Simeria, I.P.I.L.F. şi O intimplare neprevăzută i
întreprinderea de berc Ha
parte integrantă din Progra terii potenţialului economic al dului, din decembrie 1967, restieri. Au fost sporite de a dus la accidentarea num- *
mul de făurire a societăţii tuturor judeţelor. Promovarea care a aprobat un complex de păşirile de plan la o seric dc ţeg. citoruluî loan Amari ci, de l
socialiste multilateral dezvolta neabătută a acestei concepţii, măsuri privind perfecţionarea produse fizice, s-au recupe Nn vom intra (deocam la I.V. Călan. Transportat ^
te, adoptat de Congresul al profund ştiinţifice, asigură ac conducerii economici naţiona rat integral restanţele la buş dată) în alte detalii privind de .urgenţă la spitalul din i
Hunedoara, medicii au sla- ,
XI-lea al partidului. Subsu- celerarea progresului economi- le şi îmbunătăţirea organizării teni şi mobilier din lemn şi această situaţie. Vom subli bilit că are mare nevoie \
mîndu-se orientărilor şi direc co-social al întregii ţări, dez administrativ-teritoriale a ţării. parţial la maşini miniere, nia doar necesitatea ca în , de sînge. Imediat s-au pre- ¡
ţiilor generale, el se relevă în voltarea armonioasă a tuturor Una din direcţiile principa confecţii, produse din b.c.a. fiecare unitate care prezintă 7. eu Uit J.7 tovarăşi de mun
că peniru a dona sînge. \
acelaşi timp ca o particulari judeţelor, oraşelor şi comune le trasate de programul-dircc- armat etc. restanţe la principalii indi pentru salvarea vieţii cole
tate a aplicării de către parti lor, crearea condiţiilor pentru tivă este dezvoltarea mai pro Dar, pe .ansamblul econo catori dc plan — şi în pri gului lor de muncă. O \
dul nostru a politicii de in reducerea deosebirilor esenţia nunţată a tuturor judeţelor şi miei judeţului, bina septem mul rînd la producţia fizică, faptă de aleasă omenie si , \
umanitate !
brie a adus mari nerealizări
dustrializare socialistă a ţării, le dintre oraş şi sat, dintre zonelor, ridicarea la un nivel la cărbune, ciment, încălţă sortimentală — să se ia ur-
superior a celor rămase în ur-
în elaborarea şi aplicarea po activitatea din agricultură şi minte, tricotaje, prefabricate AZI. DEZBATERI )
liticii de dezvoltare econorni- industrie, dintre muncă fizică (Conlinuarc în pag. a 2-a) din beton, celuloză, fontă (Contimtarc în pag. a 2-a) ÎN CENACLU ţ
' r ***** r t Astăzi, cenaclul Iiierar \
„Panait istrati — Vale ^Ui- í
în consiliile unice agroindustriale Ilia şi Dofara lui“ se întSlneşIe în şădin- ;
ţă de lucru. Dezbaterile se i
vor purta pe marginea '
creaţiilor în proză şi poezie l
Toţi locuitorii satelor — §§ ale membrilor cenaclului ’
Ion Cri şan (debut) şi Mă- ţ
rin Dlncă. ¡
mobilizaţi la strîugerea recoltei DRUM BUN SPRE...
\ TELESCATJN !
-şi la urgentarea însămînţărilor! \ Amatorilor de drumeţii l
l din Valeţi Jiului — şi nu f
1 numai de aici — li s-a ..in- (
t lcsnit w accesul spre I’nrtng: J
® Recoltarea porumbului şi eliberarea terenului i şantierul forestier Ilaţeg a i
să fie intensificate in toate unităţile agricole © Trans % încheiat lucrarea sa de nia- /
portul recoltei trebuie organizat temeinic ® Legumele / re interes turistic, — asfal- )
ţ tarea drumului de pe Va ui de pe Va- ţ
— strînsc şi valorificate cu maximă operativitate ® Li i lea Maleii j lea Maleii pînă la lele- j
vrarea produselor Ia fondul centralizat al statului — T scaun. Chiar si cabana Ru- i
îndatorire patriotică dc prim ordin © Tractoarele şi su beneficiază acum <ie ţ
drum asfaltai. Aşadar, drum ^
maşinile agricole să fie folosite cu randament sporit i bun !
Mecanizatorul loan Jurj şi cooperatorul foan
pentru a recupera restanţele la însămînţări @ Toţi lo (tere do însăminţnroa griului lit C.A.P, Romos. Muja so preocupă cu deosebită ràspim- -J
cuitorii satelor, cu mic eu mare, să participe ia strîn- Foto: VIRGIL ONOll!
gerea grabnică, şi fără pierderi a întregii recolte!.
