Page 31 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 31
"URI, 10 OCTOMBRIE 1979 Pag.
Avansul de şase luni in îndeplinirea FOTOCRITICĂ PETE... PE ALEEA
FRUNTAŞILOR
actualului cincinal ta creşte mereu De ţi-ar spune... Ca orice imitate dc
prestigiu, C.S. Hunedoara
(Urmare din pag. 1) terea calitativă a activită Ehei, de ţi-ar puica spu nergie electrică, dar care, îşi arc fruntaşii săi care,
sä
^am ţii următoare. ne acest transformaior de dacă va mas fi lăsat mul prinlr-o muncă model,
il de curent de cît timp zace tă vreme în starea în ca i-au adus renumele de ca
După cum ne-au spus
ores factori cu munci de răs aici, în curtea C.A.P. din re se găseşte acum, riscă re se bucură. In semn de
„ZILELE REVISTELOR cincinalului la E.M. Certej pundere de aici, la toate u- Pricaz... Dar privind bă să se transforme el însuşi cinstire, portretele acesto
LITERARE DIN se acţionează stăruitor pen nităţile aparţinătoare ex lăriile din jurul lui, care într-un morman de fier ra — lucrate în color
TRANSILVANIA“ tru pregătirea condiţiilor vechi —, tot amină treaba au fost afişate şi în acest
ltură ploatării acţionează colecti sînt mai mari de un stat
In cadrul tradiţionalelor necesare îndeplinirii planu ve de muncă bine închegate, sub diverse motive. Aşa an, de o parte şi de alta
îl ciul „Zile ale revistelor litera lui pe anul viitor. în 1980, de om, nu-i greu de ghi cum găsesc motive pentru a aleii principale din com
>ves- producţia minelor Certej, organizaţii de partid puter cit. Lunile au trecut une justificări şi amînări, cum ' binat. Din cauza soarelui
n der re din Transilvania“, ieri, nice, comunişti care sînt le după altele şi s-au
mie- la I.M. Uricani, S.M.A. şi Bocşa şi Vorţa, cu mici di mereu în fruntea întrecerii dc nu găsesc motive pen- j (sau a slabei calităţi) fo
ucţic Fabrica de bere din Ha ferenţe, se menţine la nive dus... Tovarăşii dc la tru a grăbi instalarea a- I tografiile s-au decolorat
rica- socialiste. Cursurile de ca I.R.E. Deva. în sarcina
ţeg au avut loc interesan lul acestui an, dar la carie lificare şi policalificare sînt cestui transformator ? Şi ' treptat, din chipurile lu
te întîlniri ale scriitorilor rele Pojoga şi Gurasada ea o permanenţă la E.M. Cer cărora cade instalarea şi au motive şi argumentări. ] minoase rămînînd doar
cu lucrătorii acestor uni se va dubla. Ca urmare, tej. Baza tehnico-materială punerea în funcţiune a a- Acestea sînt sarcinile de ■ vagi contururi, mai precis
tăţi economice. Au parti accentul principul se pune este asigurată, mecanizarea ccstui transformator — plan. Atunci ce aşteptaţi, I — nişte pete insolite de
cipat scriitorii Nicolae utilaj care n-a transfor vorba lui Nenea Iancu, , nume. Este cazul ca aces
SS3 pe acele obiective care con cîştigă mereu teren. Sînt în
Stoe, Vasile Copilu-Chea- diţionează direct sporirea curs de aplicare noi teh mat nici o cantitate de e- „onorabililor“ ? te... pete să fie „şterse“
tră, Ermil Rădulescu şi substanţială a productivită nologii de lucru, mai cu cît mai degrabă !
Ion Brumam („Astra“ — ţii muncii : asigurarea li
Ra- Braşov), Titu Popescu şi niei de front active în sub seamă la cariera Gurasada.
