Page 20 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 20
rar,, -i DRUMUL SOCIALISMULUI NR 6 316 $ SÎMBÂTĂ, 6 OCTOMBRIE 1979
întreprinderea „Victoria“ Oăian
cu sediul în Călan, str. Furnalistulu» nr. 17,
judeţul Hunedoara
GNU. Cuvînfu! Masă rotundă româno-suedeză ÎNCADREAZĂ DE URGENTĂ
consacrată dezarmării prin transfer sau la cerere :
reprezentantului României STOCKHOLM 5 (Ager Discuţiile s-au axat îndeo A. MUNCITORI CALIFICAT! ÎN MESE
NAŢIUNILE UNITE 5. — continua să sprijine activ, din pres). în capitala Suediei ■ sebi asupra propunerilor for RIILE :
Trimisul Agerpres, Nicolae toate punctele de vedere, s-au desfăşurat lucrările unei mulate de România privind
Chilie, transmite : în cadrul lupta popoarelor din Zim- mese rotunde la care au par îngheţarea şi reducerea chel ® fochist cazane
lucrărilor Comisiei a IlI-a a babwc şi Namibia pentru in ticipat specialişti din cadrul • tuielilor militare, alocarea li ® manevrant vagoane
Adunării Generale pentru pro dependenţă naţională şi lupta Institutului Internaţional peu- ■ nei părţi substanţiale din ® şef de manevră
blemele sociale umanitare şi poporului din Africa de Sud tru Cercetarea Păcii din Stoc cheltuielile eliberate prin mă
culturale, s-a trecut la exa împotriva apartheidului şi ra kholm (S.I.P.R.I.) şi oameni suri de dezangajare militară 'şi ® turnător
minarea punctelor agendei sismului, considerînd că ac de ştiinţă şi cercetători ro dezarmare p.entru accelerarea
sale privind eliminarea orică tuala situaţie din Africa aus mâni, consacrată problemelor dezvoltării tuturor statelor, în ® zidar şamotor
ror forme de discriminare ra trală este favorabilă desfăşu dezarmării şi dezangajării mi special a celor în curs de dez €> furnalist
sială şi abolirea politicii de rării cu succes a luptei de eli litare. Participanţii români au voltare, crearea în Balcani a ® cocsar
apartheid. berare pentru cucerirea într-o prezentat referate, care au unei zone de pace şi bună
Luînd cuvântul în cadrul a- perioadă nu prea îndepărtată fost urmate de un amplu vecinătate, lipsită de arme nu @ lăcătuş
cestor dezbateri, reprezentan a deplinei independenţe naţio schimb de păreri cu privire cleare şi întreprinderea unor B. - MUNCITORI NECALIFICAjI (băr
tul ţării noastre, loan Yoicu, nale de către popoarele din la concepţia preşedintelui paşi reali către dezarmarea
a arătat că ţara noastră va această parte a lumii. Nicolae Ceauşescu, poziţia şi nucleară. Participanţii la masa baţi vîrsta 18—40 ani) pentru calificare în
iniţiativele Republicii Socia rotundă au evidenţiat impor
liste România vizînd încetarea tanţa şi actualitatea acestor meseriile :
Miting consacrat prieteniei cursei înarmărilor, trecerea la propuneri pentru continuarea ® manevrant vagoane
adoptarea unor măsuri efecti cursului spre destindere, pen @ turnător
romârso-buigare ve de dezangajare militară şi tru întărirea păcii şi securită
SOFIA 5 (Agerpres). colonel Kiril Koscv, şeful Di dezarmare. ţii în Europa şi îti întreaga ® zidar şamotor
lume.
