Page 23 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 23
UMINICÄ, 7 OCTOMBRIE 1979 Pag. 3
'1
cuvînt, zile, săptămîni lun LA REVEDERE, tru deplasarea specială a
Salonul cârtii gi şi chiar ani. Cititorul — PĂDURE unei maşini în unitatea
pe de altă parte •— este cel dumneavoastră ?
care aspiră să se recunoască După 39 de ani la vo
Intrat dc acum în tradi bila şi lapidara profesiune în cărţile pe care le străba
R • ţie, aşteptat odată cu fie de credinţă a bălrînului lan, şoferul Varliegyi Zol- NU MAI FACEM
omiciliu te, să afle cîte ceva despre tan, de la I.F.E.T. Deva, GREUTATI
care nouă toamnă, Salonul Miron Costin: „Eu voi da sine sau despre ceilalţi, să
judeţean al cărţii îşi des scama de ale mele, cîte comunice cu scriitorul în a ieşit la pensie. 39 dc socială de la întreprinde ŞANTIERULUI !
itru co chide mîine porţile. Timp scriu“. Precum orice creaţie cîtcva probleme care îl ob ani pe drumurile publice rea de lianţi Deva, a con
le lui — fără evenimente de cir De curîtid, în raidul în
de o săptămînă, în foaierul cu destinaţie socială, păs- sedează : cine sîntem, care semnat în bilanţurile luna
Casei de cultură din Deva, trîndu-şi, fireşte, caracterele ne sînt rosturile, care dato culaţie. Din aceştia — 21 re ale întrecerii cum se treprins pe şantierul dc lo
cititorii vor avea imaginea specifice, creaţia spiritului riile, libertăţile, orizonturi de ani la l.E.E.'T. Deva, stă cu realizarea planului cuinţe din Haţeg, aflam
rii completă a ceea ce s-a gîn- se află şi ea vegheată de le. El ştie sau, în cel mai pe toate drumurile pă la ciment, a publicat răs că patru constructori —•
ei durilor din judeţ. Alaltă Gheorghe Alimpcscu, -Cor
git, imaginat şi scris în do semnele severe ale dăruirii rău caz, intuieşte că o car punsuri ale conducerii u-
;al : U- meniile social-politic, ştiin şi responsabilităţii. te trebuie săi-i fie sprijin, ieri dimineaţă, „Zoii nităţii referitoare la mo nel Drăgoi, Gheorghe
ţific, economic, literar şi ar să-i ofere un răspuns sau baci“ — cum îi spun dul cum se va acţiona şi Vîrtopeanu şi loan Vlăi-
nitoarea toţi cei care-l cunosc •— coni — fac greutăţi une
tistic. Inlilniri cu editori şi să-i deschidă o perspectivă. cu ce rezultate pentru re
npiona- scriitori, seri de autografe Consemnări A scrie cărţi înseamnă a a predat autoturismul cuperarea răinînerilor în ori şantieruluimai beau,
le volei 1-IID-1216 colegului său nu respectă programul de
ânia — sau recitaluri dc poezie vor nu trăda această încredere. loan Andrei, mai tînăr cu urmă. lucrat Firesc, asemenea a-
feri de rutină şi monotonie, O carte de ştiinţă ori de In atmosfera elevată şi La nişte cereri şi dârin-
ii ca Ti vreo... 30 de ani la volan bateri trebuie criticate,
pia Sa- dînd totodată un aer sărbă gîndire socială, politică, fi calmă a Salonului cărţii, în decît înaintaşul său. Cu ţe manifestate, Oficiul ju pentru a fi înlăturate. Du
a A), toresc fiecăreia dintre zilele lozofică este rodul unor în timpul fericitei conjuncţii cîteva zile în urmă, „Zoii deţean de difuzare a pre pă apariţia notei critice
directă acestui autentic festival al delungaţi ani dc cercetări, dintre producătorul bunuri sei a asigurat începînd cu
i — re ideilor. observaţii, meditaţii şi, nu de lor materiale şi cel al valo baci“ a făcut ultimul drum luna mai a.c. transportul în ziar, cei patru construc
tori ne-au scris: „Că nu
oficial cu maşina la pă
ci ir ectă in ceea ce-l priveşte pe puţine ori, rodul suprem al rilor spirituale, se pot afla, dure, de la care şi-a luat ziarului în fiecare dimi muncim 10 ore pe şantier
meciul dincolo de sărbătoarea cli neaţă cu maşina la Chişcă-
i ase ii Un scriitor, un asemenea Salon unei întregi vieţi de mun rămas bun. daga. Rezultatul: 3 abo este adevărat, dar în stare
nţa clin al cărţii îi resuscită de fie că. Un roman este o con pei, prilejuri, întotdeauna de ebrietate nu mai venim.
