Page 26 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 818 Q
In pregătirea Congresului al Xll-lea al F.C.R. '¡'EUE
9,00 Teleşcoa
10,00 Film se
Compan
Ewing-
Toate apartamentele acestui Imagini ale unei slabe conduceri ie,ooTelex
16,05 Tcicşcoa
16,30 Curs de
a activităţii economice 16,50 Din ţări
17,15 Antilopa
m să fie predate la termen ! 17,40 Japonia
18,10 Almanal
Adunarea comuniştilor or ective şi subiective care au generale. 18,25 întrebări
Dezbaterile din cadrul con programări) dar panourile tot tînd cauzele unor rămîneri ganizaţiei de bază din ca determinat producţii agricole Evidenţiind asemenea nea Pc mar;
Iui de D
ferinţei de dare de scamă şi nu sosesc în şantiere. în tri în urmă, au făcut propuneri drul brigăzii Fintoag a slabe. La porumb vom ajun junsuri, criticîndu-le cu as 18,50 1001 de
alegeri a comuniştilor de la mestrul acesta, în loc de 16 concrete, care să ducă la re C.A.P. Ohaba a reuşit să a- ge abia la 1 300 kg boabe la prime, adunarea generală a 19,00 Telejurn
Şantierul IV al I.G.S. Hune tronsoane prefabricate, cîte cuperarea unor restanţe. nalizcze o arie problematică hectar. Grajdul nu este co organizaţiei de bază a ales 19,20 In intim,
greşului
doara au stat permanent sub trebuia să primim pentru blo — Pentru a nu mai avea largă începînd cu problemele respunzător pentru iernatul un nou birou şi a adoptat Partidul!
semnul cerinţei subliniate re curile din Micro 15, am pri greutăţi cu panourile prefa economice şi terminînd cu vitelor, p-aiele nu s-au putut un plan de măsuri care să 19,35 Urgenţe
cent de secretarul general al mit doar 6. Cum să muncim, bricate şi pentru a putea in cele privitoare la formarea balota din lipsa balotierei. ducă la îmbunătăţirea acti 19,50 S eară d
istorie o
] r.rtidului, tovarăşul Nicolae dacă nu avem cu ce ? tensifica ritmul de construc şi dezvoltarea conştiinţei so Griul s-a recoltat tîrziu, cînd vităţii în toate domeniile şi, Goncear
Ccauşescu, în cuvîntarea la Atît darea de seamă prezen ţie al blocurilor, propun ca cialiste a membrilor coopera boabele au început să încol în special, în cel al creşterii 21,35 Telejurn
Consfătuirea de lucru de la tată în faţa comuniştilor cît şi planşecle din prefabricate şi tori. ţească în spic. producţiei agricole vegetale şi
C.C. al P.C.R., care arăta că unii vorbitori (Gheorghe Ma pereţii interiori să se execute în cele din urmă, însă, Maria Furdcan, brigadieră vedere modul în care trebuie i im
animaliere. Măsurile au în
trebuie luate toate măsurile tei, Vasile Faur, loan Ţoan- în poligoanele din cadrul printr-o expresie elocventă a zootehnică :
ca, în lunile care au mai ră ţă) au arătat că în şantiere, şantierelor, iar panourile ver simţului datoriei şi al priori — Nu se lucrează cu des să se acţioneze încă din cam
mas din acest an, să se reali ticale în cadrul secţiei de pro tăţilor, comuniştii au raportat tulă tragere dc inimă şi or pania din această toamnă. BUCUREŞT
zeze planul de locuinţe, să se Sarcina prioritară ducţie industrială. De ase tot ceea ce a întreprins or ganizat, rămîn destule porţii Campania dc însămînţări dc dioprogranîul
asigure oamenilor muncii con menea, întrucît în această pe ganizaţia de bază la rezul nelucrate. Producţia de lapte toamnă, de pildă, va trebui Radiojurnal ;
presei; 8,10
diţii bune de locuit în con a comuniştilor rioadă trebuie să urgentăm tatele economice, la produc este slabă din cauză că nu-i încheiată pînă cel tîrziu la diilor; 9,00 B
formitate cu prevederile pla de la Şantierul IV activitatea la finisările exte ţie. Spre edificare vom repro bun fînaţul, iar mulgătorii 15 octombrie. 9.05 Răspund
nului. rioare şi cele interioare, avînd duce pe scurt din cuvîntul din sat nu execută la timp Au fost adoptate, de ase lor; 10,00 Bu
Al ten;
10.05
— Este adevărat — subli un volum marc de lucrări, cîtorva participanţi la adu mulsul vacilor din fermă. menea, măsuri pentru ridica folii; 10,25 An
nia, în cuvîntul său, comunis la loturi, se mai semnalează cred că ar fi bine să se or nare. Alţi vorbitori au semnalat rea calităţii vieţii interne dc rlc „Doina 13
tul Ştefan Fira, şeful lotului numeroase cazuri de indisci ganizeze, în cadrul şantieru Iosif Şerban, brigadier : un alt şir de lipsuri, derivînd partid, prin care să se asi Caransebeş ;
Buletin
11.00
I — colectivul nostru se pre plină în muncă. în 8 luni pe lui, un loc de zidari-finisatori. — Se cere ca organizaţia din slaba exigenţă pe care gure o mobilizare mai activă Atlas folclor!
