Page 29 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 29
ri din toate ţările, uniţi-va
ANUL 'XXXI
NR. 6 819
MIERCURI,
10 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să întîmpinăm Congresul al Xli-lea al partidului IşEnwBE og»cregMmml
IflPBOtflIIQMnWl puihA
A l IIJt-mT* i =t-t-fA.btiT3
cu sarcinile îndeplinite în mod exemplar
Abundenţa şi ritmicitatea - două
1979 - FINALIZAT EXEMPLAR laturi inseparabile ale unei
1980 - PREGĂTIT TEMEINIC
aprovizionări de bună calitate
Avansul de şase luni în Valea Jiului
In îndeplinirea actualului A susţine că aproviziona ga Vale au intrat aproape
rea cu alimente a Văii Jiu 400 tone de carne şi circa
200 tone preparate de car
va creşte mereu lui în această toamnă fru ne, cantităţi ce constituie
moasă, dar rece, este în
recorduri în materie şi re
strictă concordanţă cu ce
rinţele consumatorilor, e o levă preocuparea ce o acor
vDc primele 9 luni din a- mul trimestru, sînt asigura
r dă Direcţia comercială a
■J est an, E.M. Certej a obţi- te toate condiţiile, alît în exagerare, cum tot. astfel ar municipiului, întreprinderi
&ajit realizări deosebite. Ast subteran, cit şi în cele două putea fi considerată şi afir le de profil, sub directa în
fel, producţia globală a fost cariere, pentru a se realiza maţia că ea ar fi necores drumare .« organului mu
îndeplinită în procent de ritmic, integral,, sarcinile punzătoare. O comparaţie nicipal de partid. In legă
109,7 la sulă, producţia Astfel, minele Certej, Boc — doar una din multele ce tură cu această problemă,
marfă — 107,9 l;r sută, pro şa, Vorţa — de unde se s-ar putea,face — şi anu Constantin Ciolofan, direc
ducţia netă — 106,1 la su extrag minereuri complexe me a valorii mărfurilor des torul Direcţiei comerciale
tă, productivitatea muncii —. carierele Pojoga — cal făcute prin reţeaua cu a- Petroşani, ne spunea :
valorică — 106,2 la sută, car şi Gurasada — bento- mănuntul în septembrie
cheltuielile la 1 000 lei pro nită, se prezintă cu toate a.c., cu valoarea celor vîn- — Buna aprovizionare a
ducţie marfă au fost redu sortimentele fizice realiza dule în aceeaşi Iurtă a anu populaţiei eu produse ali
se cu 40 lei. Aşadar, indi te. La producţia globală mi lui trecut, relevă o creştere mentare ne preocupă mult.
catorii planului de produc na are un plus de peste 32 considerabilă a capitolului In această direcţie ne bi
ţie slnt îndepliniţi şi depă milioane lei, iar la produc vînzări către populaţie. A- zuim şi pe buna conlucrare
şiţi la toate cele 9 sorti ţia marfă de 15 milioane ceastă creştere se cifrează, ce o avem cu I.C.R.A., cu
mente fizice pe care le rea lei, ceea ce înseamnă pe numai în Petroşani şi Pe- furnizorii locali şi cu pro-
lizează unitatea, ceea ce a întregul cincinal. un avans trila, la peste 2 milioane lei. TRAIAN IiONDOR
permis colectivului să benc- de 6 luni. Indicele folosirii Şeful echipei de dulgheri, Ion Măn&răzan, un bun orga Şi încă un argument : în
iicidv.e de ziua liberă luna timpului de lucru este de nizator ai muncii pe şantierul de construcţii de locuinţe din (Continuare în pag. a 3-a)
rii. 96 la sută, peste media pe Lupen). Foto : M. OLTEANU aceeaşi perioadă, în întrea-
Cum se estimează la E.M. judeţ. Şi o subliniere : an
Certej îndeplinirea planu gajamentul asumat la înce IN PREGĂTIREA con
lui pe întregul an 1979 ? putul cincinalului actual a Curg în finiri tonice un ritual nedesluşit, al Un . I t
'1 •i »J - I
Realizările de pînă acum fost dublat, dar există ga gresului AL XII-LEA nunţile în octombrie, bîn- bră(ifărilor tandre. ţ ; FERESTRE DESCHISE ;
şi unele calcule efectuate ranţia îndeplinirii lui. AL P.C.R. tuie în aer mireasmă ispiti Se primenesc sărbătorile ţ SPRE CUNOAŞTERE »
anticipează că procentele întrucît în scurtă vreme • Adunări şi conferinţe toare de must fi nu mai de muncii fi poeziei, o forfotă i
îndeplinirii principalilor in intrăm în ultimul an al pentru dări dc scamă parte dccit minunea acestor întoarsă din cîmpuriie eli Universităţile cultural- I
dicatori pe 9 luni nu nu şi alegeri în organiza ciorchini cit ugerii vreunui berate se insinuează in Ce- . ştiinţifice ¡şi redeschid por- *
mai că se vor menţine, ci GII. I. NEGREA ţiile de partid animal fabulos, hrănit cu tale. Sînlem mai oameni fi ţile pentru un nou an ele '
un j
acestea,
muncă.
