Page 18 - Drumul_socialismului_1979_10

Pag. a Drumul socialismului nr 6 8i6 4

Fiecare judeţ — o urailate puternică

şi înfloritoare a patriei socialiste ANGAJAMENTUL NOSTRU
^ ¿sb Tans tphitp
multilateral dezvoltate ■ 8.30 Tcleşcor
9.30 Curs de
9,55 Curs tic
10,15 Roman -
r (Urmare din pag. 1) te în agricultură — 5 518 mi­ de asemenea, procesul de di­ ■CE AT! ÎNTREPRINS • •CUM ACŢIONAŢI • 'CARE SiNT' REZULTATELE din Mo;
lioane lei, iar volumul de ac­ versificare şi modernizare a dul 3
tivitate din alte ramuri —- producţiei materiale, un loc 11,10 Publicil:
mă. In această viziune capătă (Urmare din pag. I) Să se treacă hotărît, neîntâr­ cu toţii pentru a putea ra­ ii,i5 Telecine
rc)
un rol deosebit prevederile 7 769 milioane lei. In anul important aici ocupîndu-1 creş­ ziat, de la vorbe la fapte în porta succese deosebite, aşa 13.00 De Ia ,
privitoare la valorificarea re­ 1985 judeţul nostru va produ­ terea ponderii ramurilor care gent măsurile corespunză­ producţia materială. Econo­ cum au dovedit de atîtca 17.50 „Clubul
surselor şi dezvoltarea armo­ ce 11,2 miliarde kYVh energie vor cuprinde un însemnat nu­ toare, să se întreprindă ac­ mia naţională are nevoie de ori oamenii muncii liunedo- 18.35 Săptămî şi
ternă
nioasă a industriei, agricultu­ electrică, 13,1 milioane tone măr de cadre cu înaltă califi­ ţiuni ferme, cu toată exigen­ produse fizice concrete, nu reni. în această privinţă se 18.50 1001 de
rii şi a celorlalte ramuri, ur- de cărbune, 3,1 milioane tone care şi femei. Fizionomia eco- ţa şi responsabilitatea mun­ de promisiuni sau de justi­ cerc ca organele şi organiza­ 19.00 Telejum
mărindu-se ca pînă în 1985 nomico-socială a judeţului va citorească, pentru eliminarea ficări. Mai este doar o lună ţiile de partid să acţioneze 19,20 Urgenţe
în toate judeţele să se reali­ cocs metalurgic, 3,5 milioane înregistra astfel modificări ca­ lipsurilor şi neajunsurilor, re­ şi jumătate pînă Ia Congre­ mai dinamic, să mobilizeze 19.35 Avanprc
19,40 Teleenci
tone fontă, aproape 4,1 mili­ litative importante.
zeze o producţie globală a- cuperarea restanţelor şi în­ sul al XII-lea al partidului. activ colectivele la muncă 20,10 Film se
nuală de cel puţin 70 de mii oane tone de oţel, 3,1 mili­ Conceput într-o viziune cu­ deplinirea ritmică a planului. Să ne mobilizăm exemplar susţinută, liotărîtă, eficientă. Corapan
lei pe locuitor. Judeţul Hune­ oane tone de laminate, peste prinzătoare, în contextul an­ tving. E
doara urmează ca în 1985 să 53 mii tone de maşini şi uti­ samblului de făurire a socie­ REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE 21,00 Varietăţi
scara
realizeze o producţie globală laje tehnologice pentru lucrări tăţii socialiste multilateral dez­ LA PRINCIPALELE SORTIMENTE, PE 9 LUNI 21,35 Tclejurn
pe locuitor în valoare de 103,4 miniere şi industria metalur­ voltate, programul-directivă
mii lei, faţă de 80,7 mii lei gică etc. pune la îndemîna organizaţii­ UNITĂŢI cu rezultate bune iiy ’cihii
în 1980. în această perioadă Creşterea producţiei de căr­ lor judeţene de partid, a tp-