Cu prilejul vizitei în R. P. recţiei Superioare Politice a I ® fochist cazane
Bulgaria a delegaţiei de acti Armatei populare bulgare, au ® cocsar
vişti de partid a Armatei Re evocat relaţiile prieteneşti ro- O rezoîufie a P.S.D. în legătură
publicii Socialiste România, mâno-bulgnrc, ce se dezvoltă ® furnalist
condusă de generalul locote , pe multiple . planuri, inclusiv eu reuniunea de la Madrid C. - ABSOLVENŢI Al TREPTEI I Şi a ll-a
nent Oheorghe Gomoiu, ad : în domeniul militar,. relaţii BONN 5 (Agerpres). — în
junct al ministrului, apărării care, pe baza înţelegerilor in neral - europene. Prezidiul de liceu industrial cu profil mecanic, meta
naţionale şi secretar al Con tervenite între tovarăşul tr-o rezoluţie care va fi pre P.S.D. cere guvernului R. F. lurgic sau energetic pentru formare prin
siliului Politic Superior al Ar Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul zentată congresului din de Germania să continue politi
matei, în garnizoana Blagoev Todor Jivkov, au căpătat un cembrie al Partidului Social- ca de destindere, relevînd că practică ca muncitori calificaţi în meşe-“**
grad a avut loc un miting al Democrat din R.F. Germania, «cea mai importantă ■ sarcină arătate mai sus (numai bărbaţi), Ţv
prieteniei româno-bulgarc. In Conţinut tot mai bogat. în Prezidiul P.S.D. apreciază că a R.F.G. o constituie contribu
acest caclru, conducătorul de interesul poporului român şi la reuniunea de la Madrid a ţia ţării la asigurarea păci! în ® Se asigură imediat locuinţă la apar
legaţiei române şi generalul poporului bulgar. reprezentanţilor statelor par lume". Totodată, se conside tamentele din O.N. Călan.
ticipante la Conferinţa pen ră că guvernul R.F.G. ar tre
tru securitate şi cooperare în bui să intensifice tratativele — Pentru nefamilişti se asigură cazare
O DECLARAŢIE A O.E.P. Europa trebuie căutate noi do cu R.D. Germană, în dome
menii de cooperare între ţări, niul transporturilor, energiei, la blocurile de nefamilişti, iar masa contra
BEIRUT 5 (Agerpres).''- . şi-au părăsit locuinţele. Pe. de cum suit cel energetic şi al economiei şi altele. cost la cantină.
Mahnioud Labadi, purtătorul altă parte, purtătorul de cu protecţiei mediului înconjură
de. cuvînt oficial al O.E.P.,. a vânt al O.E.P. a declarat că tor. Prezidiul P.S.D. conside — încadrarea se face conform Legii
-declarat că ..forţele isracliene Organizaţia pentru Eliberarea ră că reuniunea ar trebui să 12/1971 şi Legii 57/1974.
.îşi continuă agresiunea împo Palestinei „se angajează să aibă loc la nivel superior, Berlin : Convorbiri so
triva populaţiei civile pales respecte încetarea focului în cum ar fi ccl al miniştrilor Informaţii suplimentare se pot obţine la
tiniene şi libaneze în sudul sudul Libanului, propusă luna dc externe. Rezoluţia se pro viete—est-germane telefon 30560; 30561 prefix 957 - biroul
Libanului". Ca urmare a a- trecută de O.N.U., dată fiind nunţă pentru discutarea unor personal.
preocuparea sa profundă pen măsuri de întărire a încrede BERLIN 5 (Agerpres).
