Page 21 - Drumul_socialismului_1979_10

Proletari clin toate ţările, unîţi-vă I
ANUL 'XXXI

NR. 6 817

DUMINICA,
7 OCTOMBRIE

1970

4 pagini — 30 bani

Vizita de lucru a tovarăşului

Nicolae Oeauşescu

In judeţele ilfov şi Ialomiţa

Tovarăşul Nicolae Geauşe.scu, dului se. opreşte pentru scurt producţie, care raportează cu
secretarul general al Partidu­ timp lingă lanul de porumb satisfacţia muncii împlinite
lui Comunist Român, pre­ al uneia din lcnnclc I.A.S. că s-a obţinut o recoltă bu­
şedintele Republicii Socia­ — Afumaţi, unde recolta se nă. Lanul dc porumb, cerce­
liste România, a efectuat sîm- ridică la mai bine de 5 200 tat. atent dc secretarul gene­
bătă, 6 octombrie, în cursul kg porumb boabe la hectar. ral al partidului, constituie o
dimineţii, o vizită de lucru Dar, din cauză că munca nu demonstraţie concretă a fap­
în judeţele lifov şi Ialomiţa, este organizată aşa cum ar tului că atunci cînd se asi­
inspectînd. la faţa locului, trebui, pentru a sc evita ori­ gură respectarea întocmai a
modul cum se acţionează în ce pierderi, în urma combi­ regulilor şi normelor agro­
agricultură, astfel îneît pînă nelor râmîn mulţi ştiulcţi. în tehnice şi rezultatele sînt co­
la 15 octombrie întreaga re­ drumul său pc tarla, tovară­ respunzătoare. Apreciind pro­
coltă să se afle în hambare, şul Nicolae Ccauşescu îi strîn- ducţia realizată Ia hectar, ca­
toate suprafeţele prevăzute să gc cu grijă dc gospodar, ce- litatea porumbului obţinui, to­ Aplicarea tu practicii a celor mai noi cuceriri în domeniul minier este o realitate
fie însămânţate. rînd ca elevii şi ceilalţi lo­ varăşul Nicolae Ccauşescu re­ elocventă in minele Văii Jiului. Fotografia reprezintă o imagine dintr-un abataj me.cani-
Secretarul general al parti­ cuitori ai satului să participe, comandă ca în viitor să 1 ic zat cu susţinere hidraulică. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK.
dului a fost însoţit de tova­ în urma combinelor, la cu­ redusă distanţa între rînduri,
răşii Angelo Miculescu, vicc- lesul întregii recolte. mărindu-sc densitatea plante­
prim-ministru, ministrul agri­ In continuare, sc merge în lor, ceea ce poate asigura un PRODUCŢIA DE CĂRBUNE
culturii şi industriei alimen­ zonele Fierbinţi, Dridu-Movi- spor apreciabil dc recoltă. So pagina a il-a
tare, şi Vasile Muşat, prim- liţa şi Goşcreui, secretarul ge­ Tovarăşul Nicolae Ccauşescu
secrctar al Comitetului jude­ neral al partidului examinînd, sc interesează, de asemenea,
ţean de partid Ilfov. de la bordul elicopterului, de mersul însămînţării griu­ ® In Consiliul unic agro­ rai se realizează cu motivări şi
In zonele agricole Afumaţi. mari suprafeţe agricole. Re­ lui, cooperatorii din Manasia industrial Tote.şti
Manasla, lîalaciu. ^Căzăncşti, tine atenţia faptul că, deşi asigurîndu-1 că în cîteva zile
Crunţi, Albeşti, Eehliu, de-â sc recoltează mecanizat, prea vor încheia această lucrare, PARA RĂGAZ promisiuni, ci prin muncă plină
lungul întregului parcurs al puţini oameni au ieşit pe în încheiere, lăspunzînd ură­
vizitei de lucru, de circa 2. >0 cîmp la celelalte munci agri­ rilor dc spor la muncă pe PE „DRUMUL de abnegaţie, bine organizată şi
:
kilometri, tovarăşul Nicolae cole, iar porumbul strins în care Ic adresează secretarul RECOLTELOR"
Ccauşescu a examinat, stadiul grămezi la margini dc tarla­ general al partidului, el ţin
acestor lucrări, a discutat cu le nu a fost ridicat şi trans­ să sublinieze că, aşa cum s-a 9 Toate forţele co­ condusă, prin ordine şl disciplină
mertibri ai cooperativelor a- portat spre hambare şi silo­ cerut, pînă la 15 octombrie
