Page 33 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 33
~p
Proletari din toate ţările, uniţi-vă î
ANUL XXXI
NR. 6 820
JOI,
11 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să Intimpain Congresul al Xll-lea al fi ¡ „
lntrwel¡ s cMste
partidului eu sarcinile îndeplinite exemplar CHIMIŞTII DIN ORĂŞTIE aceşti patru ani să se ci
AU ÎNDEPLINIT PLANUL freze la 150 milioane lei.
PE PRIMII PATRU ANI Succesul, obţinut în între
Pe şantierul noii turnătorii de la Că8an : AI CINCINALULUI gime pe seama creşterii pro
ductivităţii muncii, arc la
In întîmpinarea marelui fo bază buna organizare a
în actuala etapă se impun : Aderarea ritmului rum al comuniştilor români producţiei pe secţii, schim
— Congresul al Xll-lea al buri şi formaţii, utilizarea
P.C.R. — din toamna aces raţională a timpului efectiv
de lucru, conlucrare perfectă intre proiectanfi-constructori- tui an, harnicul colectiv al — 'CVt f ¡ptsssî^i ¡ rJ — de lucru şi a capacităţilor
de producţie, respectarea
întreprinderii chimice Orăş-
tie raportează un succes de tehnologiilor de fabricaţie şi
menteri-electretelmicieni-beneficiar ! prestigiu : îndeplinirea pre a normelor de consum. în
această perioadă au fost
vederilor de plan pe primii
patru ani ai cincinalului re obţinute şi însemnate econo
Gheorglie Roşea, Kreatzer Io- voluţiei tehnico-ştiinţifice. A- mii de materii prime, mate
Primul obiectiv care va produce pe noua platformă han, Constantin Cernea, Petru vansul de timp cîştigat le anului, producţia industria riale, energie electrică şi
siderurgică de la Călan s-a stabilit să fie turnătoria de Chiriţă, Florca Jarcă, Ghcor- permite ca, pînă la finele lă realizată suplimentar în combustibil convenţional.
piese din fontă. Pentru început linia a Il-a, apoi rînd pe ghe Gavrilă, Aurel Coşobea,
rînd celelalte, pînă se va atinge capacitatea proiectată. în Constantin Drăghici, muncesc
prezent bătălia trebuie să se axeze_ pe realizarea fluxului într-adevăr, intens. Dar nu PRODUSE
tehnologic minim de punere în funcţiune. toţi o fac ca ei. SUPLIMENTARE
LA EXPORT
Urgenţele sînt mari şi multe, termenele scadente, şi -— Turnăm fundaţii pentru
aşa mult întîrziate, nu mai pot suferi nici o amînarc. linia transbordorului — spu
Dar să vedem cum răspund acestor cerinţe, într-o zi de nea Constantin Cernea. Sîn- Colectivele de muncă din ţ
muncă, pe rînd : tem patru betonişti aici. Li industria judeţului care au
plan la export se preocupă I
vrarea betonului ar putea fi
mai bună. Dar şi dacă termi stăruitor de realizarea la
năm fundaţia tot nu putem termen şi de bună calitate (
continua, că nu-i sosită şina a producţiei. In perioada
do cale ferată pentru a o care a trecut din acest an
monta. industria hunedorcană a li I
produse în valoare de peste s
— înlîmpinăm greutăţi din vrat suplimentar la export
cauza unui cablu electric. Cei 25 milioane lei valută. Ce
de la clectro trebuie să-l mu
CONSTRUCTORII lucrările pentru prima fază te ca să pot trece cu maca le mai bune rezultate în a- s
— Cu 41 de muncitori — de punere în funcţiune ? raua. Le-am spus, dar n-o fac cest domeniu le înregis
dulgheri, lăcătuşi, zidari, be- — Muncim zilnic 10 ore. — arăta lăcătuşul Gheorghe trează colectivele C.S. Hu Í
tonişti, sudori — nici un ab Ştim că după noi vin monto-* Roşea. Stagnăm cu lucrul... nedoara, I.F.E.T. Deva.
sent dp la lucru, muncim rii, instalatorii, cei de la c- Tlnărul miner sef de brigadă Titu Tiacenco de la I.M.
