Page 34 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 8
Fag. 2
TW/MBOT«»«
n pregătirea Gongresului ai XSS-lea ai P.S.l. Zile de vîrf fes as
porumbului ltii
Adunări şi conferinţe pentru dări de seama şi alegeri în organizaţiile de partid (Urmare din pag. 1) ţelor dc cîte 60—70 hectare 10,00 Anunţ:
9,00 Telcşc'
rămase la fiecare unitate pî 10,10 Film s
grabnice a lucrărilor dc re nă la îndeplinirea planului E pis 0(1
Conferinţa pentru dare dc ■ rilor dc ciment, desele între fost folosite aproape deloc al comitetului de partid şi coltat şi semănat. Măsurile stabilit pentru cultura griu 10,50 Telex
10,00 Telex
seamă şi alegeri a organiza ruperi ale funcţionării altor pentru educarea colectivului, consiliului oamenilor muncii. tehnice şi organizatorice lua lui. Există suprafeţe libere, 10,05 Tumei
ţiei de partid de la între utilaje, nivelul redus de califi pentru combaterea tendinţelor Era firesc să se analizeze te asigură ca şi la această dar la fiecare din unităţile pionati
volei
prinderea dc lianţi Deva a con care a celor care le exploatea retrograde ale unor tineri din mai profund cauzele reale unitate planul la însămînţări- respective mai sînt şi terenuri 17.20 Viaţa
stituit un bun prilej de. analiză ză şi întreţin. La aceste întreprindere, pentru promo care au stat la baza răpu lc dc toamnă să fie realizat ocupate îndeosebi cu porumb. 18,50 .1001 dl
a muncii desfăşurate dc către neajunsuri de natură obiec varea spiritului dc disciplină, nerilor în urmă, să se stabi pînă la sfârşitul acestei săptă- Iată dc ce este necesar să fie 19,00 Tclejui
comitetul de partid în peri tivă care au existat la I.L. a înaltei conştiinţe muncito lească măsuri concrete şi să mîni. mobilizaţi toţi cooperatorii, 19.20 in ini
gresuli
oada care s-a scurs de la ul Deva — aşa cum subliniau reşti. Insuficient s-a acţionat se urmărească atent realiza Preşedintele C.A.P. din sa toţi locuitorii satelor Ia cule Part i di
timele alegeri şi pînă în pre în cuvîntul lor tovarăşii Va- şi pentru ridicarea calităţii rea lor. Vorbitorul a cerut tul Aurel Vlaicu, Aurel Ma sul porumbului, tăiatul coce i9,:$o Urgent
zent. Păcat însă că acest silc Dcac, Mihai Popa, lăn învăţămîntului politico-idcolo- comitetului de partid, consi riş, ne spunea că unitatea nilor şi eliberatul suprafeţelor 19,10 Rezom
20,05 Ora ti
prilei nu a fost folosit în su cii Mladin, Ioan Carculea şi S'ic- liului oamenilor muncii, co mai are de însă.mînţat cu care trebuie însămânţate în 20,45 (,’onexj
ficientă măsură pentru a se alţi vorbitori — s-au adău Aspre critici au adresat în mitetelor de sindicat şi U.T.C. grîu 70 de ha şi de recoltat această toamnă. Recoltatul inţific.
dezvălui cu tot curajul nea gat şi altele, de natură subiec- conferinţă comuniştii Vlad să-şi îmbunătăţească radical porumbul de pe 22 dc ba. porumbului ridică semne de 21,33 Teleju
junsurile care au existat aici activitatea, să acorde o mai Mecanizatorii au front dc lu întrebare în special la C.A.P.
în activitatea economică şi mare atenţie educării oame cru la arat şi pregătitul tere Pişchinţi, unitate unde, pînă
politică, pentru a se veni cu nilor muncii din întreprin nului, ceea ce le-a permis ca ieri, nu s-ă organizat acţiu
mai multe propuneri de mă Printr-un efort mii! mai dere, mobilizării întregului şi în seara zilei de 9 octom nea şi nu s-au mobilizat coo
suri care să ducă la îmbu colectiv la realizarea exem brie a.c. să-şi organizeze lu peratorii la strîngerea produc lîUCURIii
nătăţirea activităţii în toate plară a planului la toţi indi crul cu tractoarele în schim ţiei. ilioprogram
domeniile. Spunem aceasta intens, colectivo! dé li SI. Deva catorii. buri prelungite. Tractoriştii O suprafaţă destul dc în Radiojurnal
8,10
presei;
deoarece unii dintre partici Va trebui asigurat — a Nicolac Potinteu, Sabin To- semnată a rămas de însămîn- cliilor; 3,00
panţi la dezbateri s-au ferit spus în continuare primul se caci, Ionel Iosif, Simion Ra- ţat Ia C.A.P. Geoagiu, unde 9,U3 KAspui:
parcă să releve în cuvîntul trebuie să asigure realizarea cretar — ca cele peste 150 boca, lucob Loga şi Petru trebuie să fie mult intensifi lor; 10,00 I
10,05 Radio!
