Page 30 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 30

Pag. 2                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 819 ® .


      In pregătirea Congresului al Xll-lea al P.C.R.



                           Adunări şi conferinţe pentru dârî de seamă şi alegeri In organizaţiile de partid
                                                                                                                                                                       1C, 00 Telex
                                                                                                                                                                       1C,05 Teleşeoală
                                                                                                                                                                       1C,15 Curs de îi
                                                                                                                                                                       17,00 Turneul fii
          Activitatea  desfăşurată  de  dicatorii  de  producţie  şi  de  la  adresa  centralei  de  resort   Cu  toată  relativa  sa  izola­  kg  brînză  de  oi,  418  hl  lapte,  nor  G.A.P.  cum  sînt  cele  de   pionatului
         comitetul  de  partid,  de  toate  eficienţă.  Toate  acestea  au  pentru  că  nu  asigură  introdu­  re,  comuna  Bunila  se  implică  7  650  kg  lînă,  1  924  capete  la  Bunila,  Vadu  Dobrii,  Poe-   volei
         organizaţiile  de  bază  a  fost  făcut  ca  rentabilitatea  la  ac­  cerea  ritmică  în  reparaţie  a  în  circuitul  economic  al  ju­  de ovine — oi şi mici —, 482  niţa  Voinii  nu  s-au  manifes­  18,20 Tragerea i
                                                                                                                                                                       18.30 Forum cel
         analizată  în  cadrul  conferin­  tivitatea  totală  să  fie  reali­  tuturor  tipurilor  de  vagoane,  deţului,  în  general  în  circui­  bovine  şi  a  altor  produse,  se   tat  ca  un  sprijin  real  în  con­  18.50  1001 de se:
        ţei  prin  prisma  rezultatelor  zată  în  procent  de  112  la  su­  că  nu  ţine  seama  de  repro­  tul  său  de  valori,  cu  o  scamă   numără'* între succese, reflec­  ducerea  activităţii.  în  felul   19,00  Telejurnal
        obţinute  în  realizarea  planu­  tă,  fapt  care  a  permis  ca  vo­  filarea  întreprinderii  şi  pla­  de  clemente  defrtne  de  toată  tă  modul  în  cate  comuniştii   acesta,  activitatea  din  zoo­  19,20 Urgenţe în
        lui  de  producţie  la  toţi  indi­  lumul  de  acumulări  băneşti  nifică  repararea  unor  vagoa­  consideraţia.  Bunila  dă,  între  de  la  Bunila  acţionează  pen­  tehnia  comunei  n-a  fost  cu­  19.30 Noi, femei
                                                                                                                                                                       19.50 Telecinema
        catorii,  a  modului  cum  a  fost  să  fie  depăşit  cu  peste  12  ne  care  nu  intră  în  profilul   altele,  pentru  întreprinderea  tru  realizarea  sarcinilor  eco­  prinsă  într-o  viziune  de  per­  „Mari acto
        aplicat  noul  mecanism  econo-  milioane  lei,  ca  întreprinde­  unităţii  şi  pentru  care  nu  e-   „Marmura“  din  Simeria  renu-'  nomice  ale  comunei.  Exprimă   spectivă,  nu  s-a  asigurat  pe   tea lui
        mico-financiar.  Acţionîndu-se  rea  să  nu  aibă  imobilizări  de  xistă  plan  de  aprovizionare   mita  marmură  de  Alun,  li­  aceste  realizări  întregul  po­  plan  local  forţa  de  muncă,   Graham B;
                                                                                                                                                                           ră pe ţară.
        pentru  cunoaşterea  şi  aplica­  mijloace  circulante  şi  nici  cu subansamble şi profile lami­  vrează  fondului  centralizat  de  tenţial al comunei ?  condiţii  de  păşunat.  Aportul   a studiouri
        rea  în  viaţă  a  sarcinilor  din  împrumuturi bancare.  nate.  Comuniştii  s-au  angajat   produse  agroalimentare  carne,   în  conferinţa  pentru  dare   specialiştilor  în  această  direc­  ne
        actualul  cincinal,  pentru  în­  Aceste  rezultate  bune  nu  să  depună  toate  eforturile  şi,   lapte  şi  lînă  iar,  în  mişcarea   de  seamă  şi  alegeri,  comuniş­  ţie  a  rămas  slab  iar  unele   21,20 Dosarul ei:
                                                                                                                                                                       21,35 Telejurnal.