; 7,oo Ion Mircea („Transilva Pe agenda zilnică de lucru
vista teran şi la cele două carie a organizaţiei de partid, a
nelo- nia“ — Sibiu), Mircea re, buna aprovizionare a consiliului oamenilor mun »
ştlri ; Copil („Familia“ — Ora locurilor de muncă, asigu
,tori- dea), lrimie Negoiţă, Ion cii, este înscrisă aplicarea
tiri ; rarea cu maşini şi utilaje întocmai în procesul de
jzică Lungu şi Mircea Vaida la nivelul cerinţelor planu muncă a indicaţiilor secre
ările („Tribuna“ — Cluj-Napo-
blurl ca). ' lui de producţie, comple tarului general al parti if INVITAŢIE
11,00 Astăzi, asemenea întîl- tarea efectivelor, întărirea dului, tovarăşul Nicolae
Mi răspunderii şi disciplinei Ceauşescu, formulate cu o-
li,35 niri vor fi organizate la La sediul Inspectoratu
iv. ; Liceul „Avram Iancu“ din muncitoreşti. în acest sens cazia şedinţei de lucru cu ! lui judeţean al Ministeru
12,05 Brad, Exploatarea minieră au fost întocmite planuri de consiliul de conducere al lui de Interne se află un
ruîui măsuri concrete pe zone şi Ministerului Minelor, Petro
*e în Ţcbea şi la Casa de cul lului şi Geologiei. Realiza portrnoneu cu bani găsit
a 3 ; tură din Deva (cu mem sectoare, pe locuri de mun de un lucrător de miliţie
16,00 brii cenaclurilor literare că, se urmăreşte îndeaproa rea sarcinilor acestui an, în trenul accelerat ce ve
sam- pe modul cum se îndepli buna pregătire şi îndepli
îoor- hunei rene). Alături de nire a indicatorilor de pro nea din direefia Iaşi şi
Şla- scriitorii amintiţi, vor mai nesc. Adunările generale mergea spre Timişoara, în
lece- participa şi Anghcl Durn- pentru dări de seamă şi a- ducţie pe 1980 sînt obiecti !! ziua de 12 septembrie
tirî ; legeri în organizaţiile de ve esenţiale, mereu în a-
ine ; brăveanu şi Mircea Şerbă- 1979. în portrnoneu jiu se
ono- ncscu de la revista „Ori bază şi pe comitet au fost tenţia colectivului de la găseşte nici un act din
ä cu zont“ din Timişoara. un bun prilej de analiză E.M. Certej-Săcărîmb, ca care să rezulte cui i-ar a-
Ion revoluţionară a neajunsuri re este hotărît să le fina parfine, de aceea păguba-
>mâ- SIMPOZION
folk ; Ieri, la Cinematograful lor cu care se mai confrun lizeze exemplar, să-şi întă ! I şui e invitat să-si ridice
Noi tă organizaţia de partid, rească poziţia de frunte ţie ) banii.
a de „Patria“ din Deva a avut colectivul, stabilindu-se o- care o deţine de multă vre
'oină loc simpozionul „Comori s t
ia în le artei populare oglindi biective precise pentru creş me. LA
lenţe te în filmul românesc“. \ „OGLINDA SATULUI" \
îtr-o
zica- Simnozionul, la reuşita că
mti- ruia a colaborat artistul | Gazeta de perete de la j
plastic Ion Cîrjoi, a fost Aprovizionare de bună calitate în Valea Jiului 1 C.A.P. Dineu Mare, al că- i
întregit de filmele docu | rei nume este „Oglinda ţ
mentare „Bun ca ziua“, (Urmare din pag. I) de la secţia din Deva, şi de după părerea noastră — taţilor s-a răspuns : „aştep satuluiaşteaptă de mul- i
„Florile portului româ tă vreme ca cineva din J
;tua- la cea din Petroşani — nu cauza nerealizării sarcinilor tăm să sosească cantitatea colectivul de redacţie să ţ
izică nesc“, ^„La porţile fru sînt de calitate corespunză se datoreşte, în primul rînd, repartizată“. Aşa se întîm-
tării mosului“, „Un cămin cul ducători şi depozite cu ridi se învrednicească să scrie 1
peti- tural“ şi „Culorile Buco- cata din alte judeţe. Iată, toare, astfel că nu se prea neritmici taţii în aprovizio plă adeseori şi cu făina de măcar un articol pentru /
Şo- de pildă, personal am fost cumpără. Ne spunea pe a- nare. mălai şi cu alte mărfuri. a-i schimba fala. Această \
ietă- ceastă temă o cumpără Sigur, în ce priveşte apro ; „oglindă“ stă goală, nu se i
smul ieri (4 oct. a.c. — n.n.) la toare : Dealtfel ritmicitatea, mai
18,45 Oradea, de unde am procu bine-zis. neri Unicitatea a- vizionarea neritmică şi co mai ştie de cînd, dc parcă ?