ccstci agresiuni - a spus el tru securitatea; stabilitatea şi rii între state, în spiritul Ac La Berlin a avut Ioc o în
■— peste 000 000 de persoane integritatea Libanului". tului lina] al Conferinţei ge- tâlnire. între Leonid Brejnev,
secretar general al C.G. al i. M, C. Deva
P.C.U.S., preşedintele Prezi
© Corespondentul Ager • La 5 octombrie, la
pres, Miliai Goruţ, transmite: Budapesta a sosit inlr-o vi diului Sovietului Suprem al str. Sîntuhalm, nr. 1
La Moscova s-au desfăşurat zită oficială primul ministru U.R.S.S., aflat aici cu prile ÎNCADREAZĂ URGENT :
lucrările celei de.-a XXI-a al Greciei, Constantin Ca- jui celei dc-a XXX-a aniver
sesiuni a subcomisiei pentru ramanlis. El va avea con sări a creării R.D.G., şi Erich ® economist principal investiţii
colaborare telmico-ştiinţifică vorbiri cti primul ministru Honecker, secretar general al ® economist principal preţ cost
a Comisiei interguvernamen- maghiar Gyorgy Lazar, în C.G. al P.S.U.G., preşedinte
talc româno-sovietice dc co ® In oraşul japonez probleme vizînd dezvoltarea le Consiliului de Stat al R.D. Pentru ambele activităţi se cere expe
laborare economică şi tolini- Osaka s-a deschis cea relaţiilor dintre cele două Germane. rienţă de cel puţin 3 ani.
co-ştiinţifică. de-a IV-a ediţie a ex trăi şi în unele probleme in Cu acest prilej, relatează n-
poziţiei de bunuri de ternaţionale dc interes co genţiile ADN şi TASS, s-a a- Condiţiile de încadrare conform legilor
® In capitala Iugoslaviei consum, organizaţii de mun. cordat o atenţie deosebită con în vigoare.
s-au încheiat vineri lucră Organizaţia japonezii solidării în continuare a rela
rile reuniunii anuale a Fon dc comerţ exterior © Hassan Felinii Guncs, ţiilor multilaterale dintre ce.le Informaţii la biroul personal al întreprin
dului Monetar Internaţional (JE'J 110), în colabora ministru al afacerilor inter două partide şi state. Au fost derii. A Ţ
(F.M.I.) şi a Băncii Inter re eu Ministerul Indus ne în guvernul turc, şi-a examinate, totodată, o seric —------------ —...................... ..........................i---«£.____
naţionale pentru Reconstruc triei Uşoare rliu tara prezentat demisia primului dc probleme internaţionale.
ţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.). noastră şi ICECOOP. ministru Bulent Ecevit. Părţile şi-ait reafirmat liotărî-
.Cuvântul dc închidere a fost Exponatele româneşti Potrivit agenţiilor de pre rea dc a depune toate efor întreprinderea comerţului m
turile pentru adîncirca destin
rostit de Robert MoNamara, se burară de aten-tie şi să, această nouă demisie, din derii, asigurarea colaborării
guvernul lui Ecevit s-a pro
preşedintele Băncii Mon interes din partea- vizi dus la cererea primului mi statelor cu sisteme sociale di ridicata pentru produse alimentare
tatorilor.
diale. nistru. ferite pe baza principiilor co
existenţei paşnice.
cu sediul în Deva, str. 23 August nr. 73
încadrează în muncă următorul perso
loi elemente in favoarea unei politici autentic naţionale nal lucrător :
® Şef staţie de caicul mică
La Bridgeiown (Barba- au subliniat participanţii la Fenomen mai vechi al re negocieri. Alte organisme, i ® Jurisconsult sau consilier juridic
dos) au luat sfinţit, să'plă- dezbateri/- ca urmare a u- laţiilor economice interna cum sînt grupul ţărilor ex
mîna trecută, lucrările ce nor măsuri protecţioniste, ţionale. a căror structură portatoare de zahăr (GO- . încadrarea se face conform Legii nr.
lei de-a XlV-a sesiuni anu aceste state au pierdut (>50 se impune imperios a fi PLACEA), Uniunea ţărilor j 12/1971 şi Legii nr. 57/1974.
ale a Consiliului inlerame- milioane dolari, prin comer schimbată, protecţionismul exportatoare de banane 1
i’ican economic şi social, la cializarea neadecvată a za a întîlnit. cu deosebire în (UPOB), Compania de na- | Informaţii suplimentare la Biroul organi
care au participat reprezen hărului —■ una din princi ultimii ani, opoziţia ţărilor vigaţie multinaţională din , zare, personal, învăţămînt, telefon 16237 —
tanţi din 27 de ţări din A- palele bogăţii pentru multe în curs de dezvoltare. Ani Caraibe (NAMUCAR) etc., I
merica Latină şi zona Mă dintre ele. Şi. potrivit re mate de dorinţa de a folosi sînt animate de acelaşi spi- j sau 15627.
rii Caraibilor. prezentanţilor reuniţi la în irileneşul lor propriu bo rit de cooperare.
