Page 2 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 2
¡Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
La încheierea etapei orăşeneşti a concursului La recoltat şi Insămînţări
gazetelor de perete, satirei şi caricaturii
Realizării© meritorii sînt (Urmare din pag. 1) săptămînii trecute, cît mai a-
les unor deficienţe de ordin
9,00 Te
Şi a mijloacelor mecanizate organizatoric şi lipsei de ope 10.00 Fi
umbrit© de neajunsuri din dotarea unităţilor agrico rativitate la eliberarea tere ■ c<
nurilor. Analiza vitezelor zil
wi
le. Pînă acum, doar în con
siliile agroindustriale Hune nice înregistrate la semănat e- 10.00 T<
Recent, a avut loc la constatat că unele dintre doara şi Ilia s-a strîns recol videnţiază faptul că acestea se 10,05 Ti
16,35 Cl
Haţeg o reuşită consfătui ele aveau afişate articole ta de pe suprafeţe mai mari, situează frecvent cu 200—300 17.00 Al
re, organizată cu prilejul extrem de vechi. Astfel, la în celelalte unităţi realizările ha sau chiar mai mult sub 17.20 Di
încheierii etapei orăşeneşti gazeta de perete a C.A.P. situîndu-se cu mult sub vite nivelul ritmului stabilit. Nici 17,55 Iti
a concursului gazetelor de — Haţeg, se afla afişat un zele zilnice de lucru stabilite. terenul pregătit în avans nu 18,10 Al
perete, ediţia 1979. articol datînd de la 28 fe Cadrele tehnice şi conduce reprezintă decît circa jumătaţ 18.20 R(
tv.
Cu acest prilej, în faţa bruarie 1978, adică de rile unităţilor agricole' sînt te din suprafaţa ce poate fi 18,50 101
participanţilor au fost pre peste un an şi jumătate. chemate să identifice tarlalele însămînţată într-o singură zi, 19,00 T
zentate concluziile colecti La D.C.A. lipseşte pină şi unde porumbul a ajuns la ceea ce necesită organizarea 19,20 '
vului care a îndrumat şi firma unităţii, iar rubrici maturitate şi să organizeze e- în continuare a lucrului în
controlat activitatea gaze le gazetei de perele sînt liberarca în timpul cel mai schimburi prelungite.
telor de perete din oraş. fără articole, ediţiile nu se scurt posibil a suprafeţelor Un volum apreciabil de 19,4;
S-a subliniat că unele ga numerotează, iar dosarul care sînt destinate însămînţă- muncă trebuie depus în pomi 20,0t
zele de perete cum sînt gazetei este inexistent. La rilor de toamnă. O atenţie cultură. Concomitent cu strîn
cele de la cooperativa meş cooperativa de consum ga deosebită necesită onorarea gerea şi livrarea fructelor, nu
teşugărească „Haţegana", zeta de perete avea un prevederilor la fondul centra trebuie scăpată din vedere, în 21,3
Preventoriul Nălaţ, oficiul singur articol, iar la şan lizat al statului, precum şi special Ia C.A.P. Căstău, Be-
poştal, spital, secţia de tierul de construcţii şi fa strîngerea întregii cantităţi de riu, Orăştie, Silvaş, Romoşel,
mobilă şi altele care au brica de bere, care mai coceni pentru completarea ba Geoagiu, Deva şi altele, preo J!
militat cu consecvenţă — înainte aveau gazete de lanţei furajere. cuparea pentru buna întreţi
prin tematica abordată, perete, acum acestea nu Cu mult sub posibilităţi sînt nere a livezilor, efectuarea lu BUCI
pentru realizarea sarcini mai există. şi rezultatele înregistrate la în- crărilor de modernizare şi a dioproţ
Radioji
Coroeşti.
Electricienii
lor de plan, au avut o ac în cadrul dezbaterii au sămînţări, unde se constată o celor de împrejmuire, pregă ciu Preparaţia cărbunelui verifică circuitele electrice Gheorghe Su- presei;
Ciubotă,
şi
distribu
de
Vasilo
tivitate continuă şi efi luat cuvîntul mai mulţi scădere a ritmului datorat nu tirea tuturor condiţiilor în ve ţie a energiei electrice, in cadrul atelierului de prelucrări 9.05 Ră
cientă. De asemenea, gaze tovarăşi printre care A- atît ploilor căzute la sfîrşitul derea plantărilor de toamnă. mecanice. Foto: ŞTEFAN NEIVJECSEK lor ; lr
10.05
tele satirice, cum sînt cele lexandru Moise, Aristică V,Ur
de la autobază şi de la Spătaru, Sidonia Mureşan,
secţia mobilă Nălaţ — la Emil Bălănescu, Steluţa Acţiuni prioritare pentru finalizarea f
care mai pot fi adăugate Rădoni care şi-au expri
rubricile satirice existente mat hotărîrea ca în viitor -îO-lV.
la gazetele „Forum“ de la termen şi de calitate a apartamentelor .ştiri ;
rolelor!