turor oamenilor muncii ima­
producţia globală totală va bune şi energie electrică se ginea unei dezvoltări impetu­ % JKad
spori în judeţ cu 32,4 la sută, va realiza în special pe seama oase a ţării şi a fiecărui judeţ C. S. HUNEDOARA : I.M. PAROŞENI:
din care producţia industrială punerii în funcţiune a noi ca­ în parte — garanţie a înfăp­ — cocs 101,7 — cărbune brut 100,1
va creşte cu 37,2 la sută, iar pacităţi productive, precum şi tuirii politicii generale a parti­ — fontă 101,4 I.E. DEVA : BUCUREŞT
cea din agricultură — cu 77,2 a sporirii indicilor de utiliza­ dului. — oţel _ 100,3 — energie electrică 105.7 dioprogramul
la sută, ceea ce relevă cu re a capacităţilor' existente, a Oamenii muncii din judeţul — din care aliat şi aliat superior 106,9 „MARMURA“ SIMERIA Radiojurnal ;
presei ; 8,10
— laminate
102,5
prisosinţă apropierea condiţiei scurtării duratei de reparaţii nostru, participanţi activi în — utilaje pentru metalurgie • 107 — placaj din marmură 101.3 diilor; 9,00 B
producţiei agricole de cea in­ opera de făurire a societăţii I. V. CĂLAN : — dale mozaicate 112.3 10.00 Buletin
litera
Revista
dustrială, prin continuarea şi întreţineri. în acest ansam­ socialiste multilateral dezvol­ — fontă 71 I.M.M.R. SIMERIA: 150.4 Legendă şi i
— osii montate
procesului de modernizare în blu un loc important îl ocu­ tate, sînt hotărîţi să aducă — semicocs , 106,9 I.M.C. DEVA: şi jocuri popi
ştiri
de
lctin
ritm mai înalt a agriculturii. pă accelerarea procesului de în continuare maximum de — maşini pentru metalurgic 114,9 — panouri mari 101,3 cultural; li
Producţia globală totală a ju­ mecanizare a lucrărilor minie­ contribuţie la ridicarea Româ­ — utilaje pentru turnare 99,1 — produse din b.c.a. armat 104.6 „U“: melodii
11,35
deţului va ajunge în 1985 la re în lumina programului a- niei socialiste pe treptele pre­ — corpuri de încălzit din fontă 100,8 — produse din vată minerală 103.8 Briihn; 12
Radio-Tv.;
56 211 milioane lei, din care doptat din iniţiativa secreta­ figurate de documentele celui UNITĂŢI APARŢINĂTOARE — tuburi de presiune 95,9 ştiri; 12,05 Mu
valoarea producţiei globale in­ rului general al partidului, to­ de-al XII-lea Congres al DIRECT DE C.M. DEVA: — materiale de construcţii din mari interpret
*0 poveste —
dustriale reprezintă 42 924 mi­ varăşul Nicolae Ceauşescu. în Partidului Comunist Român. — cupru în concentrate 103,7 mase plastice 105.2 zical; 13,00 E
lioane lei, volumul de activita­ viitorul cincinal va continua, — plumb în concentrate 96,7 — cărămizi refractare 100.9 15.00 Meridia
— zinc în concentrate 105,3 I.C. ORĂŞTIE: Radiojurnal;
cording; 17,45
— utilaje miniere 97,8 — produse din mase plastice 103.2 juana Brass;
I.M. BARZA: serii; 20,00 R>
De ce toleraţi apucăturile rele — cupru în concentrate 100 I.F.E.T. DEVA: ce şi melodii
Ioana Radu,
— plumb în concentrate 100,5 — lemn de mină 101.7 şi formaţia
ale unor presupuşi „comercianţi“) — zinc în concentrate 100,3 — cherestea total 100.7 descu; 20,30 /
