Page 19 - Drumul_socialismului_1979_10

ViBÄTÄ, 6 OCTOMBRIE 1979
Pag. 3

Angajare n

pregătire a v

germană
spaniolă Fără a minimaliza cu ni­ Cercetarea ştiinţifică s-a ma­ sulul revoluţionar de formare Conferinţa organizaţiei de tea lucrărilor conferinţei, a- zarea superioară a producţiei
i: „Cei mic ceea ce a fost merituos terializat, în 1979, în 35 de a viitorilor specialişti, fieca­ partid din cadrul I.P.E.G. nume că analiza activităţii şi a muncii, sporirea produc-ţ
Episo- în munca de partid de la In­ contracte de cercetare pe pro­ re a cerut grupelor de partid Deva a dovedit, de la darea comitetului de partid a fost tivităţii muncii, reducerea
stitutul de mine Petroşani, bleme esenţiale ale dezvoltă­ din institut, organizaţiilor de de seamă pînă la adoptarea permanent însoţită de recu­ continuă a consumurilor spe­
i (relua- conferinţa de dare de seamă rii mineritului, a căror valoa­ bază, noului comitet să-şi îm­ hotărîrii, o deosebită capaci­ noaşterea contribuţiei fiecărei cifice de materiale, energic
şi alegeri din această presti­ re se ridică la 5,7 milioane bunătăţească activitatea, au tate de însuşire şi de adapta­ organizaţii de bază şi comu­ şi combustibil, mecanizarea şi
infinit
tului“ gioasă unitate de învăţămînt lei. Activitatea politico-ideo- venit cu propuneri, s-au an­ re la cerinţele şi exigenţele nist la realizările dobîndite modernizarea proceselor teh­
litică in- superior nu s-a putut arăta logică şi cultural educativă, gajat la efortul comun al în­ cuprinse în documentele Con­ pînă în prezent, dar şi la ne­ nologice, îmbunătăţirea condi­
naţională mulţumită de rezultatele pro­ axată pe înfăptuirea obiecti­ tregului colectiv«* Cerinţa u- gresului al Xll-lea al parti­ ajunsurile ce se mai fac sim­ ţiilor de muncă. în cuvîntul
cesului instructiv-formativ în velor Congresului al Xl-lea nei reorganizări a muncii, a dului privitoare la dezvolta­ ţite, ceea ce atestă, cel puţin lor au făcut referiri la aceste
p'icultură care s-a materializat munca al partidului, a adus institu­ respectării centralismului de­ rea viitoare a patriei noastre, în parte, existenţa în acest probleme tovarăşii Mircea
politico-educativă desfăşurată tului reale împliniri, numai în aceeaşi măsură conferinţa colectiv a unui climat sănă- Baruţia, Marin Stancu, Ioan
ia aici. participarea studenţilor la mocratic, cerinţa densităţii
Dallas — orei, a responsabilităţii matu- a aşezat în faţa comitetului .tos de muncă şi răspundere Cioflica, Simion Pavel, Du­
olierä E- Tonul analizei critice şi au­ competiţia naţională a mun­ în îndeplinirea obiectivelor mitru Ţiplic, Ioan Munteanu
J 7 tocritice l-au dat dezbaterile, cii şi creaţiei „Cîntarea Ro­ şi sarcinilor economice. şi alţii.