rală; VIZITA UNEI rat o însemnată cantitate — Comparaţi parizerul pr-ovizionării cu marfă a u- merţul cu amănuntul îşi în sat, la C.A.P., nu s-ar 1
Z2tSC- DELEGAŢII fabricat la Deva, cu cel • nităţilor comerciale este o are partea sa de vină, în mai întîmpla nimic în a- i
) . E- de mezeluri. în acest sens produs la Cluj. Ei bine, din sensul că, atunci cînd de
ţi şi SINDICALE — al procurării de marfă „boală“ mai veche a co ceasta campanie, cînd în /
M de din afara judeţului — pri primul, eînd îl tai, curge merţului din Valea Jiului. pozitele nu pot asigura mar agricultură sînt alîtea tre-
mica DIN JAPONIA apă. Toba de Petroşani se Iată o mostră : in zilele de fa solicitată de populaţie, buri de făcut. Poale în a- J
eseu mim un sprijin foarte se desface, uneori e prea să
Se află în vizită în judeţul rios din partea organelor rată sau prea pipărată. sărbătoare din august, de nu acţionează pentru a pro ceasta privinţă arc ceva \
nostru o delegaţie sindicală judeţene de partid şi de pozitul I.C.R.A. n-a lucrat. cura direct articolele res de spus şi organizaţia de i
din Japonia, condusă de Ji- stat. Pe tema aprovizionării, Firesc. Numai că tovarăşii pective. In acest sens ni se partid de la C.A.P. şi se- ?
netsu Nakamura, membru al Reţeaua alimentară din Aurel Stark, şeful serviciu de aici nu s-au gîndit să pare a fi binevenită ideea cretarul adjunct cu pro- 1
Comitetului Central Executiv Vale Jiului, cum a rele lui comercial din cadrul ia măsurile impuse dc si de a se asigura pentru co blcmele de propagandă al \
ocu- al Federaţiei naţionale a sin- vat un raid ce l-am efec l.C.S.A.A.P. Petroşani, ne tuaţie, astfel că după 26 au merţul din Valea Jiului mai comunei Mărlineşli. Aştep- i i
tăm.
e ce dieae-tor lucrătorilor din in- tuat în cîteva unităţi, dis spunea : gust reţeaua de desfacere a mulţi furnizori, în acest
¡sor? fierului şi oţelului. pune, în general, de mărfu — Avem în reţea mărfu avut multe goluri de mar fel reuşindu-se evitarea go î
to lurilor în reţeaua de des POVESTE CU
ra) ; Delegaţia are vizite şi con rile solicitate zilnic de rile solicitate în mod coti fă cîteva zile la rînd. Altă APA MINERALA... \S
rta); vorbiri la ¡Consiliul judeţean populaţie. Există un bogat dian de cumpărători, însă mostră. Nu de mult, circa facere. In paralel, trebuie
Con- al sindicatelor şi Consiliul mu sortiment de mezeluri, za nu sîntem mulţumiţi de mo o săptămmă, în Vale n-a să se acţioneze cu mai
lNI : nicipal al sindicatelor Hune hăr, făină, ulei etc. De dul cum ni se asigură mar existat sare. Ei bine, deşi — Sini perioade lungi şi i
Unl- multă hotărîre — atît fur dese cînd nu ni se aduce )
;fec- doara, la Combinatul siderur altfel, aceste mărfuri nu fă, adică cu periodicitatea I.C.R.AT-ştia că stocurile nizorii, cît şi comercianţii apă minerală şi nici un 1
■ie) ; gic Hunedoara. De asemenea, lipsesc aproape niciodată. aprovizionării. Iată, de pil de care dispune sînt mici, — pentru a se pune la dis
epu- delegaţia vizitează obiective Este adevărat însă că, în dă,' pe septembrie întreprin n-a acţionat din timp pen poziţia minerilor şi fami fel dc alte răcoritoare — i
îa e social-culturale din municipii unele cazuri, mezelurile ce se plîngea tovarăşa Maria I
x să derea a rămas sub plan cu tru a le spori, astfel că la liilor lor cantităţile de măr Deac, şefa restaurantului »
rtJL- le Hunedoara şi Deva. se aduc în magazine — şi circa 2 milioane lei şi — cererile insistente ale uni- furi necesare.