De ce toleraţi apucaturile rele ale unor presupuşi
în această perioadă, orga daristic este mult înaintat, este
nizaţiile de .partid de la sate, necesar ca în fiecare C.A.P.,
consiliile unice agroindustria fermă de stat şl secţie sau for comercianţi“, de ce va lâsaţi prestigiul dijmuit ?
le şi conducerile unităţilor a- maţie de mecanizare întreaga ii
gricolc an sarcina -de căpe activitate să fie temeinic or
tenie să desfăşoare o susţinută ganizată pentru a realiza zil , Calităţile activităţii co practici ce frizează uneori oameni. E drept că, după Să cumpere mereu aceeaşi
muncă politică şi organizato nic randamente maxime la re merciale pentru care mili lipsa bunului simţ profesio toate aparenţele, nu o făcea gingirică ? în 21 septembrie
rică pentru a uni eforturile coltat -şi însămînţări. tăm adesea şi sub genericul nal şi civic. în deplină responsabilita însă se întrevedea posibili
lucrătorilor ogoarelor., ale tu în Consiliul unic agroindus de mai sus sînt, în linii Despre modul în care,în te, ci sub Influenţa băufu® tatea de a putea cumpăra
turor locuitorilor comunelor, trial Ilia se, depun eforturi mari, satisfăcute: Colective ţelege Marla Obogeanu, vîn- rii. dar asta riu-i scuză bă-, un peşte proaspăt. Sosise
în vederea strîngerii înir-un susţinute pentru urgentarea le de muncă din întreprin zăloare la magazinul de le dărâma, faptul de a fi în din judeţul Bihor un trans
timp cit mai scurt şl fără strîngerii recoltei şi însămîn- derile destinate să asigure gume şi fructe din Teliuc chis magazinul înainte de port cu peşte proaspăt. Şo
pierderi a întregii recolte, pre ţărilor, dar există şi unele aprovizionarea, şi servirea să-şi facă datoria noi am ora închiderii şi de a se fi ferul n-a avut cui să pre
cum şi încheierii însămînţări- neajunsuri de ordin organiza populaţiei depun eforturi mai scris. Am scris şi am adresat cumpărătorilor cu dea marfa. în 22 dimineaţa
lor dc toamnă în perioada op meritorii in acest scop. Mar- ■ primit asigurări că se vor cuvinte jignitoare. Ce caii- era clin nou acolo. Erau şi
timă. Sub semnul înfăptuirii toric datorită cărora s-au a- tori sîntem cu toţii pentru am. ri de peşte proaspăt-
în mod exemplar a acestui cumulat o serie de rămuicri rodnicia acestor eforturi. mmmtM vreo 25—30. Au aşteptat
imperativ trebuie să se des în urină. Din dialogul purtat Intervin însă, din păcate, degeaba. Gestionara nu era
făşoare, fireşte, şi conferinţele cu mg. Petru Puia, primul perioade de acalmie, de l i I ■ de găsit pentru a prelua
dulce somnolenţă, cînd şta marfa. Şi, astfel, amatorii
organizaţiilor comunale de cheta calităţii muncii e în
N. TÎRCOB lua măsuri, fie de înlătura taţi deosebite dovedeşte Ma de peşte proaspăt din Deva
partid care au loc în aceste mod nepermis coborîtă. Şi re a acestei femei din co fia Obogeanu de o tolerea s-au uitat cum peştele fu
zile. Deoarece timpul calen (Continuare în pag. a 2-a) ca un barometru, în peri merţul cu legume, fie să ză la nesfîrşit conducerea gea de sub ochii lor la Hu
oadele respective nemulţu nu se mai repete scenele C.L.F. Hunedoai'a ? Nu nedoara. I.C.S. Alimentara
mirile populaţiei cu privire penibile la care cumpără cumva toleranţa nepermis Deva a mai avut o pescă
ÎN INTERIORUL ZIARULUI : la calitatea acestei activi torii sînt obligaţi să asiste. de tărăgănată îi dă aces rie în centrul vechi al ora
tăţi înregistrează valori spo Să fi vorbit noi în pustiu teia curaj să persevereze în şului. S-a făcut luntre
rite. atunci ? Să fi fost acele a sfida cumpărătorii ?
9 Adunări şi conferinţe ale organizaţiilor de partid pen Avem sub ochii memo promisiuni doar o încercare şi punte şi a lichida
tru^ dări tio scamă şi alegeri : Angajare responsa riei trei situaţii tipice de de'' a adormi cu apă de în piaţa de alimente a t-o. Cu aprovizionare ca
bilă în procesul de pregătire a viitorilor specialişti -flagrantă încălcare a regu ploaie intransigenţa cumpă Devei există şi o unitate de aceasta, cu oameni pe
care nu-i dă afară din ca
pescărie a I.C.S. Alimenta
din minerit. O permanentă raportare la exigenţele lilor de comerţ, situaţii ca rătorilor din Teliuc ? Cert ra- Cît de „bine“ e apro să dragostea pentru meseria
documentelor Congresului al XlI-lea al P.C.R. re dovedesc că în unele sec este că în 19 septembrie
® Cartea © Scena © Ecranul toare aie acestei activităţi cîţiva dintre aceştia au fosi vizionată această unitate o aleasă — dacă cumva poa
spune şi faptul că mulţi
• FOTBAL : Echipele româneşti în turul II al cupe şi-au făcut ioc călduţ unii obligaţi să asiste cum re» dintre,posibilii cumpărători te fi vorba de asa ceva —
ION CIOC LEI
lor europene
nechemaţi ai meseriei res pectiva lucrătoare a şfici* au renunţat să se mai aba
pective, care perpetuează pur şi simplu o mulţime «k tă pe la uşa ei. După ce ? (Continuare in pag. a 2-a)
