Page 30 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 819 ® .
In pregătirea Congresului al Xll-lea al P.C.R.
Adunări şi conferinţe pentru dârî de seamă şi alegeri In organizaţiile de partid
1C, 00 Telex
1C,05 Teleşeoală
1C,15 Curs de îi
17,00 Turneul fii
Activitatea desfăşurată de dicatorii de producţie şi de la adresa centralei de resort Cu toată relativa sa izola kg brînză de oi, 418 hl lapte, nor G.A.P. cum sînt cele de pionatului
comitetul de partid, de toate eficienţă. Toate acestea au pentru că nu asigură introdu re, comuna Bunila se implică 7 650 kg lînă, 1 924 capete la Bunila, Vadu Dobrii, Poe- volei
organizaţiile de bază a fost făcut ca rentabilitatea la ac cerea ritmică în reparaţie a în circuitul economic al ju de ovine — oi şi mici —, 482 niţa Voinii nu s-au manifes 18,20 Tragerea i
18.30 Forum cel
analizată în cadrul conferin tivitatea totală să fie reali tuturor tipurilor de vagoane, deţului, în general în circui bovine şi a altor produse, se tat ca un sprijin real în con 18.50 1001 de se:
ţei prin prisma rezultatelor zată în procent de 112 la su că nu ţine seama de repro tul său de valori, cu o scamă numără'* între succese, reflec ducerea activităţii. în felul 19,00 Telejurnal
obţinute în realizarea planu tă, fapt care a permis ca vo filarea întreprinderii şi pla de clemente defrtne de toată tă modul în cate comuniştii acesta, activitatea din zoo 19,20 Urgenţe în
lui de producţie la toţi indi lumul de acumulări băneşti nifică repararea unor vagoa consideraţia. Bunila dă, între de la Bunila acţionează pen tehnia comunei n-a fost cu 19.30 Noi, femei
19.50 Telecinema
catorii, a modului cum a fost să fie depăşit cu peste 12 ne care nu intră în profilul altele, pentru întreprinderea tru realizarea sarcinilor eco prinsă într-o viziune de per „Mari acto
aplicat noul mecanism econo- milioane lei, ca întreprinde unităţii şi pentru care nu e- „Marmura“ din Simeria renu-' nomice ale comunei. Exprimă spectivă, nu s-a asigurat pe tea lui
mico-financiar. Acţionîndu-se rea să nu aibă imobilizări de xistă plan de aprovizionare mita marmură de Alun, li aceste realizări întregul po plan local forţa de muncă, Graham B;
ră pe ţară.
pentru cunoaşterea şi aplica mijloace circulante şi nici cu subansamble şi profile lami vrează fondului centralizat de tenţial al comunei ? condiţii de păşunat. Aportul a studiouri
rea în viaţă a sarcinilor din împrumuturi bancare. nate. Comuniştii s-au angajat produse agroalimentare carne, în conferinţa pentru dare specialiştilor în această direc ne
actualul cincinal, pentru în Aceste rezultate bune nu să depună toate eforturile şi, lapte şi lînă iar, în mişcarea de seamă şi alegeri, comuniş ţie a rămas slab iar unele 21,20 Dosarul ei:
21,35 Telejurnal.
făptuirea neabătută a hotărî- trebuie să ducă la automulţu- învingînd greutăţile actuale, cultural-artistică, Bunila vine tii au afirmat că mai sînt probleme ale crescătorilor de
rilor partidului şi a legilor mirc, ci, dimpotrivă, ele tre să recupereze restanţele la cu valori de mare autenti disponibilităţi, atît pentru animale au aflat rezolvare cu
ţării, comitetul de partid de buie să constituie un punct reparaţii de vagoane pentru citate, circumscrise zonei pă- sporirea realizărilor economi întîrzierc datorită necunoaşte
la I.M.M.R. Simeria, comu de plecare spre noi realizări, calea ferată, pentru a-şi men durenilor. Iată, deci, o comu ce cît şi în ceea ce priveşte rii lor temeinice. IlfADfiC
niştii, întregul colectiv şi-au spre noi succese în muncă — ţine şi a-şi ridica la cote mai nă în care viaţa economică şi munca cu oamenii. Comunişti Carenţe au depistat comu sahrKfflBawwa
înalte bunul renume, pentru niştii participanţi la dezba BUCUREŞTI
ÎN CENTRUL ATENŢIEI COMUNIŞTILOR a întîmpina Congresul al teri şi în activitatea de edu dioprogramti! di
Xll-lea al partidului nu rea care şi formare a omului nou. Radiojurnal;
lizări de prestigiu. Conferin Un stil de muncă mai Se manifestă pe teritoriul co presei; 8,11) Cui
diilor; 9,00 Bule
Creşterea eficienţei ţa a stabilit în hotărîrea a- munei fenomene de abatere 9.05 Răspundem