un din Ccrleju de Sus. în ^
LO- pauzele de masă vin con- i
rul) ; struclori, alfi lucrători, J
II — Forumfeul — în hambare mănînou, dar apă minerii- ţ
sc) ; SPORT lă nu le putem servi, nici i
ibirc
■NI : (Urmare din pag. 1) tăţi vin să creeze unele greu 111$ răcoritoare... — Faceţi co- /
(? tăţi, că vorba aceea... menzi ? — Desigur. Dar )
>rtă- „măcinînd“ astfel printr-un nu se onorează. Semnalăm i
ro- Lucru recunoscut mai greu de Succes gimnastelor române la Balcaniadă! joc de avînt şi inspiraţie defen
riaţă inginerul şef al unităţii, Ra ...Cine se aseamănă — siva adversă, obţinind o victo şi noi acest gol. Poale se 1
îAŞ- du Ioan, care inginer, îna Aseară a părăsit Deva, şi Marilena Vlădărău. Va fi rie meritată. Pentru gazde au aude la depozitele respee- '
(Pa- inte de toate, încerca să dea se adună pentru a participa la Cam prima apariţie publică a noii înscris : Paraschiva Florian (4), tive. Pentru că Boholtul |
ra) ; Geta Bărbulescu (4), Magda Şi- este numai peste deal de t
săl- vina pe slaba calitate a re ...Sc adună mari restanţe şi t pionatele balcanice de gim echipe de gimnastică, sporti mon (2), Iuliana Zancş (2) şi Certej... »
ră) paraţiilor la maşinile şi uti la cooperativele agricole de nastică ce vor avea loc la vele prezentînd programe noi, Eugenia Stingă (X). (IOAN
VLAD, corespondent).
arry lajele agricole. O fi aşa, nu la Izvoarele, Nandru şi Zlaşti. Liubliana, între 11—14 oc pe care şi spectatorii deveni
aba- zicem nu, dar plecînd îm Două veri şi o toamnă să tombrie, lotul olimpÎG de gim DACA n-ar veni t
ăN : preună cu el, două sate şi-o mai fie pe acele meleaguri şi nastică feminină al ţării le vor putea urmări în cu- DE LA COMISIA IARNA...
i de noastre. Antrenorii emeriţi rînd, în cadrul Campionate JUDEŢEANĂ DE FOTBAL , \
can- vîlcea am umblat pînă să în ritmul în care se lucrează, lor naţionale ce se vor des / Intre lucrările dc iuves- l
mi) ; dăm de o „mină“ dc oameni de-abia se vor termina lucră Marta şi Bela Karolyi şi făşura la Deva, între 1—4 Subcomisia judeţeană de dis 1 litri planificate a fi cxecu- 1
(Lu- care să recolteze porumbul, rile. După modul cum au maestrul coregraf Geza Po noiembrie a.c. ciplină, in urma analizei des i tale în acest an la C.A.P. )
: şi să strîngă cocenii. „ştiut“ să dispună de forţele jar vor conduce la această făşurării jocului dintre echipele
C.F.R.