— buşteni total
100
—- utilaje miniere 152,8 — lemn pentru celuloză 86,8 nia; 20,40 Cat
22.00 Radiojur.
de ce vă lăsaţi prestigiul dijmuit? l.M. HUNEDOARA: 100,2 I.P.L. DEVA: de dans; 0,05—6
24,1
— fier în minereu
ştiri;
I.M. LUPENI: — uşi-ferestre 122,6 muzical noctu
(Urmare din pag. 1) mai cu pepsi. întrebarea e: — cărbune brut 103,7 — mobilier din lemn 100
TIMIŞOARA
de ca sînt tolerate, atunci I.M. PETRILA: I.U.M. PETROŞANI: mina in imr
cînd ajung la cunoştinţa — cărbune brut 102,4 — maşini şi utilaje miniere 100,1 18,30 Melodii
;
nici pescăria din piaţă nu celor ce se cuupă îhtr-un inâneşti şi alt
va avea viaţă prea lungă. fel sau altul de activitatea UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICA, lor conlocui!
20.00 Calcidost
înt -una din zile, la roti­ comercială, asemenea mani­ SORTIMENTALA
sería din Brad şi-a făcut festări ? Că sînt tolerate,
apariţia o băutură, răcori­ noi, 'prin intermediul zia­ % % HIimei
toare mult căutată — pepsi- rului, am demonstrat-o nu I.L. DEVA: ÎNTREPRINDEREA DE
— ciment
cola. A fost descărcată sea­ o dată şi am mai putea-o ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCĂL­ 68,S TRICOTAJE PETROŞANI :
ra, aproape de ora închi­ face. Cititorul îşi aminteşte ŢĂMINTE HUNEDOARA: — tricotaje 81,9 ier DEVA: Moai
o
Into.
derii şi celor care ar fi probabil de ancheta între­ — încălţăminte 66,3 I.R.I.U.M. PETROŞANI : (Patria); Şatr;
dorit să cumpere pentru a- prinsă de noi în depozitele I.P.I.L.F. 1-IATEG: — maşini şi utilaje miniere 93,8 tra (Grădina
Misiu
MERIA:
casă li s-a furnizat infor­ comerţului cu ridicata şi — conserve din legume 65,9 ÎNTREPRINDEREA DE unu — seriile
maţia că numai a doua zi în unele unităţi de desfa­ — conserve din fructe 77,8 CONFECŢII VULCAN: şui); HUNEDO
ploa
cător
in
dimineaţa vor putea fi ser­ cere cu amănuntul din De­ ÎNTREPRINDEREA DE — confecţii 94.5 Vis de ianuar
viţi cu pepsi. A doua zi, va. Cu asemenea toleranţe TRICOTAJE HUNEDOARA : ŢESĂTORIA DE MĂTASE DEVA torul); Apaşii
— tricotaje 83 LAN: Braţele .
însă, pepsi nu mai era. nu se poat. opri operaţia — ţesături 95.6 sa de cultură)
Cînd avusese timp vînză- 'lentă dar insistentă de ştir­ ÎNTREPRINDEREA DE înainte de tăi
BERE HAŢEG: I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI: rul) ; PETROŞ
toarea să epuizeze întreaga bire a prestigiului moral al — berc 87,6 — fire de vîscoză 99.6 vals (Unirea);
stanbul (7 No
cantitate de pepsi ? Şi iată comerţului nostru, operaţie . mul cartuş
că ne întîlnim cu o altă la care se dedau aproape REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ LUPENI : Ulti
practică condamnabilă, ser­ nestingheriţi o seamă de ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ a morţii (Cult
la
vorbi
mai
virea cu unele mărfuri doar inşi certaţi cu regulile ge­ toresc); LONE
a anumitor cumpărători. nerale de comerţ, certaţi eu ( % % rul — seriile I-
C
ANINOASA:
Nu se practică numai la disciplina muncii, cu prin­ ' I.P.I.C.C.F. DEVA 118,1 U.U.M.R. CRIŞCIOR 102,8 ale lui Asterij
rotisería din Brad şi nu nu- cipiile eticii socialiste. U.J.C.C. DEVA 115 I.J.L.F. DEVA 102,7 rcsc); VULCA