doptată măsuri care să asigu
lor; 10,00 Buleti
de la normele de convieţuire
re îndeplinirea la parametri mobil, mai aproape socială. Ele s-au făcut sim 10.05 Discuri i
activităţii productive înalţi a sarcinilor din actua ţite în condiţiile dcsincroni- socialiste; 10,45
populară; 10,30
lul cincinal, a prevederilor zării activităţii de propagan corale muncitoi
cincinalului viitor. Totodată, de oameni şi probleme! dă cu celelalte aspecte ale Buletin de ştir:
canalizat toate forţele spre subliniau în cuvîntul lor An s-a angajat să ridice şi mai muncii de partid, ale muncii crofonul pioniei
ridicarea rentabilităţii şi a e- gliei Bedea, Sabin Armeanca, mult eficienţa întregii acti politice în general. „Secreta Avanpremieră
12.00 Buletin de
ficicnţei întregii activităţi Iliu Bogdan, Voicu Lugojan, vităţi productive printr-o mai rul comitetului'comunal de Din comoara
productive. Darea de seamă Emil Moguţ, Iosif Blaj, iosif bună gospodărire a fonduri partid să fie mai apropiat de nostru; 12,25 Op
studio; 13,00 De
şi participanţii la dezbaterile Onaca, Gheorglic Zudor, Mir- lor materiale şi băneşti. A socială pulsează cu o intensi ca Bujor Bistrian, Aron Ră- sate, să meargă mai mult pe 15.00 Clubul invi
ce au avut loc în cadrul cea Iordan, Mihai Poenar, fost exprimată adeziunea faţă tate egală cu cea din multe doane, Traian Toma, Aron teren“ — spunea tovarăşul Radiojurnal; l<
Baba, Ana Căsăleanu şi alţii
tineret;
conferinţei pentru dare de Gheorghe Bătrîna şi alţii. A- de documentele care vor fi alte comune ale judeţului. au accentuat în cursul dez Traian Toma. Cerinţa aceas bluri do economi;
donate
seamă şi alegeri au eviden ceasta, pentru că noi — spu supuse spre adoptare Congre Comuna Bunila a trăit, nu ta expresă nu se adresează gărul românesc
ţiat faptul că s-au obţinut neau vorbitorii — sîntem ju sului al Xll-lea. Comuniştii, demult, asemenea altora din baterilor pe marginea docu însă doar secretarului. Ea se nii; 17,00 Buleti
rezultate pozitive. Au fost în decaţi şi apreciaţi de orga conferinţa de partid, dînd o judeţ şi din ţară, un eveni mentelor discutate şi aproba impune pentru întregul organ 17.05 Odă limbii
depliniţi şi depăşiţi în mod nele de partid superioare nu înaltă apreciere înaltelor ca ment politic de seamă — con te în conferinţă asupra unui ca o condiţie a cunoaşterii 17,25 Înregistrări
teca de muzică
substanţial indicatorii de plan numai după ceea ce am fă lităţi de conducător de partid ferinţa organizaţiei comunale element deosebit de impor problemelor, a rezolvării lor Constantin Busu
pe primii trei ani ai actualu cut, ci mai ales după ceea şi de stat, de revoluţionar de partid pentru dare de sea tant în munca de partid — operative. Murgu; 17,45 D
lui cincinal la producţia netă, ce facem acum, după modul consecvent şi luptător neobo mă şi alegeri. Ceea ce a ca stilul de muncă al organului Unind scama de această nie — muzică co
orele serii
18.00
marfă şi globală. Productivi cum ne îndeplinim planul şi sit pentru cauza păcii, liber racterizat lucrările conferin comunal de partid, al mem cerinţă, subliniată cu preg înregistrări cu C
tatea muncii a sporit cu ne mobilizăm pentru a face tăţii şi independenţei popoa ţei a fost spiritul analitic şi brilor săi. Acesta a avut de nanţă şi în cuvîntarea secre muzică popula
7 202 lei/om al muncii, iar faţă sarcinilor viitoare. relor, şi-au exprimat deplina critic, dovadă că membrii de suferit în anumite perioade tarului general al partidului Vrancei“; 20,30 <
ghid şi faptă; 2i
cheltuielile totale la 1000 lei Darea de seamă trebuia să aprobare faţă de hotărîrea parţid din Bunila ştiu să-şi şi, ea o consecinţă, realizările la Consfătuirea de iucru de sonore; 22,00
producţie marfă au fost redu insiste mai mult asupra cau Plenarei C.C. al P.C.R. ca aprecieze la justa lor valoare nu s-au ridicat la nivelul po la C.C. al P.C.R. din 5—7 oră; 23,00 Bijutc
le; 23,30—5,00 No
se cu 19,6 lei. Au fost obţi zelor care au făcut ca în luna cel mai iubit şi stimat fiu al reuşitele, dar se dovedesc ■ în sibilităţilor. Au fost aduse cri septembrie a.c., comitetul de zicai nocturn.