strucţie la care un scriitor profitabile,
meditaţie.
de
care dală lulburălpre în
matului trebări asupra îndatoririlor munceşte singur luni şi ani Celebrul vers arghezian — I CE IMPIETEAZĂ namente pe luna octom Nu mai facem greutăţi
). Ger- PĂTRUNDEREA brie la o întreprindere cu şantierului“. în ce ne pri
şi a responsabilităţii sale. şi care se ridică rînd cu „Carte frumoasă, cinste cui PRESEI sute de comunişti, cu veşte, cînd o să munciţi e-
„Calva- Căci, meditînd asupra cin rînd, aşa cum o zidire se te-a scris“ — nu se vrea o LA CHIŞCADAGA ? peste 1000 de oameni ai xemplar şi o să fiţi prin
6 stirii de care este de pre înalţă piatră cu piatră. O deşartă laudă de sine, ci un muncii. Nu consideraţi, tre cei mai harnici con
tutindeni înconjurai efortul poezie este o operă de ar subtil îndemn la o reciprocă Ziarul nostru a scris cu tovarăşi din comitetul dc structori, sîntem gata să
igramul I creatorului, e imposibil să tizan bijutier, cizelată cu preţuire a celui ce scrie şi destulă regularitate despre partid al l.L. Dcva-Chişcă- vă lăudăm faptele dc mun
tiu-ţi aminteşti de memora- asiatică migală cuvînt cu a celui ce citeşte. activitatea economică şi daga, că c prea puţin pen că. Aşteptăm...
itou
Palma“,
ă. Pro-
iourilor
1
(Urmare din pag. I) O PENTRU CETĂŢENII Ceea ce au colectat copiii Bunila dc aprecieri pentru
3RIE CARE CONTRACTEAZĂ de Ia şcoală, comitetul dc modul în care faceţi aprovi Timp şi referinţă t
al : U- CU STATUL ANIMALE zionarea comunei.
i-Napo- © SE FAC EFORTURI DE CARNE, în condiţiile femei, unităţile de comerţ (Urmare din pag. I) al comodităţii dc gîndire ^
icureştj pentru repunerea în... stare (acestea mai puţine, pen • în SATUL POENIŢA şi faptă. Am un cunoscut \
repriza dc spectacol a teatrului de legii, statul acordă furaje tru că se pare că ambala VOINII, mai mulţi cetăţeni peni, acolo unde muncesc care, deşi e un foarte bun i
amatori din comună. In pre la preţuri avantajoase. Ar
limba jele colectate de la popu a căror principală ocupaţie Constantin Lupulcscu, Va inginer miner, se mulţu- )
zent se fac repetiţii în ve fi dorit să profite de acest lentin 7 of ană, Ion Sălăgean ineşte să fie.. funcţionar \
derea primului spectacol cu avantaj şi cetăţenii din Bu laţie le dau bătaie de cap este creşterea şi îngrijirea şi 'Teodor Boncpdo, au pus te într-un birou de triat fac- I
piesa „Cocoşul cu două nda, dar pînă în 4 octom în plus gestionarilor) se a- animalelor au îngrădit tere
cultură melia de nădejde a mineri turi şi să citească toată ?
ică TV creste“. Să fie... cu specta brie ci nu primiseră porum f!ă încă la Bunila, deşi e nuri de păşune mai mult dc- tului modern, mecanizînd ziua romane poliţiste. 1
tori mulţi şi cu activitate bul la care aveau dreptul vremea pusului de iarnă şi cît permite statutul C.A.P. abatajele dătătoare de
—Ai cîştiga de trei ori
«ştiinţi- bogată. pentru animalele predate. se simte în oraşe o lipsă a- comori. Fraţii Nicolae, mai mult dacă ai lucra în
: „Cei O IN FAŢA MAGAZI- Sigur, porumb la baza din cută dc borcane. şi astfel păşunea C.A.P. a Gheorghe şi Ion Poslola- meseria pentru care te-ai
tot „intrat la apă“. In satul
Episo- che au pus cărămidă peste pregătit — am îndrăznit
cărămidă, ridicînd din te să-i spun într-o zi.