        făptuirea  neabătută  a  hotărî-  trebuie  să  ducă  la  automulţu-  învingînd  greutăţile  actuale,   cultural-artistică,  Bunila  vine   tii  au  afirmat  că  mai  sînt   probleme  ale  crescătorilor  de
        rilor  partidului  şi  a  legilor  mirc,  ci,  dimpotrivă,  ele  tre­  să  recupereze  restanţele  la   cu  valori  de  mare  autenti­  disponibilităţi,   atît   pentru   animale  au  aflat  rezolvare  cu
        ţării,  comitetul  de  partid  de  buie  să  constituie  un  punct  reparaţii  de  vagoane  pentru   citate,  circumscrise  zonei  pă-  sporirea  realizărilor  economi­  întîrzierc  datorită  necunoaşte­
        la  I.M.M.R.  Simeria,  comu­  de  plecare  spre  noi  realizări,  calea  ferată,  pentru  a-şi  men­  durenilor.  Iată,  deci,  o  comu­  ce  cît  şi  în  ceea  ce  priveşte   rii lor temeinice.  IlfADfiC
        niştii, întregul colectiv şi-au  spre  noi  succese  în  muncă  —  ţine  şi  a-şi  ridica  la  cote  mai   nă  în  care  viaţa  economică  şi munca  cu  oamenii.  Comunişti  Carenţe  au  depistat  comu­  sahrKfflBawwa
                                                            înalte  bunul  renume,  pentru                                                 niştii  participanţi  la  dezba­  BUCUREŞTI
           ÎN CENTRUL ATENŢIEI COMUNIŞTILOR                 a  întîmpina  Congresul  al                                                    teri  şi  în  activitatea  de  edu­  dioprogramti! di
                                                            Xll-lea  al  partidului  nu  rea­                                              care  şi  formare  a  omului  nou.   Radiojurnal;
                                                            lizări  de  prestigiu.  Conferin­  Un stil de muncă mai                        Se  manifestă  pe  teritoriul  co­  presei; 8,11) Cui
                                                                                                                                                                       diilor; 9,00 Bule
               Creşterea eficienţei                         ţa  a  stabilit  în  hotărîrea  a-                                             munei  fenomene  de  abatere   9.05  Răspundem
                                                             doptată  măsuri  care  să  asigu­
                                                                                                                                                                       lor; 10,00 Buleti
                                                                                                                                           de  la  normele  de  convieţuire
                                                            re  îndeplinirea  la  parametri   mobil, mai aproape                           socială.  Ele  s-au  făcut  sim­  10.05  Discuri i
             activităţii productive                         înalţi  a  sarcinilor  din  actua­                                             ţite  în  condiţiile  dcsincroni-   socialiste; 10,45
                                                                                                                                                                       populară; 10,30
                                                            lul  cincinal,  a  prevederilor                                                zării  activităţii  de  propagan­  corale muncitoi
                                                             cincinalului  viitor.  Totodată,   de oameni şi probleme!                     dă  cu  celelalte  aspecte  ale   Buletin de ştir:
         canalizat  toate  forţele  spre  subliniau  în  cuvîntul  lor  An­  s-a  angajat  să  ridice  şi  mai                             muncii  de  partid,  ale  muncii   crofonul pioniei
         ridicarea  rentabilităţii  şi  a  e-  gliei  Bedea,  Sabin  Armeanca,  mult  eficienţa  întregii  acti­                           politice  în  general.  „Secreta­  Avanpremieră
                                                                                                                                                                       12.00  Buletin de
         ficicnţei   întregii   activităţi  Iliu  Bogdan,  Voicu  Lugojan,  vităţi  productive  printr-o  mai                              rul   comitetului'comunal   de   Din comoara