zintă la adunarea de alegeri şantier s-au înregistrat 552 In momentul de faţă ei sînt de bază să mobilizeze mai a dovedit-o fostul birou al a tuturor membrilor coopera premieră ra
cu rezultate bune. Am predat ore/om absenţe nemotivate şi împrăştiaţi în tot şantierul şi bine membrii cooperatori la organizaţiei dc bază faţă de tori la efectuarea lucrărilor a- Radiopublicit;
tin
de
ştiri;
în cele 8 luni din acest an peste 2900 ore/om învoiri. de multe ori fac alte munci. lucru, participarea e foarte neajunsurile ce se mani gricolc la timp şi de calitate moara folclo;
573 de apartamente. Dintre — Se pierde foarte mult Concentraţi toţi la un singur slabă la muncă şi se fac lu festă în unitate. Astfel nu corespunzătoare. Adunares 113,00 De la
acestea 99 sînt predate supli timp în şantiere, la începutul loc de muncă, în mod sigur crări de slabă calitate. Secţia a fost abordat combativ fap evidenţiat cu putere neCV Clubul curioţ
diojumal
;
mentar. Dar să nu uităm că, şi la sfîrşitul zilei de lucru — vor da un randament mai de mecanizare nu ne-a ajutat tul că lucrările din campanii tatca ca această organizaţie nato econon
în acelaşi timp, mai avem şi releva . comunistul Nicolac mare. (Nicolac Sîrbu, şeful lo la strînsul recoltei şi a paie le agricole se execută cu în- de bază să fie sprijinită în neri în ţar
unele nerealizări. Pentru a- Moraru, normator. De aseme tului IV). lor. tîrzicrc şi dc slabă calitate mod sistematic şi mai consis muzică uşoar
şt
cestca, o parte din vină o nea, mulţi lucrători părăsesc Noul comitet de partid — V. Ichim, şeful fermei dc pentru că membrii coopera tent de către Comitetul co letin do
rele serii ; ;
purtăm noi, cei de la loturi, locurile de muncă pentru a-şi care a fost ales în cadrul ovine : tori şi le fac mai întîi pe ale munal dc partid Lăpugiu. ai cîntecului
dar, să nu se supere tovarăşii rezolva diferite probleme per conferinţei — trebuie să ac — Au fost condiţii şi obi- lor, apoi văd dc interesele I. P. România — p
contemporan;
din conducerea întreprinderii, sonale. Afirmaţiile melc se ţioneze fără întîrzicre pentru ria pămîntui
o parte le revine lor. Datorită bazează pe observaţii concre concentrarea tuturor forţelor 21.00 Buletin
Cadenţe sonc
lipsei panourilor de prefabri te, făcute la multe locuri de în direcţia realizării integra intr-o oră ;
cate, avem la ora actuală muncă. Or, cui, dacă nu co le a planului din acest an, Mobilizare intensă la strîngerea muzicale; 2;
ridicate 10 fundaţii, dar nu a- muniştilor, le revine sarcina concretizat în apartamente Hunedoara : aspect dc stop muzical
vem cu ce să înălţăm blocu de a acţiona cu hotărîre pen confortabile, de calitate, pre muncă do la fabrica de în
călţăminte.