astăzi la tunelul de răcire lectrotehnic. Avem datoria să Paroşeni, lucrlnd cu un complex mecanizat. Folosind efi I.J.L.F. Deva şi Asociaţiei (
forme, vagonul de transfer le creăm fronturi bune de lu GH. I. NEGREA cient orele de muncă şi efectuînd o întreţinere corespunză economice intercoopcratiste
toare a utilajelor a realizat împreună cu ortacii săi de la în
oale, fundaţii de închidere la cru, aşa că intensificăm mun ceputul anului peste plan 17 000 tone de cărbune. de sere Sîntandrci. i
cuotoarelc de tratament ter ca peste tot. Luna septembrie (Continuare în pag. a 2-a) i Foto: ŞTEFAN NEMECSEK ţ
mic. canalul de racord la a fost o lună de vîrf pentru
coşul de fum, la amestecăto- noii Dacă ni se va asigura
rul cu role. Finalizăm hidro- tot ce avem nevoie, la 31 oc in trei există două, dar numai un! funcţionează
izolaţiile la hala ABC şi în tombrie a.c. încheiem lucră Consfătuire
chiderile de frontoane la ha rile pentru prima fază de pu
la ABCD — preciza ing. Du nere în funcţiune a liniei a Am întreprins recent un amintită nu există un punct cu cele afirmate de tovarăşa La Casa ele cultură din
mitru Crişan, şeful lotului 4 Il-a. raid în cîteva organizaţii de de informare. Ştef. Deva a avut loc consfătui
cenaclurilor
a
— construcţii. Urmărim pulsul lucrului în partid din oraşul Orăştie, — Carc-i motivul ? în biroul dînsei, într-o bi rea periodică judeţul Hune
literare
din
— După cum se munceşte, mai multe puncte. Construc pentru a vedea — acum la — Nu am reuşit să găsim bliotecă, existau într-adevăr doara. In cadrul consfătui
cînd credeţi că veţi încheia tori ca Alexandru Conţ, început de an de studiu în încă o încăpere disponibilă unele dintre colecţiile aminti rii a fost analizată «activi
învăţămîntul de partid — unde să-l organizăm. Sîntem te şi chiar şi broşuri cu ho- tatea din ultima perioadă a
himedoreni
do
creatorilor
! \ cum se prezintă punctele de foarte strimtoraţi cu spaţiul. tărîri şi documente ale parti literatură şi au fost discu
însemnări de scriitor •* documentare politico-ideologi- dului nostru. Dar după mo tate acţiunile ce se vor în
intimpinarea
treprinde
în
\ că, ce activitate desfăşoară CUM SPRIJINĂ dul în care erau „aranjate“ al partidului.
celui do al Xll-lea Congres
în rafturi ne îndoim că au
ele. Redăm, succint, cele con
PUNCTELE DE
i „Fantastica realitate“ ¡ statate. DOCUMENTARE fost folosite sau le foloseşte
cineva. Dăm doar un singur
Pe platforma ascult cum fierbe Cînd se deschide s Nu este spaţiu, ÎNVĂŢĂMÎNTUL exemplu, edificator. Pe aşa La C.A.P. Cristur
oţeluri ei Siemens oţelul în pînle- trapa unui cup I dar nici POLITICO- zisa colecţie a revistei „Mun s-au încheiat
Martin nr. 1 a cele celor cinci tor parcă am in IDEOLOGIC ca de partid“, aşezată teanc însămînţările de
C.S. Hunedoara cuptoare sub ma tra în pîntecele preocupare... deasupra bibliotecii, s-a aş
am ajuns la o re presiune. Oţe- abrupt al soare Aşa că facem şi noi ce putem. ternut un strat gros de praf. toamnă
oră matinală, lăria era în pli lui. Totul se pe De ce aţi venit tocmai la O parte din documentele şi Am cerut să' vedem maDelc
ciad schimbul de nă treabă. Oţe- trece uluitor de noi ? — ne „răspunde“ tova hotărîrile de partid care au pe probleme cu materiale ne Ieri, inginerul şef al C.A.P.