         productive.  Darea  de  seamă  Emil  Moguţ,  Iosif  Blaj,  iosif  bună  gospodărire  a  fonduri­                                  partid  să  fie  mai  apropiat  de   nostru; 12,25 Op
                                                                                                                                                                       studio; 13,00 De
         şi  participanţii  la  dezbaterile  Onaca,  Gheorglic  Zudor,  Mir-  lor  materiale  şi  băneşti.  A   socială  pulsează  cu  o  intensi­  ca  Bujor  Bistrian,  Aron  Ră-   sate,  să  meargă  mai  mult  pe   15.00  Clubul  invi
         ce  au  avut  loc  în  cadrul  cea  Iordan,  Mihai  Poenar,  fost  exprimată  adeziunea  faţă   tate  egală  cu  cea  din  multe  doane,  Traian  Toma,  Aron   teren“  —  spunea  tovarăşul   Radiojurnal;   l<
                                                                                                                Baba,  Ana  Căsăleanu  şi  alţii
                                                                                                                                                                               tineret;
         conferinţei  pentru  dare  de  Gheorghe  Bătrîna  şi  alţii.  A-   de  documentele  care  vor  fi   alte comune ale judeţului.  au  accentuat  în  cursul  dez­  Traian  Toma.  Cerinţa  aceas­  bluri   do   economi;
                                                                                                                                                                       donate
         seamă  şi  alegeri  au  eviden­  ceasta,  pentru  că  noi  —  spu­  supuse  spre  adoptare  Congre­  Comuna  Bunila  a  trăit,  nu   ta  expresă  nu  se  adresează   gărul   românesc
         ţiat  faptul  că  s-au  obţinut  neau  vorbitorii  —  sîntem  ju­  sului  al  Xll-lea.  Comuniştii,   demult,  asemenea  altora  din   baterilor  pe  marginea  docu­  însă  doar  secretarului.  Ea  se   nii; 17,00 Buleti
         rezultate  pozitive.  Au  fost  în­  decaţi  şi  apreciaţi  de  orga­  conferinţa  de  partid,  dînd  o   judeţ  şi  din  ţară,  un  eveni­  mentelor  discutate  şi  aproba­  impune  pentru  întregul  organ   17.05  Odă limbii
         depliniţi  şi  depăşiţi  în  mod  nele  de  partid  superioare  nu   înaltă  apreciere  înaltelor  ca­  ment politic de seamă — con­  te  în  conferinţă  asupra  unui   ca  o  condiţie  a  cunoaşterii   17,25 Înregistrări
                                                                                                                                                                       teca de muzică
         substanţial  indicatorii  de  plan  numai  după  ceea  ce  am  fă­  lităţi  de  conducător  de  partid   ferinţa  organizaţiei  comunale  element  deosebit  de  impor­  problemelor,  a  rezolvării  lor   Constantin Busu
         pe  primii  trei  ani  ai  actualu­  cut,  ci  mai  ales  după  ceea   şi  de  stat,  de  revoluţionar   de  partid  pentru  dare  de  sea­  tant  în  munca  de  partid  —   operative.  Murgu; 17,45 D
         lui  cincinal  la  producţia  netă,  ce  facem  acum,  după  modul   consecvent  şi  luptător  neobo­  mă  şi  alegeri.  Ceea  ce  a  ca­  stilul  de  muncă  al  organului   Unind  scama  de  această   nie — muzică co
                                                                                                                                                                            orele  serii
                                                                                                                                                                       18.00
        marfă  şi  globală.  Productivi­  cum  ne  îndeplinim  planul  şi   sit  pentru  cauza  păcii,  liber­  racterizat  lucrările  conferin­  comunal  de  partid,  al  mem­  cerinţă,  subliniată  cu  preg­  înregistrări  cu  C
         tatea  muncii  a  sporit  cu  ne  mobilizăm  pentru  a  face   tăţii  şi  independenţei  popoa­  ţei  a  fost  spiritul  analitic  şi   brilor  săi.  Acesta  a  avut  de   nanţă  şi  în  cuvîntarea  secre­  muzică   popula
         7  202  lei/om  al  muncii,  iar  faţă sarcinilor viitoare.  relor,  şi-au  exprimat  deplina   critic,  dovadă  că  membrii  de   suferit  în  anumite  perioade   tarului  general  al  partidului   Vrancei“;  20,30  <
                                                                                                                                                                       ghid  şi  faptă;  2i