Preventoriul Nălaţ, „Sănă să sprijine-cît mai intens Ia 1 la
tatea“ de la spitalul teri activitatea gazetelor de pe rioşiloi
torial, „Meşteşugarul“ de rete din unităţile unde lu (Urmare din pag. 1) înapoi ritmul lucrului şi mai T.C.I. CLUJ-NAPOCA : nii muncii din Lupeni ? Con 18,20 (
ce; 17,
Ia cooperativa „Retezatul“ crează. mult: două luni n-am avut structorii spun că da. 17,05 T
şi altele — au militat în Apoi, s-au înmînat pre ■ La blocul A 3 îl găsim pe plase sudate, B.C.A. armat — Lucrăm la blocul 13, — Cu sprijinul substanţial tria m
mod continuu pentru eli mii următoarelor colective tovarăşul Corcioni Otto, şfcful dc 7,5 cm pentru ziduri des care va avea 95 de aparta pe care îl dăm constructori teme i
lumnc
minarea unor deficienţe, a ale gazetelor de perete din şantierului IV, care ne spu părţitoare, staţia dc betoane mente — spunea Schazăr Şte lor, credem că vor încheia gram
apucăturilor străine mora cadrul unităţilor : Preven ne : este total necorespunzătoarc fan, -ef dc echipă. Lucrăm e bine planul la locuinţe — serii; i
tecului
lei noastre, pentru lichida toriul Nălaţ, cooperativa — încă n-am Reuşit să e- (despre una nouă se discută un fel de a zice, pentru că preciza tovarăşul Horia To- nia —
rea unor neajunsuri. meşteşugărească „Haţega liminăm toate necazurile şi şi paradiscută de 5—6 ani ! mai mult... aşteptăm. După ma, primarul oraşului. Con icmpoi
Din păcate însă nu toa na“, oficiul poştal, spital. neajunsurile din munca noas n.n.), ne lipsesc zidari, dul betoane. Putem turna 100 me ducerea T.C. Deva, a Grupu p îi mint
te organele şi organizaţii De asemenea, au fost pre tră. Timpul dc lucru nu-1 fo gheri, mozaicari, industriali tri cubi pe zi, toate cofrajcle lui de şantiere Valea Jiu Buletin
denţe i
le de partid s-au preocu miate gazetele satirice de losim cum trebuie, organiza zarea şi mecanizarea lucrări sînt gata, şi turnăm 5-G me lui, au însă marca îndatorire tr-o or
pat de îmbunătăţirea acti ia autobază şi Secţia mo rea mai lasă dc dorit, absen lor este doar o cerinţă... tri cubi. Atît primim... dc a se mobiliza mai intens zicale ;
vităţii gazetelor de pere bilă şi tovarăşul Ilie Mara, ţele şi întîrzierile, plecările — Am venit din Cluj-Na- la Lupeni. Transformările muzica
te. Aşa, de exemplu, co caricaturist. dc la program există încă. T.C.I. PITEŞTI : prin care trece acest oraş mi
lectivul care a controlat la Sînt problemele noastre, ne poca să pierdem vremea aici. neresc, inclusiv pc planul con
faţa locului activitatea a- NICU SBUCHEA izbim de ele, ne zbatem să le — Ridicăm blocul IC, cu De cc nu ni se asigură con strucţiei dc locuinţe, să fie €
cestor organe de presă, a corespondent, Haţeg rezolvăm. Altele însă ne trag 75 apartamente — ne spune diţii să muncim ? — ne în zilnic o problemă pe masa lor
şeful lotului, Mircea Băcanu. treabă macaragiul Vasile Mu de lucru. O problemă pentru DEV.
Termen de predare, 31 de reşan. Cei răspunzători dc care să se zbată să o rezolve. trfa)';
reţul < u
cembrie a.c. Bine aprovizio aprovizionarea şantierului ce Dar cine să se zbată ? Noi dina de t
naţi cu materiale, ajutaţi, cu spun ? considerăm că această sarcină Colonel îi
eforturi mari, am putea res revine organului municipal de şui); HUN
câtor in
pecta acest termen. Aprovi T.C.I. BACAU : partid, Consiliului pomilar La noi ert
zionarea cu betoane ne creea municipal, Consiliului popu torul) ;
ză însă necazuri şi greutăţi. — Blocul pe care avem da lar orăşenesc Lupeni, Trustu nea
toria să-l construim va avea lui judeţean de construcţii,
T.C.I. ORADEA : în final 96 dc apartamente. care ar-;" ' -'r> Ap antrer
r ,
Din luna iunie a.c., de cînd general Nl )
ca
— 60 de apartamente în am venit aici, am putea fi cu derivă ,
blocul D 1-1 sînt date în sea cl ccl puţin la etajul I — pre spre r ^
1
ma noastră — preciza mais ciza Dumitru Atomii, şef de /'
trul Iustinian Săteanu. Ter brigadă. N-am intra cu cl în Aşa cum se mu K-,
men : 31 decembrie a.c. Mun iarnă, l-am fi predat din cum, aşa cum sînt aprovizio (¡M.