Zilele
chiar vor fi îmbunătăţite. miere din soarele Transil înţelegem chiar şi iubirile ¡> mare număr <le cursanţi au *
S-a pornit bine şi în ulti (Continuare în pag. a 3-a) (pagina a Il-a) participat Ia inaugurarea a- '
vaniei, ajunge a le uimi, altora. J nuiui <le invăţămînt dc la 1
copilăros fi ferice. însă fi Seara oraşul rămînc cu ţ universităţile cuilural-şliin- «
cuvintele ies din matcă, o ferestrele îndelung deschise ' ţifice organizate pe lingă *
PORUMBUL ÎN HAMBARE, dezvelind intimitatea bucu
roasă a căminelor. Aceste
semne ale salului păstrate ţ
SĂMÎNTA ÎN OGOARE! în giganticul sat care se i
vrea, lotuşi, oraşul. Adică 1
BUS
în uncie unităţi agricole ţă. Am reuşit să ne înca la activitatea dc recoltare a rămas în matca sa esenţială l
clin raza Consiliului unic a- drăm în perioada optimă cu porumbului. O notă bună pen de omenie. Şi asfinţiturile \ Casa de cultura din Deva şi
groimlustrial Hunedoara lu însămînţatul. Vrem ca la a- tru toţi cei cc-şi desfăşoară incredibile, printre coturn- t Clubul sindicatelor din Lu-
peni. Succes !
crările dc recoltat şi semănat nul viitor să avem producţii activitatea aici. Octombrie nelc de beton şi otel ale )
sînt avansate. Ne-o demon mult mai mari decît.în acest La recoltat şi însămînţat a Hunedoarei, soarele acesta, ţ
strează cooperatorii de la an. Ca atare, am fertilizat început numărătoarea inver gelos cumva, înăltîndu-ne ‘ ,,DE LA COMUNIŞTI
Buituri, Ilăşdat şi Răcăştic. toate suprafeţele şi am urmă să. Pentru cooperativele de iau anapoda, înlr-o cuceri privirile, aşa cum întâia oa ÎNVĂŢĂM
Dc fapt, cooperatorii de pe rit în permanenţă asigurarea care am vorbit pînă acum, se toare risipă, aidoma dărni ră o făcu, spre a ne ridica CUTEZANŢA“
aici cunosc proverbul acela densităţii plantelor. poate număra din două în ciei anotimpului. Luhcnitele în picioare. ţ
„curii îţi aşterni...“ sau altfel La C.A.P. Buituri, membri două unităţi. Nu mai contea s-au rostogolit din soare în Poezie a regăsirilor în l ...a fost titlul unei apre
spus... lor cooperatori li se împăr ză. Au finalizat sau vor fina ultime îmbieri, la tîrguri, pace şi în contemplaţie, cu- ' ţiuni pioniereşti organizate
educative
şi
ciate
ac
liza într-o zi, două principa
Cum este „aşternut“ ţea porumbul. Răsplata mun lele lucrări din această cam acum plutesc în serile al vinle lăsate să curgă fără ia Palatul culturii din £»u-
băstrui alte culori fi mires
prejudecăţi pe străzile tale,
pionierilor
Xntîlnirca
peni,
patul germinativ cii. Semn că şi pe aici se ter panie — culesul porumbului, me, fi tîlcuri. Mefteri cu oraş în care cred ca înlr-un cu activişti de partid, cu a
ui uş ui- cuie l /cit" ca mu-un■ <
minase cu recoltatul. Au ob
şefi
aşa vor fi recoltele ţinut şi o producţie suplimen semănatul griului. Pentru al moliciuni de tulnice în Eu multiplicat fără margini. ) mineri urmată de brigadă, a s
de uu specia- |
fost
— Semănatul griului Ia tară dc 600 kg porumb la tele, trebuie să se numere din glas le îmbie la ulcioare fi Poezie pentru toate vârstele l col la care au colaborat <