B5Sg B U N I L A melii, la Haţeg, Deva şi în — Da... însă ar trebui J
Valea jiului peste 3 500 de să umblu din abataj în a- ţ
adevărat
bataj şi să mă frămînt C
apartamente, Un
Hi oraş. Deci etalonul timp pentru orice problemă de }
variază în funcţie de voin producţie... }
R.ulio-
prcsci; ţa şi priceperea oamenilor, — Şi, ce, foştii tăi co
-utieră; de capacitatea celor pe ca- legi pot umbla şi tu nu ?
latelor; . .«'i-»*-' rc-i au în frunte. Aşa cum Erai printre primii în pro
U; 12,00
; 13,00 stă în puterile noastre, ale moţie, ai dovedit-o în pri
ortret : tuturor, să ajungem mai mul an...
Unda repede pe treptele anilor — la nu-mi mai face
— in-
pulară: 1985—90, perfecţionîndu-ne morală! Cîştig mai puţin,
; 17,15 în felul de a lucra şi gîn- cheltuiesc mai puţin, şi-s
18,15 di, în promovarea adevăra mulţumit.
10 Mu- telor interese obşteşti.
20,00 Mi -am amintit că-i za
i in re Din păcate unii n-au de darnic să strecori pietre
ci de cît vid în clepsidra cu care preţioase în mîncarea unei
adiote- îşi măsoară ceasurile. Pri anumite vietăţi, pentru ca
ul me-
nnări ; vind cu indiferenţă ceea re etalonul timp se risipeş- 1
e; 22,00 ce au, sînt din cînd în cînd te în acţiuni lăturalnice şi I
anora- deranjaţi dc dorinţe vagi nesalisfăcătoare, drept pen- 1
ng tie
t ştiri ; dar le lipseşte voinţa de tru care mi-am văzut de I
nuzical a se smulge din stagnare, muncă, scriind rîndurile de I
L de a spinteca valid călduţ mai sus. i
La Bunila, ca în toate satele hunedorene, noul e la el Frumosul port pădurenesc este mîndria acestor femei.
acasă, fie că o vorba de edificii publice sau de gospodăriile Este in el hărnicie, fantezie, dragoste de frumos şi dc pă- Una pe săpfămînă
ii gre- oamenilor. mînt românesc.
acasă
); Sa-
ii; SI-
iricorn NULUI SĂTESC din satul Hunedoara este. Au fost re • SATUL ALUN este în Alun sînt mai multe cazuri
ŢMure- centru de comună se află partizate cantităţile nece prezent aprovizionat cu pîi- de cetăţeni care au părăsit
Jn tre- un obiect. Dacă şi-ar exer sare şi pentru contractanţii
căra) ; ne prin magazinul sătesc dc satul, nu mai aduc nici
îstruc- cita funcţia propagandistică, de aici. Dar porumbul nu la Bunila. Toate bune, nu
; CA- s-ar numi gazeta de stradă vine singur la Bunila. Tre un fel dc contribuţie în co
îi (Ca- „Reflector“. Aşa, fără nici mai că, pentru a cumpăra mună, în schimb beneficia
C.IUC ; buie adus. Adus prin intere pîine, oamenii mai pierd 2-3
aerul); un element pe „faţada“ sa, sul de care ar fi trebuit să ză de cei 30 ari de teren
(Mine- fără nici o funcţie, l-am dea dovadă unităţile comer ore bune. cu drumul de la care se atribuie prin
ntimul Alun Ia Bunila. Ar exista o
ol din numit simplu : obiect. în ciale din comună. soluţie. Maşina care vine cu statut cooperatorilor. Con
); Ul- conferinţa comunală de © COMITETUL COMU siliul popular comunal şi
ilica) ; pîine la magazinul din Go- U.J.C.A.P. trebuie să pună
mtieră partid, munca de propagan NAL AL FEMEILOR a vîjdia să aprovizioneze cu a-
Mln- dă în comună a fost încre confecţionat costume pădu- ordine în această problemă.
ilunci- cest produs şi magazinul de
tanste- dinţată unui tovarăş nou, tî reneşti pentru păpuşi, pe la Alun. Nouă ni se pare In definitiv există O' lege a
lerul); năr şi cu putere de muncă. care le vor prezenta în cu- fondului funciar în care se
munci avantajoasă soluţia. Să nu
rncito- Să sperăm că „Reflectorul“ rînd la o expoziţie ce se va ne scumpim la tărîţe, tova spune cine şi în ce condiţii G4VCO
Ul ilU- va căpăta astfel mai mare organiza la Deva. A colectat răşi de la I.C.S. alimentara . poate beneficia de roadele
111 Cito- putere de... reflecţie. C. GAVRILA
ietenii şi circa 500 de borcane. Hunedoara. Vă bucuraţi la pămîntului. Fără cuvinte.