cim dc la 7 dimineaţa la 20 timp, dacă eram aprovizio nate punctele dc lucru din ma 1-
seara. Fundaţiile sînt gata, în naţi cu betoane. Am putea şantierul de locuinţe, nu prea NOA^-J,
riil¿
cepem montarea prefabricate turna 80—90 de metri cubi, există garanţii că planul va VÜL.C/
lor. Cerem o aprovizionare dar nrimesc 5-6 metri cubi pc fi îndeplinit integral. 19S0 (Munci (
bună. Dacă vom fi ajutaţi, zi. Aceasta după ce mă duc vine însă cu sarcini mult mai o simr
dăm blocul la termen. Pc cu la staţie, mă căciulesc pe mari la Lupeni : aproape 600 /•patria
(FlăcA
ŢeSătoria dc mătase Deva. Ţesătoarca Sine Maria lucrează simultan la 4 războaie, si- unde am construit nu ne-arn la unul şi altul. Noi înţele de apartamente vor trebui Căleîit
tuindu-se printre fruntaşi. Foto: NICOLAE STOICAN făcut de ruşine niciodată ! construite. Frontul lor de lu Te ob
gem : am venit de la Bacău Iar); E
cu sarcină să construim apar cru -u-egătit este ncconvingă- nă ; E
Prin spirit gospodăresc şi bună organizare tamente în Valea Jiului, la tor. De aceea subliniem în ventile
final : două sînt sarcinile con
ILIA:
Lupeni. Vrem să muncim. Dc
ce nu ni se asiirură condiţii ? structorilor de locuinţe din zbor (
însemnate economii ie combustibil ☆ Lupeni — finalizarea inte
grală a sarcinilor acestui an,
Sc vor preda apartamen asigurarea frontului de lucru
Atelierele centrale de repa trecut la o minuţioasă revi recuperare a uleiului ars, prin temelor de aprindere şi ali tele acestui an pentru oame pentru anul viitor !
raţii din cadrul I.G.S. Hune zuire a tuturor mijloacelor de strîngerea lui în butoaie eti mentare — ne spunea Gheor
doara constituie una din sec transport care funcţionează cu chetate pe grupe de uleiuri şi ghe Hangan — este să testăm Rez
ţiile cu un considerabil aport benzină şi motorină, a celor trimiterea spre recondiţionare maşina la gol şi la plin, să-i clin
la reducerea consumurilor de lalte utilaje din dotarea în în oraşele unde există instala găsim consumul optim — mă Ascol
carburanţi şi lubrifianţi, la e- treprinderii, cu accent deose ţii tehnologice adecvate. Prin gîndcsc la consumul cel mai Drumul succesului Avell
Cagli
conomisirea acestora. Prin ce bit pe instalaţiile de aprinde toate aceste măsuri, unitatea mic, dar care să nu-i dimi Fioa
se justifică aceasta, ne-a spus re şi alimentare, la care s-au noastră va economisi în acest nueze randamentul în func Inţp’
cu toată competenţa şi răs aplicat o seric de soluţii eco an mai mult de 35 tone de ţionare — şi să-i montăm in (Urmare din pag. 1) caută prin aceste cursuri Juv-e
Peru
punderea tovarăşul Constanţi nomicoase. benzină, aproape 4 tone de stalaţia corespunzătoare. Sigur ------------------------- să se aducă la cunoştinţă Iîora:
Diaconescu, Erou al Muncii Vorbind despre forţa, hăr motorină şi circa 2 tone de că trebuie să colaborăm şi cu incandescent care îi în- oamenilor cele mai noi Cimei
Socialiste, şeful secţiei A.C.R. nicia şi dăruirea în muncă ale uleiuri. colegii care efectuează repa văluia în lumina puter- realizări tehnice de pro F.C
— Noi reparăm aici toate raţii la alte sisteme şi insta nică, fierbinte. fii, explicarea unor fe- Nitra:
F.C,
tipurile dc maşini şi utilaje laţii, ca şi cu şoferii. Şi cred Despre Ioan Cînda, la- nomene care mai stînje- Flacăr:
din dotarea I.C.S. Hunedoa eă reuşim să facem treabă minator şef, despre la- nesc producţia în lami- Auk
ra şi dc calitatea reparaţiilor bună“. „în ce ne priveşte — minatorii Ion Almăşan, nor şi măsurile tehnice Mineri
Con
depinde în foarte maro mă a continuat Arghir Oprea — Pop Drăgălin, Petru Bi- care trebuie luate, îm- U.T. A
sură prelungirea timpului dc celor peste 200 de lucrători Am urmărit activitatea cî- noi facem reparaţii mecanice lon, Aurel Cenaru — de prospătarea cunoştinţe- Iei. E
Fond
funcţionare a respectivelor u- care alcătuiesc colectivul torva formaţii de lucru. Oa de tot felul, la -autobasculan la încălzirea lingourilor, lor. In cinstea Congresu-
tilaje şi maşini, precum şi A.C.R., dintre care 55 la sută meni harnici şi pricepuţi, cum te şi autobetoniere — la electricienii Iosif Iacob lui al XlI-lea al P.C.Ii.