laureate s
artistice
formaţii
C.A.P. Ilăşdat va fi încheiat hectar. Sîmbăta aceasta la ci zecime în zecime dc unitate blide pe care geniul cu inimii, at-adevărat contopi ale celei de a Il-a ediţii a |
pedala dc 10 octombrie, nc-a — un alt eveniment. Se încheie ca să mai prindă şi ele „tre milenare obîrşii pune ace te înlr-una: a Iubirii dc . S i Festivalului naţional „Cin- l
informat inginera şefă a coo semănatul griului. Mecaniza nul“ perioadei optime. Aşa laşi sărut în motive seducă pace. Gaudeamus igilur, să ) tarea României“. *
toare, ca hieroglifele unui
perativei, tovarăşa Viola Vî- torii Cornel Bande.' Ladislau dar : ne bucurăm, aşadar, infele- i , I
Gcsgely şi Ghcorghc Teictin alfabet sublimat la esenţe. ghid mereu mai adine cu-
1
Situaţia au efectuat numai lucrări de Peştişu Mic — Hohot dezfrunzind pădurile vinlcle, să tic bucurăm mai N CUTAŢI IN REŢEAUA j
bună calitate. totală dezamăgire în aurăriile lui Octombrie — cu scamă dc cele ce le sim DE TELECOMUNICAŢII «
însăminţării griului In afară de unităţile men Mire, mesteceni în alb, fu- ţim măreţe în noi şi nu în- ţ A JUDEŢULUI
rînd straiul pădurenilor par
ţionate, în restul cooperative La cooperativa agricolă din totdeauna reuşim a le defi- ) I
Potrivit datelor primite lor se lucrează intens pentru localitate tractoarele au ajuns că. Aii s-a părut că aud ni. în aceste zile de aur în încheierea trimestrului III
de -la Direcţia generală finalizarea celor două lucrări să dea cu botul în porumb. frunzele încercînd să vor care Toamna, iată, îşi ono a adus şi in reţeaua de te
o
a
pentru agricultură şi indus dc strictă urgenţă. Consiliul bească. Ca gesturile aiiva rează măreţia. lecomunicaţii înnoiri. judeţului la
Astiel,
de
scamă
trie alimentară, situaţia în- unic agroindustrial Hunedoa DORIN COItPADE care nu se mai pot rotunji Hunedoara şi Petroşani a
sărmnţării griului în coope ra se situează deocamdată în îndeajuns fi tind a trăda EUGEN EVU ! i fost mărită capacitatea cen
rativele agricole, pe con fruntea consiliilor din judeţ (Continuare in pag. a 3-a) J tralelor telefonice automate,
la Orăştie a fost instalată o
silii- unice agroindustriale, centrală telegrafică automa
în procente, pînă la data de tă, în Baia de Criş s-a creat
9 octombrie a.c., se prezen o secţie o telegrafică şi s-a
introdus
telegra
centrală
ta astfel : fică manuală.
Consiliul Rcalizirt%
agroindustrial CINE CITEŞTE,
CUNOAŞTE
Geoagiu 62
•Toteşti 58 ...au demonstrat şi elevii { s
Haţeg 54 Şcolii generale din Pui ca- *
participat la concur- j
re au
Ilia ‘ ~ 54 sul „Curiozităţi ştiinţifice pe J
Dobra 53 mapamond“. întrecerea, or- .
Deva 48 ganizată de biblioteca co- j
Că! an 47 inunală, a oferit nu numai *
celor-
Orăştie 45 concurenţilor, ci şi Intere- *
{
o
participanţi,
lalti
Simeria 39 sanţă informare ştiinţifică. *
Hunedoara 39
Brad 39 I.A.S. Simeria, ferma 6 Orăştie. Aspect de la lucrările de pregătiri şi semănat. Foto ; VIKGIL ONOIU