Tetea,
Inocenţiu
dimineaţă abia larii la fel. Cup repede. Macara răşa Elena Ştef, secretară ad fost publicate sînt aici la mi cesare diferitelor forme ale Cristur, transmis o veste îm
ne-a
preluase frîiele loarele ard cu lele uriaşe se junctă cii prqp.aganda al orga ne în birou. Tot aici avem învăţămîntului de partid, sin bucurătoare. Este vorba dc
nărăvaşului flu un duduit uşor rotesc, ducînd pe nizaţiei de partid de la Coo şi colecţiile revistelor „Munca dicat, U.T.C. Ni s-a pus în faptul că la această unita
te
încheiat
s-a
viu de oţel. Du rubpumînlean. A- nişte braţe întin perativa de consum din loca de partid“, „Era socialistă“ şi faţă un dosar cu extrase din griului, reaiizindu-se semănatul
inte
pă ce m-am o- ici sc petrece o se calcar şi mi- litate — atunci cînd ne-am ale altor reviste de specialita ediţiile gazetei dc perete. gral planul Ia însămînţările
hişnuil cu zgo lume, se desfiin exprimat dorinţa să vedem te. Colecţiile principalelor zia Crezînd că avem mai mult de toamnă pe 226 ha. La
succes
motul oţelăriei, ţează nişte stări VALERIU punctul de documentare poli- re centrale sînt la secretariat. noroc cu colecţiile ziarelor obţinerea acestui aportul me a
liotărltor
fost
la sugestia mais de agregare ale - BÂRGAU tico-ideologică. Cînd propagandiştii sau alţi centrale, am solicitat să le canizatorilor Gheorghe Be-
trului principal materiei, se capă ...Şi după cum aveam să tovarăşi solicită vreun' docu vedem. N-am avut. Intr-un i teag, Mate Zoitan, Dani
7 ibe.riu Pascu, tă altele. Totul (Continuare în constatăm în continuare, to ment sau revistă, le găsesc dulap, bine încuiat, stăteau Marton, Gheorghe Doru şi
prezent
am încercat să la mii de grade. pag. a 3-a) varăşa avea motive să ne pu aici. MIRCEA LEPADATU Gheorghe Suciu. In mobilizaţi
sînt
cooperatorii
nă această întrebare. Pentru Ne vedem obligaţi să fa la recoltatul porumbului de
că deocamdată, la unitatea cem o precizare în legătură (Continuare în pag. a 3-a) pe ultimele 45 de hectare.
Zile de vîrf la recoltatul porumbului
şi insămînţarea griului!
Ne aflăm la mijlocul săptă- • găsesc corespondent în fapte şi alţii au lucrat cu întreaga
mînii decisive pentru finali la C.A.P. Romos, unitate un răspundere pentru a pregăti
zarea recoltării porumbului şi de, datorită unei bune orga temelii trainice recoltei vii
însămînţării griului. încheie nizări _ a muncii, s-au creat toare. Cooperativa agricolă
rea grabnică a acestor acţi condiţii ca semănatul griului amintită oferă un bun exem
uni impune ca în toate uni
tăţile «agricole organizaţiile plu de urmat pentru toate
de partid şi consiliile de con IN CONSILIUL UNIC celelate unităţi din raza Con
ducere să «asigure mobilizarea AGROINDUSTRIAL siliului unic agroindustrial
întregului potenţial de forţe GEOAGIU Gcoagiu.
şi mijloace mecanizate la Merită relevate, dc aseme-'
strîngerea fără pierderi a în să fie terminat în această
tregii producţii şi realizarea săptămînă, întreaga suprafaţă nea, eforturile depuse de me
integrală a planului dc însă- destinată însămînţărilor, in canizatorii şi cooperatorii din
mînţări, folosind cu randa clusiv cea care a fost ocupată Cigmau în vederea terminării
ment maxim timpul bun dc
lucru în cîmp. Aceste dezi cu porumb, fiind eliberată. N. TÎRCOB
derate esenţiale ale campa Avînd asigurat front larg dc
rcc„i 1 i n a- i A„^ U '-, MeCaJ ' iziUorii ' 1011 TurtUi 'î au Pe combină şi Alexandru Rusu cu remorca, lucrti. mecanizatorii Ion Jur).
rtcoltmd porumb siloz. rolo . VIKGIL 0 N0IU
niei agricole dc toamnă îşi Zeii Herman, Miliai Mureşan (Continuare în pag. a 2-a)