desfă
se
Aici
rile. Facem tot felul de pro tru curmarea acestor stări de date oamenilor muncii hune- şoară o susţinută activitate recoltei şi însămîniări!
gramări, reprogramări şi para- lucruri. doreni, în pregătirea frontului pentru realizarea nnor pro C i n e
reprogramări pentru prefabri Numeroşi comunişti, care au dc lucru pentru anul viitor. duse de cea mai bună ca (Urmare din pag. 1) zatorii Nicolae Şerban, Ion Wh*» irfrfjSfflM
cate (numai eu, în. 6 luni am luat cuvîntul (Teodor Mitran, litate. Surdu, Ion Botescu, Aurel DEVA: Pe
făcut peste 630 de asemenea Victor Ţîrvulca şi alţii), ară- MinCEA LEPADATU Foto : VIRGIL ONOIU nizarc a muncii, deoarece Cînda şi Nicolae Surdu. Pe mentului 99 i
timpul este favorabil efectuă inginerul şef Romi Cristea şi să-l împuşcă)
HUN
(Arta);
Cooperativă rii lucrărilor agricole, acest pe şeful fermei zootehnice, Ni toarcerea rac
cu depăşiri lucru fiind demonstrat con colae Fistiş nu i-a văzut ni Lovitură pe 1
unu
Moartea
vingător de către mecaniza
meni prin unitate. In lipsa
;
structorul)
la toţi indicatorii torii de la C.A.P. Căstău şi lor, treburile din unitate se Mihail, ciine
Personalul din cadrul Coo dc către cooperatorii din alte desfăşoară după inspiraţia me rea); Cum
perativei do consum Beriu unităţi, care duminică au canizatorilor şi a cooperatori prinţesă (7
(preşedinte Ion Dînşoreanu) lor. Conspiraţia
depune eforturi susţinute pen participat la culesul porum blica) ; LUPI
(Culturi
lege
tru a-şi onora exemplar sarci bului.
nile ce-i revin. Edificator în CU UŞILE FERECATE vă văd (Mim
acest sens este şi faptul că, CAN : Ultim)
toresc) ; LOI
faţă de prevederile planului pe UNDE SÎNT copilăriei m
trei trimestre, s-au înregistrat La brigada din Spini a
depăşiri cu 89 mii lei la desfa SPECIALIŞTII ? C.A.P. Turdaş n-am putut a- PETRILA :
cere, 37 mii Iei la prestări ser — seriile I-H :
vicii, iar la achiziţii cooperati Pe preşedintele C.A.P. Din fla nimic despre acţiunile ce ANINOASA
(Muncitoresc)
va s-a Încadrat in indicatorul s-au organizat duminică, deoa
slunea
stabilit. Intre altele, amintim eu Mare, Aurel Găulea, -l-am rece uşile de la sediu eraju seriile Cap (
I-II
că au fost deschise noi secţii găsit acasă, trebăluind la un ferecate din seara zilei ^pr'ect\ ORAŞTIE ; I
de prestări servicii ca : tini- autoturism. Ne-a spus că re
chigcrie, cojocărie, zugrăveli. dente. Dacă oamenii ar fi fost~ s tă (Patria) ; i
căra) ; GEOi
Cu cele mai bune rezultate se coltatul porumbului începe de mobilizaţi la recoltat, ar fi sul roz (Cas;
situează magazinele din Căstău luni (deşi se putea lucra şi fost foarte bine. în cîmp însă, HAŢEG ; Pi
(gestionar Eleonora Sălăjan) şi ono
Cucuiş (gestionar Laurean Fl- duminică — n.n.). Aici dumi în lanurile de porumb, dom goste şi Hor
BRAZI:
lipeţ). nică au lucrat numai mecani- nea o linişte desăvîrşilă. maimuţa ; c
peste ani (Ca
SIMERIA: Ul
zbor (Mureşt
(Lumina)
(Urmare din pag. 1) raţii este mulţumitoare, apro tra şi Bolek
In activitatea de întreţinere şi reparaţii a maşinilor piata dezvoltare a unităţii — (Minerul).