meii
copilăriei
! „REFRACTARA“ BARU 109,8 „PLAFAR“ ORĂŞTIE 101,3 resc); URICAN
I I.P.N.C. ORĂŞTIE 109,5 INSPECTORATUL SILVIC bire (7 Noieml
JUDEŢEAN 101,3 TIE : Expresu
î G.I.G.C.L; DEVA 104,9 (Patria); Eliber
Mulţumim pentru atenţia ce se acordă Platforma siderurgică Călan. I.M.P. DEVA 100,9 Praga — serii
Şantierul 3 construcţii, lotul 2. 1 F.P.N.C. MINTIA 104,8 I.V.V. DEVA 100,7 căra); GEOAG
rezolvării cererilor şi sesizărilor Aspect de la staţia de alimen­ î O.J.T. DEVA 104,6 „VIDRA“ ORĂŞTIE 100,4 tectiv particul:
tare a furnalelor, cota ,+lfl. \ TIPOGRAFIA DEVA 103,6 U.J.C.M. DEVA 99,2 Napoli se revo
oamenilor muncii Foto: VIHGIL ONOIU Viaţa merge în
Iar); BRAD: V
rie (Steaua ro:
Am adus de mai multe satisfacţia de a ni se fi re­ Avaria ţLnmln.
ori la cunoştinţa G.I.G.C.L. zolvat operativ problema
satelor — mobilizaţi la stringerea recoltei
faptul că prin hidroizolaţia reparaţiei la terasa blocu­ foţi locuitorii
de la terasa blocului nostru, lui şi ne-a determinat să a- láOTO
— blocul 74 din cartierul dresăm public aceste cu­
Bejan din Deva — se infil­ vinte de mulţumire- Faptul (Urmare din pag. 1) transportul recoltei, reţine a- energice pentru a elibera ne- prin contracte. Numai aşa se Rezultatele tr
trau apele provenite de la vorbeşte grăitor despre a- tenţia situaţia de la C.A.P. întîrziat toate suprafeţele des­ poate explica de ce, de la octombrie 1979
C.A.P. Şoimuş, Hărău, Bîr-
tinate însămînţărilor de toam­
precipitaţiile t atmosferice, tenţia pe care o acordă or- vicepreşedinte al consiliului u- Brănjşca, unitate unde o can-, nă. său şi din alte unităţi s-au li­ Extragerea I :
dar nu s-a interve­ 8 gánele noastre de partid re­ nic agroindustrial, am reţinut titate apreciabilă de sfeclă vrat la C.L.F. Ilia cantităţi 70, 36, 01, 6, 64
Extragerea a
ni' pentru rezolvare. Ne­ faptul că la C.A.P. Burjuc continuă să fie „depozitată“ în Rămîneri în urmă la semă­ însemnate de cartofi de cali­ 35, 12, 27, 34, 62
mulţumiţi de încetineala zolvării sesizărilor şi cere­ s-a încheiat practic recoltatul cîmp. Conducerile unităţilor nat şi recoltări există şi în tate necorespunzătoare, atacaţi Fond de cişti
cil care se trata sesizarea rilor oamenilor muncii. porumbului, fiind posibil tot­ agricole invocă lipsa mijloa­ unităţile Consiliului unic a- de putregaiul umed, cu mult lei.
noastră, ne-am adresat or­ Comitetul asociaţiei odată ca în prima decadă a celor de transport pentru a groindustria] Dobra. Spre e- pămînt şi într-o stare avan­
„justifica“ rezultatele nesatis­
xemplu, la C.A.P. Roşcani nu
ganelor de partid. Interven­ de locatari acestei luni să fie terminat şi făcătoare Ia onorarea prevede­ s-au însămînţat nici 70 ha cu sată de depreciere. Evident,
ţia acestora ne-a produs de la blocul 74 semănatul griului pe întreaga rilor la fondul centralizat al grîu din 183 planificate (!). asemenea stări de lucruri tre­ Œ
suprafaţă planificată. Mecani­ ■ statului. Dar nici mijloacele buie să fie eradicate cu desă-
zatorii Petru Petraşca şi Teo- Cooperativele agricole din a- vîrşire.