diţie a fost răsplătită cu 8 Adunări şi conferinţe ale organizaţiilor
simbătă intervenţiile competente şi mâniei“ în cea de-a Il-a e- Evident, principala atenţie în acelaşi timp, alţi Iova-,
responsabile ale participanţi­ a conferinţei a fost concen­ răşi, printre care Cornelia
lor. Nici una din intervenţii titluri de laureat pe ţară. de partid pentru dări de seamă trată asupra modului în care Arsin, Miskolcz Iosif, Elena
nu s-a oprit numai asupra a Aşadar, se puteau releva se îndeplinesc sarcinile de Vîlceanu, Cornel Crişan,
ceea ce a fost bun, pozitiv în succese. Dar dezbaterile au plan în actualul cincinal, re- Samson Butnaru, Mihâi Nica,
activitatea comitetului de căutat cauzele care au gene­ şi alegeri levîndu-se un şir de rezul­ Liviu Palcău, Ion Matei au
partid, a comuniştilor din in­ rat neîmplinirile şi, ceea ce tate bune. Planul de produc­ subliniat cîteva direcţii esen­
stitut. Şi, doar, se putea stă­ c mai important, au dat şi ţie in execuţie cu forţe pro­ ţiale de acţiune pentru noul
rui asupra multor fapte meri­ soluţiile de rezolvare a lor. re a grupelor de partid în de partid nou ales proble­ prii s-a depăşit pe 8 luni din comitet de partid, nemijlociţi
6.00 Bă­ tuoase. Pentru că în perioada Fiecare comunist s-a simţit munca politico-educativă, în­ mele de stringentă actualita­ acest an cu 2,3 la sută, vo­ inspirate din cuvîntarea tova­
ieţii; 7,00 analizată (februarie 1977 — implicat în neajunsurile care lăturarea formalismului din te, analizate de secretarul lumul de producţie în valori răşului Nicolae Ceauşescu la
Revista octombrie 1979) munca de au făcut ca în ultimii 3 ani activitatea de integrare cu general al partidului, tovară­ normale a fost depăşit cu 1,3 Consfătuirea de lucru de la
ui meto­
de ştiri; partid din institut a cunoscut procentul de promovabilitate producţia şi cercetarea pentru şul Nicolae Ceauşescu, la milioane lei. S-au realizat C.C. al P.C.R. din 5—7 sep­
iri; 10,05 împliniri. Analizele din adu­ să scadă de la 90,6 la sută a apropia învăţămîntul supe­ Consfătuirea de lucru de peste plan 4 720 m foraje, tembrie a.c. Sînt enumerate
lio ; 10,40 nările generale au vizat pro­ la 86,5 la sută, iar numărul rior minier de Yiaţă, în con­ la C. C. al P. C. R. din 1 221 m galerii, 28 m puţuri aici aspecte ale stilului şi me­
- balade 5—7 septembrie, ca expresie
11.00 Bu- bleme esenţiale ale muncii de de studenţi exmatriculaţi să sens cu cerinţele pe care do­ de cercetare şi alte lucrări. todelor de lucru ale comite­
.05 Atlas îmbunătăţire a procesului in- crească. S-au căutat neajunsu­ cumentele programatice ale a priorităţii absolute în acti­ Şi la indicatorii tchnico-eco- tului de partid şi birourilor
Discoteca structiv-educativ — cum au rile din munca grupelor de celui de-al Xll-lea Congres vitatea de conducere de că­ nomici s-au obţinut rezultate organizaţiilor de bază, urmă­
Christian tre partid a economiei. bune : viteza medie pe insta­ rirea insistentă şi sistematică
premieră fost conţinutul politico-idcolo- partid din anii de studii, care al partidului le-a pus în faţa
iletin de gic al cursurilor şi seminarii- n-au analizat la timp şi n-au industriei extractive, au stat în acest mod lucrările con­ laţie a fost depăşită cu 7,9 a modului în care se înfăptu­
npozitori loi. ''itegrarca învăţămîntului luat măsuri împotriva indis­ în miezul dezbaterilor. întrea­ ferinţei şi-au dovedit din la sută, iar cea de avansare iesc hotărîrilc şi măsurile a-
5 Plaiuri cu rcetarea şi producţia, per­ ga desfăşurare a lucrărilor plin virtuţile constructive, de în galerii — cu 5,9 la sută. doptate, sprijinirea mai con­
■ara mu- ciplinei şcolare, a slabei
1 la 3; fecţionarea activităţii didac­ frecvenţe la cursuri, a nepro- conferinţei a avut la bază prospectare şi conturare a în acelaşi interval colectivul sistentă a formaţiilor de lu­
>; 16,00 tice, probleme ale autogospo- movării examenelor din pri­ orientările pe care secretarul modalităţilor prin care colec­ a realizat economii la costu­ cru, întărirea spiritului de or­