nute, prin reducerea consu septembrie să nu fie reali poporului român, tovarăşul acelaşi timp -neîngăduitori fa tici organului comunal pentru partid nou ales la Bunila va
murilor specifice şi printr-o zat planul la reparaţii de Nicolae Ceauşescu, să fie rea ţă de lipsuri. Fără discuţie, faptul de a nu fi cuprins în reuşi să cuprindă mai bine
mai bună gospodărire a ma vagoane, ba mai mult, să se les în înalta funcţie de secre reuşitele sînt meritorii. Reali sfera sa de influenţă şi preo problemele, să se situeze tot
teriilor prime şi materialelor, piardă şi depăşirea obţinută tar general al partidului, vă- zarea pe nouă luni a planului cupări toate organismele ca- deauna în centrul lor, ca un TIMIŞOARA:
a energici şi combustibililor, în primele 8 luni ale acestui zînd în aceasta garanţia si la cariera de la Alun în pro re-şi desfăşoară activitatea pe organizator al rezolvării lor, litatea- radio; *
importante economii. Rezul an. Participanţii la dezbateri gură a mersului înainte al porţie de 102 la sută, preda teritoriul comunei. Astfel, s-a ca un factor politic de con populară; 18,30 .
Ce înseamnă a
tatele obţinute îşi găsesc re au criticat acest lucru, cerînd ţării noastre spre comunism, rea către fondul de stat, în ajuns la situaţia că unele ducere. tiv pe plan m<
flectarea în beneficiile supli ca cei răspunzători de orga a ridicării patriei pe noi perioada analizată, a 8 055 consilii de conducere ale u- ION CIOCLEI majul — O plag
mentare care se cifrează la nizarea producţiei şi a mun culmi de civilizaţie şi pro ţii de consum,
şi implicaţiile
5 283 000 lei. Şi în primele 8 cii să-şi facă datoria cu toa gres. Album de muzi
luni ale acestui an au fost tă răspunderea. De asemenea, 19,80 Ritmuri p
obţinute rezultate bune la in- au fost făcute referiri critice N. BADIU Aprovizionarea oamenilor acest capitol al muncii în dan, Ana Zăvoianu, Ioan tofonul dv.; 19,
muncii din Deva cu pro comerţ, deoarece, cum bi Mihăilă şi alţii au insistat misiunea literar:
duse alimentare şi indus ne se ştie, deşi sînt unele pe necesitatea de a spori idei — „Arioso
Eduard Pamfil.
triale este tot mai bună şi rezultate bune, lucrurile preocupările organizaţiilor romanului poli
O analiză exigentă, în spi cercurilor, a consultaţiilor şi întreprindere patronatoarc. nu stau deplin bine din de partid, ale organizaţii de Gcorge Şerb
rit critic şi autocritic a mun meditaţiilor, iar în consiliile „Vrem şi trebuie să organi acest fapt a fost relevat punctul de vedere al cali lor de masă şi obşteşti, ale
cii de partid, o analiză în pedagogice şi şedinţele cate zăm ştiinţific instruirea prac cu prilejul conferinţei de tăţii servirii, solicitudinii conducerilor de întreprin
lumina orientărilor Consfătui drelor să se analizeze, lunar, tică a elevilor!“ — cerinţa dări de seamă şi alegeri a şi eticii unor lucrători. deri pentru ridicarea con {¿IN£M
rii de lucru tic la C.C. al rezultatele elevilor la învăţă a fost formulată ferm, dîn- comuniştilor din comerţ, Dar, darea de seamă s-a ştiinţei socialiste a celor ce
P.C.R. din 5—7 septembrie, tură, lipsurile şi să se ia mă du-se şi soluţii de către co care a avut loc recent. Cu limitat doar să afirme că lucrează în sectorul apro DEVA: Pe ui
cu măsuri care, materializate, suri în consecinţă. Deşi în muniştii Roberi Singcr şi această ocazie s-a reliefat sînt şi anateri de la dis vizionării populaţiei. meatului 99 (Pa
să asigure ridicarea activităţii activitatea la clasă majorita Oliviu Crişan. Participarea că — mobilizaţi de organi ciplina de muncă, de la Cerinţa aceasta, de o s > împuşcăm i
organizatorice şi politice la tea comuniştilor au realizat lor la dezbateri a vizat pro zaţia de partid — lucrăto (.Ts^a); HUNEDi
normele eticii şi echităţii deosebită importanţă, per