Petroşani
ine- — Ce suprafaţă dc grîu va mecanice, au ajuns să aibă importantă întrecere interna Cu nerăbdare şi încredere rul Hunedoara, şi din Constructo 1 Dcnsuş se află şi un sai- ^
cadrul
fi semănată după porumb, to însămînţate cu grîu abia ju ţională următorul lot: Nadia aşteptăm veşti de fa Balca campionatului judeţean de fot J van la brigada din satul i
ţ Poieni. Lucrările la ¡un- j
bal, a constatat că s-bu comis
varăşe Radu ? mătate din suprafeţe. în loc Comăneci, Emilia Eberle, Me- niadă. Succes Nadia, succes abateri disciplinare dc către u- i dalii au început şi apoi ţ
— 90 de hectare 1 să folosească tractoarele la lita Ruhn, Rodica Dunca, Emilia, succes gimnasticii nii jucători ai echipei de fotbal î au fost abandonate. Con- 1
—- Şi cîte aţi semănat ? arat şi pregătit teren, le tri Dumitriţa Turner, Anca Chiş româneşti 1 C.F.R. Petroşani şi a adoptat ) struefia se află, cum spun /
următoarele măsuri :
— Din cele 90, doar 15 ha miteau să aducă furaje din pendarea jucătorului © sus i sătenii, la „pămînl“. Ehei! )
Constan
a.c. sînt arate (! ? !) cîmp şi să efectueze transpor locali asupra rezultatului final. tin Cioc pe timp de doi ani — — zicea uji poienar — da- l
noa- Şi cînd te gîndeşti că mai turi pentru membri coopera Echipa antrenată de prof. i. pentru ducerea în eroare a or
Ce- sînt de însămînţat 100 de Mătăsaru ni s-a părut debuso- ganelor de resort şi pentru a- ) că în nouă luni n-am reu- }
ntul tori. Nici la recoltatul porum- lată, pe cînd oaspetele au do bateri disciplinare © suspenda i şit să turnăm fundaţia, a- )
tura hectare 1 într-adevăr, aici re • bului nu se stă „pe roze“. La vedit vioiciune, atenţie to a- rea lui Grigorie Tudoraşcu pe l dică să ieşim cu saivanul ^
to coltatul porumbului decurge Nandru, spre exemplu, doar părarc şi luciditate in atac. un an 8 Purice Ioan — sus 1 deasupra pământului, nu i
cea foarte greoi. Mobilizarea coo de pe 17 ha s-au cules ştiu- © CONSTRUCTORUL HUNE După ce tabela de marcaj a pendat pe G etape şi Rad Ioan
ade. DOARA — NITRAMONIA FA- indicat de patru ori egaljtate : — pe 4 etape. \ ştiu zău dacă o să-l mai j
bru- peratorilor în cîmp lasă foar leţii, Nandru fiind unitatea GARAŞ 13—10 (5—7). Deşi era 1—1, 2—2, 3—3 şi 4—4. Repriza Considerăm că în urma aces t gătăm anul ăsta. Doar ^
te mult dc dorit. Să fim sin unde s-a recoltat cel mai pu un frig tăios, atît spectatorii a doua, oaspetele încep cu un tor măsuri disciplinare, asocia ' dacă n-o veni iarna... l
ceri, tovarăşi cooperatori Vio- ţin porumb, pînă la data cînd cît şi cele 14 jucătoare au aş avantaj de două goluri, aceasta ţiile sportive şi secţiile de fot
louă rcl Artean, Reghina lojesc şi am efectuat raidul nostru. teptat fluierul de început ai pentru că gazdele nu au putut bal din cadrul Campionatului ţ Iarna va veni cu sigu- /
o-
.erai arbitrului aproape 25 de mi anihila în apărare sistemul judeţean de fotbal vor trage t rântă. Conducerea C.Â.P. ţ
. In Otilia Marta, prin telepatie Organizîndu-şi munca altfel nute, după . ora oficială a în fensiv cu 2 pivoţi al făgără- concluziile necesare şi se vor / ar trebui să facă ceea ce l
ului încă nu s-a ajuns să se cu ca pînă acum — mai bine, ceperii meciului. Aceasta, şencelor, care s-au dovedit un lua măsuri pentru creşterea
¡lab, leagă porumbul şi să se elibe cu participarea efectivă a coo pentru că cei doi cavaleri ai adversar destul de incomod. disciplinei sportive în desfăşu ţ nu a făcut pînă acum: }
b. fluierului, Nicolae Andrea şi to repriza secundă, ambiţio rarea întrecerii. 1 să grăbească construcţia )
reze terenurile. Cînd aveţi de peratorilor — şi unităţile Cicel Ghere, ambii din Craiova, nate parcă, hunedorencele, în © Rezultatul meciului Meta / saivanului, ca să aibă jiu- ţ
gînd să mergeţi la cules ? prezentate de noi ca avînd au sosit Ia complexul sportiv tre care a excelat micuţa Pa- lul Simeria — S.G.C.L. Călan ’ de ierna oile. ^
C.A.P. Peştişu Mic nu este rezultate slabe îşi vor îmbu Constructorul cu înlîrziere. fapt, prima rascliiva Florian — cea mai a fost reomologat, rămînînd
pofida
acestui
to
un caz singular. Şi alte uni nătăţi simţitor activitatea. repriză a dat griji suporterilor tehnică de pe teren — au ac valabil scorul înregistrat pe
ţionat mal energic, mai legat,
teren : 2—1 pentru Metalul.