Radiore- general al partidului, tovară­ tivul de aici trebuie. să ac­ rile de producţie în valoare dine şi disciplină, utilizarea
îstra Ti- dăririi — analize cu ecou în mele sesiuni. Acestea au dus
30 Orele desfăşurarea întregii activităţi la o creştere inadmisibilă a şul Nicolae Ceauşescu, lc-a ţioneze pentru înfăptuirea sar­ de peste 1,4 milioane lei. mai bună a maşinilor şi in­
e, cinte- din institut. Numai în ulti­ absenţelor motivate şi nemo­ dat dezvoltării şi perfecţionă­ cinilor ce-i revin pînă la sfîr- Referindu-se la asemenea stalaţiilor, reducerea în con­
tante cu tivate (media absenţelor pe rii mineritului cu prilejul vi­ şitul cincinalului şi într-o succese, conferinţa a subliniat tinuare a costurilor de pro­
olănescu mul an studenţii facultăţii de
or Pre- mine, integraţi în activitatea ultimul an s-a calculat la 10 zitei de lucru în Valea Jiului perspectivă mai largă. Prac­ că ele sînt rezultatul unor ducţie, dezvoltarea considera­
I Româ- practică din 43 centre din zile pentru fiecare student !). şi la recenta şedinţă de lucru tic, toţi delegaţii care au luat preocupări constante ale or­ bilă a producţiei de piese de
sonore ; cuvîntul au raportat tot ceea ganizaţiei de partid, consiliu­ schimb, îmbunătăţirea activi­
!,30 Ring ţară şi în atelierul de micro- Cauzele interne şi externe cu consiliul de conducere al
letin de producţie al institutului, au ale acestor neajunsuri au fost Ministerului Minelor, Petro­ ce s-a făcut bun pînă acum lui oamenilor muncii, ale în­ tăţii de recondiţionare şi re-
on stop realizat, învăţînd meserie, o analizate cu maturitate poli­ lului şi Geologiei, orientări în la exigenţele actuale şi de tregului colectiv. în centrul folosire a acestora, ridicarea
producţie globală a cărei va­ tică şi competenţă profesio­ care pregătirea viitorilor spe­ perspectivă şi au combătut analizelor şi acţiunii acestor calitativă a muncii politico-
3 Săptă- loare se ridică la 3,3 milioa­ nală de Vasile Iuşan, care a cialişti ocupă un loc impor­ lipsurile şi neajunsurile. organe colective de conduce­ cducative, întărirea vieţii in­
sonore; ne lei. în 7 centre de profil dat soluţii viabile de redresa­ tant. Mai este de semnalat un re au stat în permanenţă terne de partid.
lare ro- re a activităţii din institut, LUCIA LICIU fapt, revelator pentru calita­ probleme cum sînt: organi­ CORNEL ARMEANU
malităţi- din ţară şi în atelierele insti­
10,00— tutului studenţii facultăţii de de Ion Marian, de Horia
m or. maşini şi instalaţii miniere au Puiu, Ioan Dima, Nicolae Le-
ridicat valoarea muncii lor la ţu, Dumitru Fodor, Mihacla
peste 1,6 milioane lei. Dar Geoldeş, Ionel Crăiescu. Fie­ Excursii prin B. T. T.
adevăratele milioane, adevă- care participant la dezbateri
ratele valori sînt cele ale în­ — Vasile Zamfir, Emil Gor- In primele zile ale acestei
suşirii meseriei în perioada cea, Ioan Miriţă, Ioan Popo- săptămini, numeroase grupuri
de elevi de la şcolile din Deva
nui gre- practicii productive, cînd rogu, Vasile Taş, Miliai O- au plecat ta excursii organizate
a acasă peste 85 la sută din studenţi prişa, Robert Czibula, Nico­ prin Biroul de turism pentru
ta); Şa- tineret. Astfel, cei de la Şcoa­
ră) ; SI- au fost apreciaţi în această lae Iliaş — s-a implicat în' la generală nr. 5 au vizitat ves­
apricorn activitate cu note de 10 şi 9. problemele majore ale proce- tigiile istorice dacice de la Sar-
(Mure-
Un tre- mizegetusa, cei de la Şcoala
Iacăra) ; generală nr. 4 au făcut o vi­
onstruc- „Mccanizarea lucrărilor în zită do orientare şcolară şi
i) ; CA- subteran, condiţie esenţia­ profesională la Tomeşli (jud.
itei (Ca- lă a sporirii producţiei da Timiş), iar cei de la Şcoala ge­
ELIUC : nerală nr. 1 au fost la Alba
(Mine- cărbune, sarcină primor­
Ultimul dială trasată de tovarăşul Iulia, unde au vizitat monu­
irul din Nicolae Ceauşescu, secre­ mentele istorice din Cetatea U-
de) ; Ul- nirii. Tot prin B.T.T., grupuri
ublica) ; tarul general al partidului, de tineri mineri de la E.M.