nivelul cerinţelor — iată ce conţinutul educativ, ideologic blemele de esenţă ale şcolii, rii din întreprinderile cu socialiste, fără să dea nici manent actuală în activi toarcerea acasă
Lovitură pe la s
a caracterizat dezbaterile a- al lecţiilor şi au reuşit să raportîndu-le mereu la cerin ridicata şi cei ce muncesc un exemplu. Or, se ştie că tatea comercială, este per Moartea unui g
pj
dunării de dare de seamă şi formeze la elevi o concepţie ţele — nu numai prezente, ci în reţeaua desfacerii cu a- şi în cadrul întreprinderi fect realizabilă în comerţul structorul) ; de
cline
Mihail,
alegeri a organizaţiei de materialist-dialectică despre şi viitoare — ale pregătirii mănuntul dovedesc respon lor cu ridicata, dar mai a- devean şi la împlinirea ei rea); Ora aero
partid de la Liceul industrial lume şi viaţă, să le cultive forţei de muncă, în consens sabilitate şi conştîinciozi- les în reţeaua de desfacere trebuie să-şi cupleze în tul de fier (7 i
nr. 4 Deva. Darea de seamă dragostea faţă de patrie, cu obiectivele pe care docu viitor eforturile toate or Conspiraţia tac
şi dezbaterile, adunarea în partid şi popor, adunarea a mentele programatice ale ce ganizaţiile de partid din blica) ; LUPEN1
întregul ei a făcut o perma subliniat că nu s-a. făcut to lui dc-al Xll-lea Congres le comerţ. O susţinută mun lege (Cultura!);
vă văd (Muncito
nentă raportare la cerinţele tul atît timp cît atitudinea pun în faţa naţiunii. „Sîn CAN: Clnd a
tem o organizaţie puternică, Ridicarea calităţii că de educare a oamenilor bărbat (Muncito
cu cadre didactice bine pre în lumina principiilor eti NEA: Mizez pe 1
Oglinda muncii de gătite. Putem şi trebuie să cii şi echităţii socialiste se PETR1LA I-II : (M
Fa
facem mult mai mult“. In servirii - cerinţă majoră
impune ca o primă condi
seriile
F
ANINOASA
partid—roadele tervenţiile la dezbateri au ţie. Numai avînd în aceas Tirţărul din : ; I;
(Muncitoresc)
tă activitate lucrători pă
fost în acelaşi timp îndem
nuri. a activităţii trunşi de respect faţă de Noiembrie); BK
cei în slujba cărora sînt
reaţa
invizibilă
procesului vin activităţii ideologice şi organizaţiilor de partid puşi, se va reuşi să se şie); GURABA1
Rolul şi răspunderile ce re
regăsită
(Mineri
politico-educativc din şcoală, practice în permanenţă un TIE: Excursie c
comerţ civilizat, din care
instructiv-educativ direcţiile prin care se poate să fie eliminate unele tria); Optimiştii
acţiona ca aceasta să fie strîns di ii comerţ GEOAGIU-BA1:
legată de viaţă, de sarcinile practici anacronice, care batic (Casa d
încă provoacă nemulţumiri
Inspcc
HAŢEG:
documentelor celui de-al unor elevi faţă de învăţătu practice actuale pentru a uni cumpărătorului. (Popular); BRA:
9
Xll-lea Congres al partidu ră lasă de dorit, atît timp cît şi mobiliza eforturile comu bura (Cinema) ;
lui, a analizat cu exigenţă gîndurile unora dintre ei nu niştilor, au fost relevate de tate, astfel că valoarea mai sînt oameni care nu Apărarea avutului ob Dialog peste ar
cultură) ; SIMEF
munca politică desfăşurată de sînt în concordanţă cu cerin Gligor Haşa şi Horia Tisu în mărfurilor vîndute popu muncesc cu pricepere -şi ştesc, a valorilor ce sînt j ţa la Jacobsfeld
grija
oamenilor
în
organizaţia de partid din ţele societăţii. lumina orientărilor pe care laţiei a crescut continuu pasiune, care-şi îndeplinesc date ILIA: Ultima r
şcoală pentru îmbunătăţirea Conştienţi de rolul ce le secretarul general al partidu fiind în cele 9 luni trecute atribuţiile ce le revin fără muncii din comerţ rămîne mina); TELIUC
de asemenea o sarcină per
procesului instructiv-educativ revine în pregătirea forţei de lui le-a dat acestei munci la din acest an cu peste 30 tragere de inimă. manentă a acestora. Pen Bolek in jurul 1
şi a chemat comuniştii, cadre muncă pentru sectorul con recenta Consfătuire de lucru milioane lei mai mare fa — Adevărul este — zi tru ca fiecare lucrător să rul).