de transport proprii nu sînt cest consiliu nu au strîns re­
fil Suba şi-au adus o contri­ folosite la întreaga capacitate colta de porumb nici de pe în fiecare consiliu unic a- Timpul prob.
| în cursul lunii octombrie — obligaţiuni C.E.C. buţie hotărîtoare la acest re­ deoarece munca nu s-a orga­ groindustrial şi unitate agrico­ ziua de 6 octo
( 200 ha din cele peste 800 ha mc în încălzire
1 I « 1 r E A M M A M M A. M M I M J zultat meritoriu. Recolta de nizat temeinic şi nu s-au for­ existente în cultură, ceea ce lă există însemnate rezerve treptată. Cerul ■
la valoarea nominală
porumb a fost strînsă de pe
pentru a urgenta ritmul la re­
bă tor. La sfîrşi
mai mult de jumătate din su­ mat echipe speciale de încăr­ denotă că la recoltat nu sînt coltat şi însămînţări. Impor­ lulul vor cădet
care şi descărcare.
Vintul
locale.
mobilizate toate forţele sate­
v
sud-v
în fiecare an, în peri- stabilit că obligaţiunile prafaţa stabilită şi la C.A.P. O cerinţă imperioasă o re­ lor. tant este însă ca, printr-o derat din minime
râturile
oada 25—30 octombrie, se C.E.C. se vînd în tot Gurasada, Ilia şi în alte uni­ prezintă intensificarea ritmu­ Maximă urgenţă reclamă, bună organizare a întregii ac­ prinse între 2
mai
cobe
organizează „Săptămina e- cursul lunii octombrie la tăţi. Cu rămîneri în urmă se lui de lucru la însămînţări. de asemenea, recoltatul şi va­ tivităţi, să fie folosite cu ran­ izolat cele maxlr,
prezintă însă C.A.P. Brănişca,
iar
conomiei“. valoarea lor nominală, Sălciva şi Zam. Există real­ Doar cooperativele agricole lorificarea legumelor, îndeo­ dament maxim forţele, mijloa­ ia 19 grade. E
în cadru] acţiunilor ce în fiecare lună, la tra- mente posibilităţi ca în fieca­ din Bretea Mureşană şi Sîrbi sebi a celor care pot fi com­ cele mecanizate şi timpul fa­ va produce izo
vor avea loc cu prilejul ^sorţi a obligaţiu- re unitate să fie urgentat cu­ se situează cu realizările un­ promise din cauza temperatu­ vorabil executării lucrărilor a- slabă la sol.
Pentru zilele
nil or C.E.C. ieşite ciştiga- deva la jumătatea planului la gricole în cîmp. Iată un dezi­
octombrie:
aceslei manifestări tradi toare, se acordă 9825 cîş- lesul ştiuleţilor, transportul însămînţări, în timp ce la rilor scăzute. În legătură cu derat care . trebuie să-şi gă­ încălzi treptat, Vr
ţionale. prin Decretul tiguri m valoare de recoltei din cîmp la bazele de C.A.P. Gurasada, Brănişca şi sortarea şi livrarea produse­ sească grabnic concretizare în mai mult noros
recepţie, cît şi eliberarea te­
lor la fondul de stat, semna­
Consiliului de Stat
^Consiliului de Stat s-a 9 260 000 lei. cadrul tuturor formaţiilor de dea ploi slabe.
renurilor de coceni pentru a Sălciva rezultatele sînt cu mult lăm faptul că la unele uni­ cooperatori şi mecanizatori, în La munte, vre
crea front larg de lucru la sub posibilităţi. Iată de ce este tăţi se ignorează cu bună fiecare unitate agricolă de zire cu cer tem;
însămînţări. în legătură cu necesar să fie luate măsuri jtiinţă obligaţiile asumate stat şi cooperatistă.