         cheltuielile  totale  la  1000  lei   Darea  de  seamă  trebuia  să   aprobare  faţă  de  hotărîrea   parţid  din  Bunila  ştiu  să-şi   şi,  ea  o  consecinţă,  realizările   la  Consfătuirea  de  iucru  de   sonore;   22,00
         producţie  marfă  au  fost  redu­  insiste  mai  mult  asupra  cau­  Plenarei  C.C.  al  P.C.R.  ca   aprecieze  la  justa  lor  valoare  nu  s-au  ridicat  la  nivelul  po­  la  C.C.  al  P.C.R.  din  5—7   oră;  23,00  Bijutc
                                                                                                                                                                       le;  23,30—5,00  No
         se  cu  19,6  lei.  Au  fost  obţi­  zelor  care  au  făcut  ca  în  luna   cel  mai  iubit  şi  stimat  fiu  al   reuşitele, dar se dovedesc ■ în  sibilităţilor. Au fost aduse cri­  septembrie  a.c.,  comitetul  de   zicai nocturn.
         nute,  prin  reducerea  consu­  septembrie  să  nu  fie  reali­  poporului  român,  tovarăşul   acelaşi timp -neîngăduitori fa­  tici  organului  comunal  pentru  partid  nou  ales  la  Bunila  va
         murilor  specifice  şi  printr-o  zat  planul  la  reparaţii  de   Nicolae Ceauşescu, să fie rea­  ţă  de  lipsuri.  Fără  discuţie,  faptul  de  a  nu  fi  cuprins  în  reuşi  să  cuprindă  mai  bine
         mai  bună  gospodărire  a  ma­  vagoane,  ba  mai  mult,  să  se   les  în  înalta  funcţie  de  secre­  reuşitele  sînt  meritorii.  Reali­  sfera  sa  de  influenţă  şi  preo­  problemele,  să  se  situeze  tot­
         teriilor  prime  şi  materialelor,  piardă  şi  depăşirea  obţinută   tar  general  al  partidului,  vă-   zarea  pe  nouă  luni  a  planului  cupări  toate  organismele  ca-  deauna  în  centrul  lor,  ca  un   TIMIŞOARA:
         a  energici  şi  combustibililor,  în  primele  8  luni  ale  acestui   zînd  în  aceasta  garanţia  si­  la  cariera  de  la  Alun  în  pro­  re-şi  desfăşoară  activitatea  pe  organizator  al  rezolvării  lor,   litatea- radio; *
         importante  economii.  Rezul­  an.  Participanţii  la  dezbateri   gură  a  mersului  înainte  al  porţie  de  102  la  sută,  preda­  teritoriul  comunei.  Astfel,  s-a  ca  un  factor  politic  de  con­  populară; 18,30 .
                                                                                                                                                                       Ce înseamnă a
         tatele  obţinute  îşi  găsesc  re­  au  criticat  acest  lucru,  cerînd   ţării  noastre  spre  comunism,  rea  către  fondul  de  stat,  în  ajuns  la  situaţia  că  unele  ducere.  tiv pe plan m<
         flectarea  în  beneficiile  supli­  ca  cei  răspunzători  de  orga­  a  ridicării  patriei  pe  noi  perioada analizată, a 8 055  consilii  de  conducere  ale  u-  ION CIOCLEI  majul — O plag
         mentare  care  se  cifrează  la  nizarea  producţiei  şi  a  mun­  culmi  de  civilizaţie  şi  pro­                                                           ţii de consum,
                                                                                                                                                                       şi implicaţiile
         5 283 000 lei. Şi în primele 8  cii  să-şi  facă  datoria  cu  toa­  gres.                                                                                    Album de muzi
         luni  ale  acestui  an  au  fost  tă  răspunderea.  De  asemenea,                                                                                             19,80 Ritmuri p
         obţinute rezultate bune la in-  au  fost  făcute  referiri  critice  N. BADIU  Aprovizionarea  oamenilor  acest  capitol  al  muncii  în  dan,  Ana  Zăvoianu,  Ioan   tofonul dv.; 19,
                                                                                      muncii  din  Deva  cu  pro­  comerţ,  deoarece,  cum  bi­  Mihăilă  şi  alţii  au  insistat   misiunea literar:
                                                                                      duse  alimentare  şi  indus­  ne  se  ştie,  deşi  sînt  unele  pe  necesitatea  de  a  spori   idei — „Arioso
                                                                                                                                                                       Eduard Pamfil.