gricolc dc producţie şi cu zuri. vor termina iară pierderi cu­ munei mobilizate la Cu puţin timp în urmă, la oameni, ţinînd în special de
muncitorii din întreprinderi­ Dincolo de [Jrziceni. în zo­ lesul porumbului, îndcplinin- Petroşani a avut: loc o amplă planificarea, organizarea şi
le de stat, cu mecanizatori, cu na Manasia, un nou popas. du-şi angajamentul de a ob­ dezvoltarea şi creş­ analiză a modului cum sc conducerea muncii în abataje
cadre de conducere şi specia­ Aici, la lucru împreună cu ţine o recoltă medic dc 7 500 terea producţiei a- realizează producţia dc căr­ .şi dc disciplina tehnologică
lişti din unităţile agricole. oamenii se află şcla de ler- bune din Valea Jiului. Ca­ şi dc producţie, cu toate ele­
Secretarul general al parti­ mă a cooperativei agricole dc (Continuare în pag. a 4-a) gricole dre cu munci dc răspundere, mentele care intră în acest
ingineri, maiştri, brigadieri, capitol : întîrzieri şi absenţe
au adus în dezbatere o serie nemotivate dc Ia lucru, în­
de greutăţi, de lipsuri si ne­ voiri şi foi de boală, nefolosi-
TIMP SI REFERINŢĂ 1 ajunsuri cu care se mai con­ rea integrală a timpului e-
l’ectiv de lucru în subteran,
fruntă unităţile miniere din
acest mare bazin carbonifer al aprovizionarea tehnico-malc-
Orice om dornic să anii viitoarelor trei- lul şi oraşul în cure ţării, care au condus ia înre­ rială neritmică, întreţinerea .şi
facă un pas înainte în patru cincinale, să u- trăim, in mina, fabri- ţ gistrarea, de la începutul a- repararea precară a utilaje­
viaţa, să trăiască mai ca sau uzina în care 1 nului, a unor restanţe la pro­ lor şi. instalaţiilor şi — cu
, bine, visează să-şi tt- lingem imediat acel muncim. Este intere- } ducţia de cărbune brut. Vor­ urmare — frecventele defec­
5 propie ziua de miine, nivel dc bogăţie naţio­ sunt dc observat că azi \ bitorii au situat în prim- ţiuni electromecanice, munca
i să precipite timpul. Iar nală şl personală care unii trăiesc şi muncesc t plan cauzele obiective care superficială şi pe alocuri
! rind trăieşte o mare să asigure tuturor un Ia valoarea anului 1985 i grevează desfăşurarea în bu­ citiar dezordinea. Calcule cla­
i bucurie, ar da orice să şi chiar 1990, iar alţii \ ne condiţii a activităţii mi­ re raportate la aceşti factori
ţ oprească in loc clipa. înalt nivel de frai. de transpira şi se zbat, ca l niere : ncconfirmarea unor re­ demonstrează că la fiecare
t să. dispară chiar accas- apa între maluri, pen- 1 1 zerve, înlîrzicrea materializă­ mină persistenţa tor a gene­
1 lă dimensiune funda- Ci i v i c a Ini împlinirea sarcini- ţ rii unor programe de dotare rat pierderea unor mari can­
ţ mentală a existentei lor la zi. Minerul Tra- \ (clinică şi de mecanizare a tităţi dc cărbune dc la în­
t noastre. Dar dc ce rr- ian Pop de la Uri câni t lucrărilor miniere, neadapla- ceputul anului în curs. Ce în­
/ pel aceste adevăruri cultură, de edilitate. se destăinuia : ..Cred ■ rea Ia condiţiile dc zăcămînt seamnă aceasta ? Că in pri­
\ banale? Pentru că sini că am trimis larii, eu 1 diri Valea Jiului a unor ma­ vinţa educării şi perfecţionă­
mulţi, semeni al tăror 7 oale vor veni la tim­ şi ortacii mei, aiita i şini şi utilaje modeme, pre­ rii cadrelor se acţionează încă
etalon timp are un pul. lor. însă nu de Ia cărbune incit, socotesc i siuni şi temperaturi excesive, sporadic, fără suficientă fer­
conţinut, [ora te oscilant ' sine. ci prin eforturi ci sîntern cam prin t frecvente intercalaţii de. steril mitate şi forţă dc convingere,
I cîtid privesc interesele bine coordonate. tot­ -000“. Colectivul sec- ţ şi infiltraţii dc apă, insufi­ că în uncie unităţi sc face