le didactice să-şi sporească strucţii (construcţii civile, in de la C.C. al P.C.R. Ei au ţă de perioada corespunză cea Nicolae Nandrea, că devină un astfel de apă
eforturile pentru a creşte ca stalaţii în construcţii, lăcătuşi cerut efort implicîndu-se în toare a anului precedent. în reţeaua comerţului ali rător, e nevoie ca organi
litatea şi eficienţa în pregă mecanici pentru utilaje şi el, anga’îqdu-se, aşa cum a Acest fapt se datoreşte, mentar, dar şi în alte do zaţiile de partid să comba
tirea şi formarea pentru viaţă maşini în construcţii), comu făcut fiecare participant la cum au subliniat în cuvîn menii, lucrează unii oa tă permanent şi cu tărie
. a elevilor. niştii din liceu, maiştrii şi in dezbateri. tul lor Mircea Raţiu, Ius- meni care n-au chemare orice tenălnţâ de a realiza Pentru 10 oct;
Atenţia dezbaterilor a fost ginerii au acţionat atît pen Adunarea a cerut noului tinian Bai’zu, Nicolae Mun- pentru munca în comerţ. vremea se menţi
concentrată asupra modului tru formarea la elevi a de birou să-şi perfecţioneze ac teanu, Rozalia Mateş şi al Ei bine, sarcina organiza ciştiguri ncmuncite, pe sea să şi se va încăli
în care organizaţia de partid prinderilor practice, cît şi tivitatea organizatorică, să ţii, creşterii continue a ţiilor de partid, a comu ma societăţii. rul va fi vâri:
va sufla slab. T
din şcoală, comuniştii au ac pentru activarea gîndirii lor întărească controlul pentru niştilor este aceea de a mi în acest fel, conferinţa maximă va fi ci
ţionat pentru însuşirea de în găsirea unor soluţii mai ca el să fie un sprijin efec pregătirii profesionale, hăr lita cu consecvenţă pentru de dare de seamă şi ale tre 17 şi 22 gra;
către elevi a disciplinelor fun riguroase de perfecţionare a tiv în înfăptuirea hotărîrilor, niciei ce caracterizează a face din fiecare lucrător geri a trasat căile de ac minimă se intre 0
ser
va
Local
damentale şi de specialitate muncii productive. Multe e- iar munca politică să-şi înde marea majoritate a lucră din reţeaua ■ aprovizionării ţiune în viitor, pentru îm mă la sol şi ce;
— criticînd aspru pe cei care xcmpje au întărit cu argu plinească rolul mobilizator în torilor din domeniul apro bunătăţirea continuă a ca
nu s-au implicat cu întreaga mentele faptelor aceste preo rîndul tuturor cadrelor didac vizionării populaţiei. Nu e populaţiei un om care să lităţii activităţii comercia Pentru urmălo
capacitate în activitatea pro cupări, dar ele nu au acope tice, astfel ca eficienţa aces mai puţin adevărat că ser muncească cu conştiincio le, în lumina sarcinilor sta zile. Vremea
caldă cu cerul '
fesională. Adunarea a reco rit neajunsurile în instruirea tei munci să se poată măsura virea s-a îmbunătăţit şi ea zitate, cu pasiune. bilite de partidul şi statul a doua parte a :
mandat noului birou şi cate practică a elevilor, mai ales în roadele procesului instruc simţitor în ultima vreme. în acest spirit au vorbit nostru în acest important cerul se va înr
drelor să pună accent pe ca în ce priveşte sprijinul pe tiv-educativ al elevilor. Âr fi fost însă de aşteptat mulţi dintre cei ce au luat domeniu al vieţii sociale. treptat şl va pic
litatea muncii la clasă, să or care trebuie să-l dea Trustul ca darea de seamă să se cuvîntul. Comunişti ca La munte, vrer
ganizeze mai bine activitatea de construcţii Deva — ca LUCIA LICIU fi referit mai concret la Ioan Barbu, Dumitru Bog TRAIAN BONDOR să cu cerul schi