                                                                                      triale  este  tot  mai  bună  şi  rezultate   bune,   lucrurile  preocupările   organizaţiilor   romanului poli
          O    analiză exigentă, în spi­ cercurilor,  a  consultaţiilor  şi  întreprindere   patronatoarc.      nu  stau  deplin  bine  din  de  partid,  ale  organizaţii­  de Gcorge Şerb
         rit  critic  şi  autocritic  a  mun­  meditaţiilor,  iar  în  consiliile  „Vrem  şi  trebuie  să  organi­  acest  fapt  a  fost  relevat   punctul  de  vedere  al  cali­  lor  de  masă  şi  obşteşti,  ale
         cii  de  partid,  o  analiză  în  pedagogice  şi  şedinţele  cate­  zăm  ştiinţific  instruirea  prac­  cu  prilejul  conferinţei  de   tăţii   servirii,   solicitudinii  conducerilor  de  întreprin­
         lumina  orientărilor  Consfătui­  drelor  să  se  analizeze,  lunar,  tică  a  elevilor!“  —  cerinţa   dări  de  seamă  şi  alegeri  a   şi   eticii   unor   lucrători.  deri  pentru  ridicarea  con­  {¿IN£M
         rii  de  lucru  tic  la  C.C.  al  rezultatele  elevilor  la  învăţă­  a  fost  formulată  ferm,  dîn-   comuniştilor   din   comerţ,   Dar,  darea  de  seamă  s-a  ştiinţei  socialiste  a  celor  ce
         P.C.R.  din  5—7  septembrie,  tură,  lipsurile  şi  să  se  ia  mă­  du-se  şi  soluţii  de  către  co­  care  a  avut  loc  recent.  Cu   limitat  doar  să  afirme  că  lucrează  în  sectorul  apro­  DEVA:   Pe   ui
         cu  măsuri  care,  materializate,  suri  în  consecinţă.  Deşi  în  muniştii  Roberi  Singcr  şi  această  ocazie  s-a  reliefat   sînt  şi  anateri  de  la  dis­  vizionării populaţiei.  meatului  99  (Pa
         să  asigure  ridicarea  activităţii  activitatea  la  clasă  majorita­  Oliviu   Crişan.   Participarea  că  —  mobilizaţi  de  organi­  ciplina  de  muncă,  de  la   Cerinţa  aceasta,  de  o   s >  împuşcăm  i
         organizatorice  şi  politice  la  tea  comuniştilor  au  realizat  lor  la  dezbateri  a  vizat  pro­  zaţia  de  partid  —  lucrăto­                         (.Ts^a);   HUNEDi
                                                                                                                normele  eticii  şi  echităţii  deosebită  importanţă,  per­
         nivelul  cerinţelor  —  iată  ce  conţinutul  educativ,  ideologic  blemele  de  esenţă  ale  şcolii,   rii  din  întreprinderile  cu  socialiste,  fără  să  dea  nici  manent  actuală  în  activi­  toarcerea   acasă
                                                                                                                                                                       Lovitură  pe  la  s
         a  caracterizat  dezbaterile  a-  al  lecţiilor  şi  au  reuşit  să  raportîndu-le  mereu  la  cerin­  ridicata  şi  cei  ce  muncesc  un  exemplu.  Or,  se  ştie  că  tatea  comercială,  este  per­  Moartea   unui   g
                                                                                                                                                                                  pj
         dunării  de  dare  de  seamă  şi  formeze  la  elevi  o  concepţie  ţele  —  nu  numai  prezente,  ci   în  reţeaua  desfacerii  cu  a-  şi  în  cadrul  întreprinderi­  fect  realizabilă  în  comerţul   structorul)   ;   de
                                                                                                                                                                             cline
                                                                                                                                                                       Mihail,
         alegeri   a   organizaţiei   de  materialist-dialectică   despre  şi  viitoare  —  ale  pregătirii   mănuntul  dovedesc  respon­  lor  cu  ridicata,  dar  mai  a-  devean  şi  la  împlinirea  ei   rea);   Ora   aero
         partid  de  la  Liceul  industrial  lume  şi  viaţă,  să  le  cultive  forţei  de  muncă,  în  consens   sabilitate   şi   conştîinciozi-  les  în  reţeaua  de  desfacere trebuie   să-şi   cupleze   în   tul  de  fier  (7  i
         nr.  4  Deva.  Darea  de  seamă  dragostea   faţă   de   patrie,  cu  obiectivele  pe  care  docu­                                viitor  eforturile  toate  or­  Conspiraţia   tac
         şi  dezbaterile,  adunarea  în  partid  şi  popor,  adunarea  a  mentele  programatice  ale  ce­                                  ganizaţiile  de  partid  din   blica)  ;  LUPEN1