inclto-
d aiă-
ioiem- (Urmare din pag. 1) ne din luna septembrie, ca şi
presul PRODUCŢIA DE CĂRBUNE din lunile anterioare, pune se
Elibe-
— se- 9 rioase semne de întrebare. Şi
ÎEOA- solid, realist. Poate aşa este nu doar la minele amintite
irticu- mai comod, dar practica a acţiona mai insistent pentru I.M. Vulcan activitatea de Ing. Carol Schreter, Uri- întărirea ordinii şi discipli mai sus, ci la aproape toa
merge
RAD : dovedit că este cît sc poate completarea efectivelor, în producţie cunoaşte o îmbună cani: Introducerea în acest nei. îndeplinirea planului pe te din bazinul Văii Jiului.
Steaua dc dăunător. deosebi în cărbune, şi pentru tăţire faţă de lunile trecute an a patru complexe meca acest an este condiţionată de Este evident că multe lipsuri
Con- De la analiza la care ne mecanizarea lucrărilor, vom cînd nc-am confruntat cu o nizate şi a unei mari combi primirea unui nou complex persistă, unele acţiuni între
lerul);
nina); am referit în introducerea a- pune un accent mai mare pe scrie dc greutăţi. Am întărit ne de înaintări, în condiţii mecanizat. Nădăjduim - că îl prinse sînt încă timide, sc a-
altă. cestui material am reţinut a- lucrările de investiţii, dc pre disciplina, am repartizat ca tectonice grele, insuficienţa vom îndeplini. duc justificări şubrede, nu se
firmaţiile angajante, optimis gătiri şi deschideri — unde dre tehnice pe schimburi şi forţei de muncă şi unele a- Măsuri bune, angajamen pune frîu ferm comodităţii,
te, a trei directori de mine avem cam mari rămîncri în formaţii de lucru, ne pre bateri tehnologice şi discipli te ferme. Iată însă că într-o superficialităţii şi indiscipli
— specialişti cu multă expe urmă —, vom extinde trans ocupăm dc mecanizarea mai nare ne-au pus multe proble singură lună — septembrie nei, nu se munceşte cu toată
rienţă profesională şi prestan portul pc benzi în subteran, largă a lucrărilor, urmînd să me. Pe unele le-am depăşit, a.c. — I.M. Lonea nu a rea dăruirea şi abnegaţia munci
ţă în colectivele pc care le ne vom organiza mai bine creştem de la unu la şase torească. Şi nu este timp de
lentru conduc. munca. Mai ales că în 1980 complexe de abataj şi să rea pe altele ie avem în. atenţie lizat 8 668 tone de că; bune vorbe, de motivaţii, de anga
Ing. Gheorghe Feier, Lo- planul minei Lonca va fi lizăm zilnic cel puţin 35 ml pentru soluţionare. întrucît faţă de plan, I.M. Vulcan a jări formale. Ţara are ne
cerul singura soluţie a realizării
>r că- nca: Două sînt direcţiile mai mare decît în acest an la lucrările de pregătiri, înregistrat o restanţă de 8 578 voie de cărbune. Minerii au
Vintul principale în care trebuie să cu 15—20 la sută. Ne anga pentru a ne putea înde planului este azi mecaniza tone, iar I.M. Uricani a ră datoria să-l aducă din sub
Lnten- rea, am luat măsuri cores mas datoare cu 1516 tone.
i sec ne orientăm preocupările în jăm să ne realizăm ritmic plini sarcinile deosebit de teran la ziuă. Iar cei care le
atura lunile viitoare şi în anul ur sarcinile în ultimele luni ale mobilizatoare din anul vii punzătoare, ne ocupăm de Sigur, în minerit, măsurile au coordonează activitatea să le
între mător : realizarea ritmică a anului. tor. Prin măsurile pe care perfecţionarea şi policalifica bătaie mai lungă, efectul lor asigure tot ceea ce ic trebuie
axima planului şi dezvoltarea capa Ing. Gheorghe Dumitraş, le-am luat ne vom realiza rea cadrelor, de dezvoltarea nu se produce imediat. Dar pentru ca munca în abataje
cităţilor dc producţie. .Vom Vulcaa: In ultima vreme la planul pe acest an. capacităţilor dc producţie şi situaţia producţiei dc cărbu să ic fie spornică.