funcţionarea lor economică, sînt comunişti, tovarăşul Iacob sînt cei din brigada de între- transmisii directe, frîne, mo şi Loco Gheorghe, lăcă- se organizează, zile record
prin consumuri reduse de car Ognean, secretarul organiza ţinere-maşini-unelte — condu tor etc. Avem grijă să facem tuşul Nicolae: Marc — în care s-au, realizat
buranţi şi lubrifianţi. ţiei de partid pe secţie, a ţi să de Gheorghe Munteanu, reparaţii bune, durabile, dar tovarăşul Simion Pupe- peste ZOO tone laminate
-— Ce măsuri concrete au nut să adauge : din brigada de la pompele de şi şoferii au obligaţia să ex ză, secretarul organiza- pe zi faţă de producţia Timp
fost luate la nivelul întreprin — S-a acţionat stăruitor pe injecţii şi carburatoare —■ ploateze şi să întreţină în mod ţiei de partid de pe din zilele obişnuite, prin- ziua d
derii şi ăl secţiei pentru ca linia cunoaşterii dc către în condusă de Gheorghe Han- corespunzător maşinile“. ' schimbul „D“ permanenţi tr-o funcţionare irepro- mo în
cerul t
reglementările privind reduce tregul personal muncitor a gan, din brigada de autobe- de zi, mi-a vorbit numai şabilă a tuturor agrega- din no
rea consumurilor de combus noilor reglementări privind c- tonierc — a lui Arghir Oprea, Ne-am convins că într-ade- în termeni elogioşi, calzi, telor. Acestea sint doar ratura
tibil şi energie să se aplice în conomisirca combustibilului şi din formaţia de tatre-pompo văr asemenea hotărire şi dă ca despre nişte comu- cîteva din succesele ob- prinsă
iar ce:
tocmai, cu maximă eficienţă energiei, pe linia pregătirii betoane — a lui Iacob Mo ruire patriotică îi caracteri nişti de nădejde ce au ţinute de colectivul de 24 gra
economică ? profesionale şi conştientizării rara, ca şi strungarul Stancu zează pe majoritatea lucrăto un rol deosebit în mij- muncă de la laminorul i mineat
— în primul rîncl au fost lucrătorilor în vederea respec Vlădulescu, frezorul Alexan rilor de la Atelierele centrale locul colectivelor în ca- „800“, preocupat continuu I duce fc
Timp
scoase din circulaţie toate au tării riguroase a graficelor de dru Mardare, forjorul Nico- de reparaţii din cadrul I.C.S. re lucrează. In aceste zi- de ridicarea productivi- ^ zilele i
tovehiculele care prezentau un revizii şi reparaţii şi îmbună lae Gheorghe, mecanicul loan Hunedoara, care, prin spirit le a fost întocmită tema- taţii muncii, a calităţii i Vreme
grad avansat de uzură şi deci tăţirii calităţii acestora, pe Cotruţi — de la reparaţii u- gospodăresc şi bună organi tica pentru cursurile de produselor, de reduce- ) variabi
La n
înregistrau consumuri mari, linia înţelegerii juste a nece tilaj greu, lucrau de zor la zare a lucrului, prin price perfecţionare a oamenilor rea consumurilor de e- cerul
iraţionale, s-au înlocuit unele sităţii de a economisi pe toa maşini şi utilaje de diferite pere şi hărnicie, contribuie muncii care vor începe nergie, combustibil, me- averse
ai luna OC60//607 ie. oe iui.
instalaţii mari consumatoare te căile energia electrică şi capacităţi, tipuri şi dimensiuni. la reducerea consumurilor de în luna octombrie. Se tal. , ^ de lap
tare
de energie electrică ai altele combustibilul. încă o măsură „Misiunea noastră, a celor energie şi carburanţi. km/1. c
piai economicoase. Apoi s-a în acest sens ar fi aceea de care lucrăm la repararea sis- DUMITRU GHEONEA