Reuniunea din acest an Bridgetown, zahărul este găţiile naturale, de a elimi Ţările latino-americane I
a fost consacrată, aşa cum numai un exemplu dintr-o na tutela străină şi de a sînt decise să obţină un '
se desprinde din lectura listă de produse mult mai promova astfel o politică tratament echitabil în ra-1 întreprinderea de producţie industrială
documentului supus dezba voluminoasă, listă care dă autentic naţională, aceste porturile comerciale cu ce- •
terii delegaţilor, analizării contur protecţionismului, — ţări au format, după cum lelalte state, să reducă pînă I pentru construcţii căi ferate Deva
consecinţelor nei'asle asupra adevărat instrument de a- se ştie, un front comun cu la eliminare dependenţa de ,
dezvoltării social-economice gresiune împotriva ţârilor ajutorul căruia încearcă capitalul străin, să ofe/:e i
a acţiunilor companiilor în curs de dezvoltare, fo să-şi apere interesele. Prin popoarelor lor bogăţiile pe j ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS
multinaţionale şi identifică losit din ce în ce mai frec tre pilonii acestui front a- care solul şi subs/lul j
rii de căi şi soluţii pentru vent în perioada actualei mintim mişcarea ţărilor lor le conţin. O ten- | © inginer principal specialitatea miner
contracararea efectelor aces crize economice mondiale. nealiniate şi „Grupul ce . dinţa conformă cu noi- '
tora. Totodată, o dominantă După cum se ştie, această, lor 77“. • le ’evoluţii din viaţa inter- |
a dezbaterilor din acest an criză a determinat, între In America Latină, feno . naţională, cu voinţa popoa- , ® inginer specialitatea miner.
au fost intervenţiile în fa altele, şi o restrângere a menul de regrupare a for relor, care se pronunţă pen- I
voarea eliminării bariere importurilor ţărilor occi ţelor este de dată ceva mai tru colaborare, pentru jus- ] Concursul va avea ioc la data de 22 oc
lor vamale pe care statele dentale dezvoltate din ţă recentă. Abia în 1975, prin tiţie, echitate şi avantaj re- j tombrie 1979.
occidentale industrializate rile în curs de dezvoltare. crearea Sistemului Eco ciproc, pentru instaurarea I
le impun în raporturile lor Aceasta a dus la prolifera nomic Latino—American unei noi ordini economice '
comerciale cu ţările din A- rea a tot soiul de măsuri (SELA), ţările din zonă au mai juste şi mai bune, în | Informaţii Ia telefon nr. 16350 biroul
merica Latină şi cu cele protectioniste, măsuri afla raporturile economice inter- > personal, învăţămînt, retribuire.
în curs de dezvoltare. te în flagrantă contradicţie dispus pentru prima dată statale.
Numai în ultimii doi ani. cu interesele acestor state. de un mecanism liber de MIHAI FABIAN
se
Abonamentele
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : poştali şi dlfuzoril fac Ia oficiile poştale, factorii
voluntari
din
şi
întreprinderi
Nicolae Iîadiu, Gheorghe Călineseu. Tiberfu Istrate 2700 Deva : str. Dr. Petru Groza, nr. 35 instituţii.
(redactor şei adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 Costul uuul abonament : Zi lei pe 3 luni), 48 lei 111
Ravcl (redactor şef), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL ; Tipografia Deva, str. 23 August-, nr. 257 (pe 6 luni), % lei (un an),