         întregul  ei  a  făcut  o  perma­  subliniat  că  nu  s-a.  făcut  to­  lui  dc-al  Xll-lea  Congres  le                          comerţ.  O  susţinută  mun­  lege   (Cultura!);
                                                                                                                                                                       vă  văd  (Muncito
         nentă  raportare  la  cerinţele tul  atît  timp  cît  atitudinea  pun  în  faţa  naţiunii.  „Sîn­                                                             CAN:   Clnd a
                                                            tem  o  organizaţie  puternică,   Ridicarea calităţii                          că  de  educare  a  oamenilor   bărbat   (Muncito
                                                             cu  cadre  didactice  bine  pre­                                              în  lumina  principiilor  eti­  NEA:  Mizez  pe  1
               Oglinda muncii de                            gătite.  Putem  şi  trebuie  să                                                cii  şi  echităţii  socialiste  se   PETR1LA  I-II  :   (M
                                                                                                                                                                                  Fa
                                                             facem  mult  mai  mult“.  In­ servirii - cerinţă majoră
                                                                                                                                           impune  ca  o  primă  condi­
                                                                                                                                                                       seriile
                                                                                                                                                                                   F
                                                                                                                                                                       ANINOASA
                  partid—roadele                            tervenţiile  la  dezbateri  au                                                 ţie.  Numai  avînd  în  aceas­  Tirţărul   din  :   ;  I;
                                                                                                                                                                       (Muncitoresc)
                                                                                                                                           tă  activitate  lucrători  pă­
                                                            fost  în  acelaşi  timp  îndem­
                                                            nuri.                                    a activităţii                         trunşi  de  respect  faţă  de   Noiembrie);   BK
                                                                                                                                           cei  în  slujba  cărora  sînt
                                                                                                                                                                       reaţa
                                                                                                                                                                             invizibilă
                       procesului                           vin  activităţii  ideologice  şi   organizaţiilor de partid                    puşi,  se  va  reuşi  să  se   şie);   GURABA1
                                                              Rolul  şi  răspunderile  ce  re­
                                                                                                                                                                       regăsită
                                                                                                                                                                               (Mineri
                                                            politico-educativc  din  şcoală,                                               practice  în  permanenţă  un   TIE:   Excursie   c