i tor. pe de o parte, şi torului IV de la I.u- t cienţa forţei dc muncă ele. rabat dc ia disciplină, că ac­
i interesele altora, pe de odată este evident, că Sînt, desigur, cauze reale, ca­ tivitatea ric organizare a
^ alia parte. putem scurta aceste O. IGNAŞCU | re pun încă probleme serioa­ muncii, dc control şi îndru­
mare nu se exercită cu toată
i Deşi aur. ar ¡i larii termene Iu scara ţării, (Continuare ţ se în minele Văii Jiului, că­ exigenţa şi responsabilitatea.
C.A.P. t.eşnie. Mecanizatorul lucian ' să Ireaiă ca fulgerul ba şi mai rapid, in sa­ în pag. a 3-a) f
nobar îşi aduce o contrtbnţie de seamă la rora nici conducerea Combi­ Si mai înseamnă ceva: anu­
recoltatul mecanic al porumbului. natului minier din Petroşani me că unele cadre dc condu­
şi nici ministerul de resort cere s-au obişnuit să treacă
mi îe-au găsit încă rezolvarea-. cu vederea anumite lipsuri şi
nuri de consum în valoare Nl Ml- : sc pair că la Bu­ • SUP ARAREA ARMI- Deşi nu cu suficientă fer­ neajunsuri, să ¡ustifice în fel
de 2.7 milioane lei. nda jumătate din bărbaţi sc NEI FRENT, una d’nlre oc­ mitate şi convingere, cu a- .şi chip uncie stări de lucruri,
BUNILA • ÎN CINSTEA CONFE­ numesc Aron. le. 9 femei ce alcătuiesc gru­ cca exigenţă şi responsabilita­ să facă promisiuni fără ca
RINŢEI COMUNALE DE # ŞCOALA GENERALA pul vocal din saLul Pocnită te carc-i caracterizează pc co­ acestea sa aibă un suport
PATID, care a avut; loc joi, numără doar.38 de copii. Voinii, vine dc la aceea că munişti, unii au subliniat şi
*1 octombrie, colectivul de Dar cît dc harnici sînt ei, anumite carenţe generate de (Continuare in pag. a 3-a)
• O ŞTIRE ciliij joi 4 muncă dc la cariera de mar­ dumnealor, „grupul vocal“,
oclombrio lu gazeta dc pe­ mură Alun a dat peste plan micuţii ! Au adunat .şi pre­ nu sínt solicítale mai mult
dai în aceste zile peste 600
rete. u Comitetului comunul 10 mc marmură bruia. Re- kg măcieşr, 600 borcane în spectacole. Frumoasă şi
dc partid ..spunea“ că, pînă nobilă supărare, care vor­
la 1 octombrie, din cele 3 beşte despre marea dragoste
CÎ.A.P. ale comunei s-au pre­ pentru frumos, pentru (in­
dat la fondul c!e siat 361 terul popular, a acestor fe­
11 1 lapte şi 3 871 kiţ lină. Cu mei de pădureţii.
aceste cantităţi, sectorul so­ « DUPĂ APRECIERII.E
cialist şi-a depăşit prevede­ numita marmură de Alun pentru conserve. 280 kg ma­ UNUI LUCRATOR AU
rile din plan. în acelaşi care duce peste mări şi ţări culatură. In ziua documen­ POSTULUI DE MILIŢIE
lirnp, diri gospodăriile popu­ taima întreprinderii ..Mai­ tării noastre, la Bunila se BUNILA, oamenii dc prin
laţiei s-au mai predat 69.1 muţa* din Simcria se sena­ recoltau cartofii dc pc lotul aceste locuri sînt oameni li­
1
tone carne în viu şi 33 lil te dintr-un sătuc din inima ţi­ şcolar. Se contează pe o pro­ niştiţi. Activitatea contraven­
lapte de oaie. nutului pădurenilor. Oameni ducţie de circa 1 000 kc r ţională c scăzută iar cea in­
fracţională c şi mai scăzută.
O SCHIMBI:L DE MĂR­ de nădejde ca Aron Popa, cartofi care vor li predaţi Ultimul proccs-vcrba! dc
FURI ÎNTRE ORAŞ ŞI Aron Oprişan. Aron 1 Iei- tot la iondul de stat. Nu. contravc.bţie c datat li) sep­
SAT funcţionează bine în ban muncesc cu mult tolos nu se scot cartofii prea tîr- tembrie.
acest colţ dc ţinut al pădu- la scoaterea ei de sub înve­ ziu. La Bunila. primăverii** ION CIOCURI
renilor; o dovedeşte faptul lişul de pătimit. vin mai tîrziu iar verile sînt
că anual lor li se vinci bu- © APROPO, DE PRE- mai scurte. (Continuate în pag. a 3-a) UL'NKBOARA. Vechiul şi notll se îmbină armonios pr*-
tutimleni in oraşul sidertirgislllor.
Fot-o ; VIRGlh 0NO1U