'rontieră cu prilejul vizitei în Va­ Deva au drumeţit pe Transfă-
; Vom lea Jiului din august 1979“ gărăşan, iar alt grup de la
(Munci-
'alanste- Au participat cadre tehni­ C.S. Hunedoara a plecat tatr-o
linerul) ; „ŞTIINŢA, RELIGIE, ce de specialitate, cerce­ l.M. Orăştie: Aspect de lucru de la maşina de tăiere a metalului. excursie de o zi la Budapesta.
2 munci CULTURA“ tători, mineri şefi de bri­
luncito- Sala mică a Casei de gadă.
Prietenii Vietnam le-a provocat în 1
Iun cito- cultura din Deva a găz­ „SPIRIT Antologie din că există/ Ei nu se nasc, „întoarcerea
■ima iu- duit o tnanifestare (film- REVOLUŢIONAR — Ei sînt! Şi vor rămîrie/ Ca destinele generaţiei ’60—70,
ORAŞ- dezbatere), organizată de ÎN CERCETAREA
Buftea o imensă veghe comunistă/ filmul aruncă o lumină de­
oraşuluî- Comitetul municipal al ŞTIINŢIFICA“ Să lumineze văile române“. acasă“ mascatoare pe faţa ascunsă
tl (Fla- U.7.C. Un public tînăr, „Spiritul revoluţionar în a războiului, purtînd trăsă­
Vt: De- numeros şi receptiv, a ur­ activitatea de cercetare Versuri de mare trăire li­ Palm premii importante
BRAZI : mărit filmul documentar rică semnează Marin Lup- încununează filmul lui Hal turile sacrificiilor imense
ÎAŢEG: ştiinţifică, dezvoltarea teh­ şanu, Cristian Dică, Ion lipsite de orice raţiune. Din­
(Popu- „Ştiinţă, religie, cultură“ nologică şi de introducere Etapa finală a celei de a 'Trif Pic şa, Vasile 7 ar ţa cît Ashby, un film tulburător colo de acest aspect de fac­
ianua- pe marginea căruia dezba­ a progresului tehnic în pe­ Il-a ediţii a Festivalului na­ sub toate aspectele. Jon tură politică pelicula sur­
ILIA : şi Mariana Pîndaru, poelă a Voight a obţinut Premiul de
terea a fost susţinută cu rioada 1981—1990 şi di­ ţional „Cîntarea României“ meleagurilor hunedorene, o- prinde ■ criza de conştiinţă
argumente viabile de pro- recţiile principale pinii în a înscris în palmaresul său interpretare masculină la
( perator la Centrul de cal­ a unui contingent împins de
■ fesorii Sooş Andrei şi Ro- anul 2 000“ a fost tema noi şi remarcabile creaţii li­ Cannes în 1978, precum şi politicieni lipsiţi de scrupule
bert Singer. simpozionului desfăşurat la terare ale poeţilor amatori. cul al Combinatului siderur­ Premiul Oscar acordat ce­ în viitoarea degringoladei
Casa de cultură din Ha­ Juriul a stabilit o serie de gic Hunedoara, care face lui mai bun actor al anu- morale.
MECANIZAREA ţeg, organizat de Consiliul premii atît pentru poezie, „întoarcerea acasă“ spune
i din 5 LUCRĂRILOR orăşenesc de educaţie po­ cît şi pentru montaje lite­ lucruri importante despre
IN SUBTERAN litică şi cultură socialistă. rare şi folclor literar. An­ calea pe care o femeie o
63, 4,
Participanţii la dezbate­ tologia prezentă cuprinde, parcurge de 'la puritanismul
La Î.M. Vulcan şi la rile simpozionului şi-au selectiv, lucrări premiate din
29, 21, sec la idealismul generos;
33. l.M. Paroşeni festivalul manifestat adeziunea la rîndul condeierilor cu pro­ dovada talentului şi a gla­ lui; Jane Fonda deţine şi despre drumul făcut de Lu-
594 598 Sarmis '79 a prilejuit vii documentele programa­ fesii diferite — muncitori, sului propriu, a rostului în ca un Oscar pentru rolul ke de la revolta cinică, ste­
dezbateri pe marginea u- tice ale celui de-al Xll-lea tehnicieni, ţărani, intelectu­ patrie, aşa după cum ne dez­ Sally Ilyde, fiind declarată rilă, la regăsirea sensului
nei acţiuni de actualitate: Congres al partidului. ali etc. Poemele stau sub văluie poemul „Nu e to­ cea mai bună actriţă din existenţial, despre decepţia
raza frăţiei, a dragostei faţă tul“ din care cităm : „Nu e 1978 ; tandemul Waldo incurabilă a lui Bob.