lek
prin intrarea în funcţiune a
noi şi importante capacităţi
în baza normativelor în' vigoa şi utilajelor este necesară urgentarea dc producţie -— ne va pune
re, de pe un an pentru celă probleme. Va trebui să luăm
lalt —, iar materializarea lor de pe acum măsuri, să ne or
Concursul c
se urmăreşte pe teren, de că ganizăm mai bine munca, să 1979 :
tre lucrătorii din serviciul me- saltului la o rouă calitate ne sporim spiritul de auto A.S.A. Tg. A
cano-energetic şi prin rapor exigenţă şi responsabilitate. Steaua
tările din partea responsabili că, pînă la „foarte bine", mai reparaţii, întreţinerea defec derii am întocmit şi un pro tea fi prevenit. Este şi opinia într-adevăr. Dacă, în pre „U“ Cluj-Na;
Dinamo
lor cu reparaţiile şi întreţine este drum lung. De aceeaşi tuoasă a unor maşini şi in gram concret de măsuri, dar unora dintre interlocutorii noş zent, activitatea de producţie Politehnica I;
rea din fiecare secţie a între părere este şi inginerul Dra- stalaţii, se reflectă în calita soluţionarea'prevederilor face tri de la I.V. Călan. lp I.V. Călan decurge în con F.C. Baia I
prinderii. gomir Balintoni, şeful secţiei tea slabă a unor produse fi paşi foarte timizi. Biroul Răzbate însă o anumită do diţii bune, realizîndu-se şi dc- „U“ Craiova
Gloria Buzi
— Pe baza inventarierii a- mecanice, care efectuează re zice, în unele deranjamente şi C.T.G.-laboratoare nu poate ză de automulţumire, cu ni păşindu-se lună de lună pre F.C. Argeş —
tente a fondurilor fixe, a cu paraţiile capitale ale maşini stagnări ale fluxurilor tehnolo da certificate de calitate lu mic justificată şi care trebuie vederile de plan, activitatea Jiul Petro;,:;
noaşterii livretului fiecărui u- lor şi instalaţiilor din între gice, pe care I.V. Călan le crărilor de reparaţii atîta vre eliminată. Chiar şi părerea de revizii şi întreţinere nu se Politehnica T
Olimpia
tilaj, pînă la finele lunii no prindere. Reviziile şi repara înregistrează. Se ştie că în me cît serviciul mecano-ener- tovarăşului ing. Dumitru ridică la nivelul exigenţelor, Sportul stud.
C.S. Tirgovi
iembrie a.c., noi punem la ţiile curente le execută perso lumina cuvîntării secretarului getic nu elaborează documen Bucur, directorul I.V. Călan, prin aceea că nu s-a trecut S.C. Bacău —
dispoziţia secţiilor planurile nalul din atelierele de între general al partidului, tovară taţii tehnice de execuţie a re despre activitatea de întreţi încă la materializarea orien F.C.M. Gala
de revizii tehnice şi reparaţii ţinere ale secţiilor. Inter şul Nicolae Ccauşescu, la viziilor şi reparaţiilor, care să nere şi reparaţii din uzină tărilor date în acest sens. Ur Chimia Rm,
pentru anul 1980 — ne spu locutorul ne prezintă realiză Plenara comună a C.C. al. cuprindă o serie de elemente este liniştitoare : mările sînt evidente. Le-am Viitorul Sco
nea Candin Trifan. Sîntem la rile la activitatea de reparaţii P.C.R. şi Consiliului Suprem ce trebuie urmărite : termene, — Cred că s-a* îmbunătăţit constatat, ni s-au confirmat şi Bologna —
Internationa
zi în această activitate) ne capitale pe 8 luni (planul este al Dezvoltării Economice şi responsabilităţi, operaţii de mult în ultima vreme. La toa Lazio — Peri
îndeplinim în bune condiţii depăşit cu aproape 200 000 Sociale a României din iulie execuţie, materiale folosite etc. te nivelurile ne-am ocupat de le-am notat. Ceea ce se impu Milan — Juvc
ne, avînd în vedere şi dez
Napoli — Ro
planul anual, nu au fost si lei), dar recunoaşte cu obiec a.c., s-au indicat măsuri con Ga urmare, activitatea de planificarea riguroasă a revi Fond do cîţ
tuaţii ca utilaje de bază să tivitate că unele reparaţii se crete pentru îmbunătăţirea întreţinere, revizii şi reparaţii ziilor şi reparaţiilor şi de res voltarea unităţii este, în pri Ici.