                                                                                                                                           comerţ  civilizat,  din  care
               instructiv-educativ                           direcţiile  prin  care  se  poate                                             să   fie   eliminate   unele   tria);   Optimiştii
                                                             acţiona ca aceasta să fie strîns        di ii comerţ                                                      GEOAGIU-BA1:
                                                            legată  de  viaţă,  de  sarcinile                                              practici   anacronice,   care   batic   (Casa   d
                                                                                                                                           încă  provoacă  nemulţumiri
                                                                                                                                                                               Inspcc
                                                                                                                                                                       HAŢEG:
         documentelor   celui    de-al  unor  elevi  faţă  de  învăţătu­  practice  actuale  pentru  a  uni                                cumpărătorului.             (Popular);   BRA:
                         9
         Xll-lea  Congres  al  partidu­  ră  lasă  de  dorit,  atît  timp  cît  şi  mobiliza  eforturile  comu­                                                        bura  (Cinema)  ;
         lui,  a  analizat  cu  exigenţă  gîndurile  unora  dintre  ei  nu  niştilor,  au  fost  relevate  de  tate,   astfel   că   valoarea  mai  sînt  oameni  care  nu   Apărarea   avutului   ob­  Dialog   peste   ar
                                                                                                                                                                       cultură)  ;  SIMEF
         munca  politică  desfăşurată  de  sînt  în  concordanţă  cu  cerin­  Gligor  Haşa  şi  Horia  Tisu  în  mărfurilor  vîndute  popu­  muncesc  cu  pricepere  -şi  ştesc,  a  valorilor  ce  sînt   j  ţa  la  Jacobsfeld
                                                                                                                                                    grija
                                                                                                                                                           oamenilor
                                                                                                                                                în
         organizaţia  de  partid  din  ţele societăţii.     lumina  orientărilor  pe  care  laţiei  a  crescut  continuu  pasiune,  care-şi  îndeplinesc  date         ILIA:   Ultima   r
         şcoală  pentru  îmbunătăţirea   Conştienţi  de  rolul  ce  le  secretarul  general  al  partidu­  fiind  în  cele  9  luni  trecute  atribuţiile  ce  le  revin  fără  muncii  din  comerţ  rămîne   mina);   TELIUC
                                                                                                                                           de  asemenea  o  sarcină  per­
         procesului  instructiv-educativ  revine  în  pregătirea  forţei  de  lui  le-a  dat  acestei  munci  la  din  acest  an  cu  peste  30   tragere de inimă.  manentă  a  acestora.  Pen­  Bolek  in  jurul  1
         şi a chemat comuniştii, cadre­  muncă  pentru  sectorul  con­  recenta  Consfătuire  de  lucru  milioane  lei  mai  mare  fa­  —  Adevărul  este  —  zi­  tru  ca  fiecare  lucrător  să   rul).
         le  didactice  să-şi  sporească  strucţii  (construcţii  civile,  in­  de  la  C.C.  al  P.C.R.  Ei  au   ţă  de  perioada  corespunză­  cea  Nicolae  Nandrea,  că   devină  un  astfel  de  apă­
         eforturile  pentru  a  creşte  ca­  stalaţii  în  construcţii,  lăcătuşi  cerut  efort  implicîndu-se  în   toare  a  anului  precedent.  în  reţeaua  comerţului  ali­  rător,  e  nevoie  ca  organi­
         litatea  şi  eficienţa  în  pregă­  mecanici  pentru  utilaje  şi  el,  anga’îqdu-se,  aşa  cum  a  Acest  fapt  se  datoreşte,  mentar,  dar  şi  în  alte  do­  zaţiile  de  partid  să  comba­
         tirea  şi  formarea  pentru  viaţă  maşini  în  construcţii),  comu­  făcut  fiecare  participant  la   cum  au  subliniat  în  cuvîn­  menii,  lucrează  unii  oa­  tă  permanent  şi  cu  tărie