de partid, faţă de conducă­ totul să stai la masa popo­ Salt — Robert C. Iones a Fără să apeleze la ima­
torul său iubit, tovarăşul rului tău, trebuie să ştii să primit celebra statuetă pen­ gini clasice de front, Ashby
Nicolae Ceauşescu. Volumul izbuteşte să ne ofere pano­
ECHIPELE ROMÂNEŞTI ÎN TURUL II trudeşti odată cu el şi să-l tru cel mai bun scenariu
pentru AL CUPELOR EUROPÊNE se deschide cu poezia „Ne iubeşti ca pe lumina plină original. Deşi colierul de rama sîngeroasă a războiu­
:: Vre- eşti iubit —• Conducătorul“ a zilei. Trebuie să înţelegi premii care împodobeşte fil­ lui, cercetînd cu luciditate
oară şi FELOR“, STEAUA BUCU­ a poetului ţăran Ion Fru­
schim- libertatea, ca zborul nece­ mul lui Hal Asliby este fără şi responsabilitate sechelele
nterva- REŞTI va juca împotriva e- moşii, din care cităm „Ne sar al ciocîrliei“. O altă îndoială impunător, ceea ce morale şi fizice în destinul
i slabe cliipei franceze F.C. NANTES. eşti iubit — Conducătorul/ creatoare hunedoreană, Ma- impresionează cu adevărat celor implicaţi. Excelenţii
U.E.F.A.“,
DI-
In
„CUPA
la mo- NAMO BUCUREŞTI va întîlni Prin anotimpi de viaţă nouă/ Jane Fonda, Jon Voight şi
rempe- formaţia vest-germană EIN­ ria Dincă, obţine premiul în „întoarcerea acasă“ este
fi cu- Pe tine ţara şi poporul/ III pentru montajul literar sinceritatea desăvîrşită cu Bruce Dern evoluează ma­
grade, ZÜRICH 5 (Agerpres). — TRACHT FRANKFURT PE încheagă un întreg, din „Minerii“, o interesantă des­ care se analizează o epocă gistral. Coloana sonoră co­
pe văi, .La Zürich a avut loc trage­ MAIN, în timp CC UNIVER­ două“. Dan Bosoancă — tată din muzica formaţiei
ître 14 rea la sorţi a meciurilor din SITATEA CRAIOVA va primi criere a evoluţiei în timp, o a istoriei americane, epocă
LEEDS
engleze
echipei
saţa se turul II al Cupelor curopeno replica profesor din Vînju Mare, comparaţie între trecut şi ce a lăsat adinei urme în Beatles, Bob Dylan, Jimi
brumă de fotbal, fază in care, după UNITED. dovedeşte prin premiul I a- prezent. conştiinţa unei naţiuni. Pe Hendrix şi din numerele
cum se ştie, sint calificate Echipele Dinamo şi Univer­
toate cele patru echipe ro­ sitatea Craiova vor susţine cordat claritate şi limpezi­ Antologia de faţă reuşeş­ bună dreptate, scrie Robert formaţiei Rolling Stoncs
7 şi 8 mâneşti. primul joc pe teren propriu, me în vers, un nesecat simţ contribuie substanţial la
se va iar formaţiile F.C. Argeş Pi­ te să pună în valoare, în Chazal în „Francc-Soir", că
va fi In „CUPA CAMPIONILOR teşti şi Steaua vor evolua în faţă de „timpul meu mă­ circuitul literar, o seamă de filmul lui Ashby „este con­ crearea unei atmosfere veri­
ror că- EUROPENI“, echipa F. C. prima manşă în deplasare. nos“, faţă de cetate şi eroii poeţi cu sufletul sensibil fesiunea unei Americi care dice, în care se desfăşoară
ARGEŞ PITEŞTI va întilni
Partidele tur se vor dispu­ ţării. Edificatoare aceste deschis spre libertate, spre ar vrea să uite şi nu poate“. mărturia mişcătoare despre
î tacăl- formaţia engleză NOTTIN­ ta Ia 24 octombrie, iar me­ versuri din poezia „"Ţara de o generaţie pierdută.
noros. GHAM FOREST, deţinătoarea ciurile retur stat programate ziua de azi şi de mîine. Urmărind consecinţele pe
trofeului, iar în „CUPA CU- la 7 noiembrie. croi“: „Eroii ştim cu toţii MIRON ŢIC care absurdul război din AL. COVACI