mul rînd, debarasarea de sen
nu intre în revizii sau repa amină, din diferite motive, iar activităţii de întreţinere şi re se desfăşoară după procedeele pectarea planificării (în acest
raţii conform planificării ori altele nu sînt de cea mai bu paraţii, între care fiecărei lu vechi, fără suficient interes şi an au fost doar două cazuri timentul automulţumirii, întă
să fie amînate de pe un an nă calitate. crări de reparaţii să i se în fără răspunderea necesară din de amînare a unor RK), am rirea simţului de ordine, dis
pe altul. — Unele reparaţii se ami cheie un certificat de calitate. partea tuturor compartimente iniţiat operative decadale cu ciplină şi răspundere muncito
— Deşi lipsesc adesea une nă din cauza lansării cu întîr- Oum acţionează pe această li lor. Tesponsabilii compartimente rească — la toate nivelurile —.
le piese de schimb, noi am luat ziere a comenzilor din partea nie a calităţii reparaţiilor per Aşa se explică şi deranja lor de reparaţii, în consiliul aplicarea neabătută a regle Timpul pr
9—14 octombr.
măsuri să le realizăm în mai secţiilor — ne spune Drago- sonalul din cadrul comparti mentul produs luna trecută oamenilor muncii analizăm pe mentărilor şi noilor instruc Vremea va
mare parte în întreprindere, mir Balintoni —, altele din mentului G.T.G. pe întreprin în uzină, cînd avarierea con riodic această activitate (ulti ţiuni trasate în domeniul re 9—11 octombri
unele le contractăm din timp lipsa documentaţiilor tehnice dere ? ductei de alimentare cu apă ma analiză de acest fel am paraţiilor şi întreţinerii mij călzi uşor in
cu anumiţi colaboratori ai de execuţie ce cad în com — Noi acţionăm exigent a turnului de răcire a deter făcut-o în luna august a.c.), loacelor tehnice din dotare, u- a intervalului,
va
maximă
ii
noştri, am contractat chiar u- petenţa serviciului mecano- şi responsabil, în spiritul le minat întreruperea funcţionă am trecut la efectuarea unor tilizarea lor raţională, la para tre 11 şi 1G gri
nelc instalaţii cu ciclu lung energetic. Vorbind despre ca gilor în vigoare — releva in rii celor două furnale timp de RK pe ansamble şi subansam- metri optimi, organizarea mai octombrie, şi
de funcţionare de la noile fur litatea reparaţiilor, trebuie ginerul Dumitru Solduban, şe 10 ore şi pierderea unei can ble, după pregătirea lor minu atentă a muncii, în perspecti grade in rest.
nale ce j construiesc la Că- spus că este influenţată şi de ful biroului C.T.G.-laboratoa- tităţi de 300 tone de fontă. ţioasă, din timp, ceea ce ne vă, în toate compartimentele, minimă întră •
între 9—11 oc
lan — adăuga Viorel Monda. pregătirea şi conştiinţa oame re. în acest sens ni s-au dai Cu mai multă atenţie, previ uşurează munca, ne permite pentru ca saltul de la acumu tre 2 si 7 gra
Avem o activitate de revizii, nilor, dar şi de calitatea unor indicaţii clare privind introdu ziune şi disciplină tehnologică încadrarea şi chiar reducerea lări cantitative la o nouă ca Cerul va ¿ţ
reparaţii şi întreţinere foarte materiale şi piese de schimb. cerea unei discipline mai se în privinţa activităţii de re termenelor. Dar dacă la ni . mu li senin b
bună... Dealtfel, calitatea necores vere în controlul tehnic de vizii şi întreţinere a utilajeloi velul actual al întreprinderii, litate, superioară, să se poatp., t SCpţi, cînd 6
efectua cu uşurinţă şi, cu ina- I (iei se va pn
Aşa ar trebui să fie numai punzătoare a unor revizii Şi calitate. La nivelul întreprin şi instalaţiilor, incidentul pu activitatea de revizii şi repa ximă eficienţă. slabă ia sol i