        . a elevilor.             niştii  din  liceu,  maiştrii  şi  in­  dezbateri.  tul  lor  Mircea  Raţiu,  Ius-   meni  care  n-au  chemare   orice  tenălnţâ  de  a  realiza   Pentru   10   oct;
          Atenţia  dezbaterilor  a  fost  ginerii  au  acţionat  atît  pen­  Adunarea  a  cerut  noului   tinian  Bai’zu,  Nicolae  Mun-  pentru  munca  în  comerţ.   vremea   se   menţi
         concentrată  asupra  modului  tru  formarea  la  elevi  a  de­  birou  să-şi  perfecţioneze  ac­  teanu,  Rozalia  Mateş  şi  al­  Ei  bine,  sarcina  organiza­  ciştiguri  ncmuncite,  pe  sea­  să  şi  se  va  încăli
         în  care  organizaţia  de  partid  prinderilor  practice,  cît  şi  tivitatea   organizatorică,   să   ţii,   creşterii   continue   a  ţiilor  de  partid,  a  comu­  ma societăţii.  rul   va   fi   vâri:
                                                                                                                                                                       va  sufla  slab.  T
         din  şcoală,  comuniştii  au  ac­  pentru  activarea  gîndirii  lor  întărească   controlul   pentru    niştilor  este  aceea  de  a  mi­  în  acest  fel,  conferinţa   maximă  va  fi  ci
         ţionat  pentru  însuşirea  de  în  găsirea  unor  soluţii  mai  ca  el  să  fie  un  sprijin  efec­  pregătirii  profesionale,  hăr­  lita  cu  consecvenţă  pentru   de  dare  de  seamă  şi  ale­  tre  17  şi  22  gra;
         către elevi a disciplinelor fun­  riguroase  de  perfecţionare  a  tiv  în  înfăptuirea  hotărîrilor,   niciei   ce   caracterizează   a  face  din  fiecare  lucrător   geri  a  trasat  căile  de  ac­  minimă  se  intre   0
                                                                                                                                                                                  ser
                                                                                                                                                                               va
                                                                                                                                                                       Local
         damentale  şi  de  specialitate  muncii  productive.  Multe  e-  iar  munca  politică  să-şi  înde­  marea  majoritate  a  lucră­  din  reţeaua  ■  aprovizionării   ţiune  în  viitor,  pentru  îm­  mă la sol şi ce;
         —  criticînd  aspru  pe  cei  care  xcmpje  au  întărit  cu  argu­  plinească  rolul  mobilizator  în   torilor  din  domeniul  apro­  bunătăţirea  continuă  a  ca­
         nu  s-au  implicat  cu  întreaga  mentele  faptelor  aceste  preo­  rîndul  tuturor  cadrelor  didac­  vizionării  populaţiei.  Nu  e  populaţiei  un  om  care  să   lităţii  activităţii  comercia­  Pentru   urmălo
         capacitate  în  activitatea  pro­  cupări,  dar  ele  nu  au  acope­  tice,  astfel  ca  eficienţa  aces­  mai  puţin  adevărat  că  ser­  muncească  cu  conştiincio­  le,  în  lumina  sarcinilor  sta­  zile.   Vremea
                                                                                                                                                                       caldă  cu  cerul  '
         fesională.  Adunarea  a  reco­  rit  neajunsurile  în  instruirea  tei  munci  să  se  poată  măsura   virea  s-a  îmbunătăţit  şi  ea  zitate, cu pasiune.  bilite  de  partidul  şi  statul   a  doua  parte  a  :
         mandat  noului  birou  şi  cate­  practică  a  elevilor,  mai  ales  în  roadele  procesului  instruc­  simţitor  în  ultima  vreme.   în  acest  spirit  au  vorbit  nostru  în  acest  important   cerul   se   va   înr
         drelor  să  pună  accent  pe  ca­  în  ce  priveşte  sprijinul  pe  tiv-educativ al elevilor.  Âr  fi  fost  însă  de  aşteptat  mulţi  dintre  cei  ce  au  luat  domeniu al vieţii sociale.  treptat şl va pic
         litatea  muncii  la  clasă,  să  or­  care  trebuie  să-l  dea  Trustul      ca  darea  de  seamă  să  se  cuvîntul.   Comunişti   ca                             La munte, vrer
         ganizeze  mai  bine  activitatea de  construcţii  Deva  —  ca  LUCIA LICIU   fi  referit  mai  concret  la Ioan  Barbu,  Dumitru  Bog­  TRAIAN BONDOR             să cu cerul schi
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35