lor cauzele care au făcut ca , cadre tehnico-inginereşti din Coşa se străduiesc să asigure cat şi ritmul !a recoltatul po lor; 10,33 J
la această oră bilanţul acti unitate să contribuie în mai folosirea cu randament sporit rumbului. încheierea recoltării gărulul roii
vităţii dc producţie a unităţii planului fizic ia ciment mare măsură la găsirea de a utilajelor din dotare şi a fructelor şi apropierea de fi trescli; 10,1
Buleli
11.00
să fie cu totul nccorcspunză- soluţii care să conducă la îm timpului bun de lucru în nalizare a recoltării rădăci- Avanpremii
tor. bunătăţirea proceselor tehno cîmp pentru a finaliza grab noaselor creează condiţii ca .şi 11,33 Radio
Subliniind unele realizări logice. Rcfenndu-se la folo nic semănatul. culesul porumbului să lie ur Buletin de
comoară
fi
obţinute pe linia punerii în tivă, mai puţin subliniate în Tiţcica şi Gheorghc Grozav, sirea utilajelor şi a fondului La cooperativele agricole gentat. Concomitent cu recol 12,15 Dive
funcţiune a instalaţiilor, stră da'rea de seamă. Este vorba privind preocuparea insufi de timp, indicatori la care din Vaidei, Pişchinţi şi Ro- tatul, este necesar ca o aten 13.00 De la
daniile pentru asigurarea dc abaterile repetate de la cientă a comitetului de partid s-au obţinut rezultate slabe, a moşel mecanizatorii dau bă ţie deosebită să se acorde o- •divers- 20
il; 10,15 C
funcţionării acestora la capa disciplina muncii, nerespecta- şi sindicat precum şi a con atras atenţia comitetelbr de tălia la arături, pregătirea te norării prevederilor hiTondul t^Î25 Tehui
citatea proiectată — activităţi rca N.T.S., folosirea necores siliului oamenilor muncii faţă partid şi sindicat, consiliului renului şi semănatul suprafe centralizat al statului. în ugricul!
ră-te ţară i
la care comunişti ca Nonic punzătoare a timpului de dc problemele sociale, faţă oamenilor" muncii să aibă Iei in de ş
Plorea, Gavrilă Butuza, Vic lucru etc. de nevoile şi' cerinţele justi permanent în atenţie acest publică;
tor Bădin, Paul Amuzescu, In anul 1978, bunăoară, ficate ale colectivului. lucru, să acţioneze ferm, prin solistice; 1'
Ionel Bălaj, Sergiu Ghizelea, fondul de timp a fost utilizat O bună parte dintre cei toate mijloacele muncii poli iă si fcik;
Ioan Mariş, Mircea Grişan, in proporţie de numai 96,1 care au participat la dezba tice pentru îmbunătăţirea si tmâ IlIiiSI 20.00 interii
popular;
Alexandru Ghiţă şi mulţi al la sută, numărul de absenţe teri s-au referit în cuvîntul tuaţiei şi pe această linie. timpului; :
ţii şi-au adus o contribuţie ridieîndu-se la'3000 zile/om, lor la stilul de muncă al co S-a recomandat totodată co ^¡KÜÜÜÉ mmm nore; 22,00
valoroasă — darea de seamă iar în 1979 — pînă în pre mitetului dc partid subliniind mitetelor de partid şi de sin 23.00 Melo
Buletin
dc
a scos în evidenţă importan zent — în proporţie dc 96,8 că acesta n-a desfăşurat o dicat, consiliului oamenilor (Urmare din pag. I) cu selecţionarea lor. Nou stop
tele rămâneri în urmă ce e- la sută. Dc asemenea, s-a în muncă colectivă, unii dintre muncii să manifeste mai mul — Absenţi de la lucru sini ?
xistă aici la marea majori registrat un mare număr dc membrii săi neadueîndu-şi tă atenţie condiţiilor de viaţă MQNTQR1I — La noi nu lipseşte ni
tate a indicatorilor de plan. accidente. Se fac, însă lucrări contribuţia dccît în foarte şi de •muncă ale) întregului meni, iar Alexandru Vlad,
!n anul 1978 şi pe 9. luni de mîntuială, se mai manifes mică măsură la activitatea or colectiv, apreciind că criti- — Sintem două echipe de Gavrilă Qnfga, Gheorghe Spi- timişoa
din acest an, bunăoară, pro tă indisciplină, calităţii pro ganului. cilc aduse la conferinţă în ■ lăcătuşi montori pe turnăto ridonis sînt cei mai harnici. litatea rudi
cu tinereţe
ducţia fizică la ciment a fost duselor nu i se acordă aten N-au fost scăpate din ve această direcţie au fost cît se rie. 16 oameni — preciza lă — Avem mult aparataj c- şoară; 13,.'1
realizată în proporţie dc nu ţia cuvenită. Sînt încă dese dere nici alte neajunsuri ca poate de juste. cătuşul Florin Şaptelei, secre lectric restant : ■ condensatori conomiee ’
mai 03,64 şi respectiv 68,84 cazurile de ncfolosire la în re au existat în activitatea Anul 1980 bate la uşă — a tarul organizaţiei de pttrlid pentru cuptoarele cu inducţie, tualul eii
programul
la sută iar cheltuielile la 1000 treaga capacitate a utilajelor, economică şi politică făcîn- conchis vorbitorul. Să 1 ic dc la lotul 3 — montaj. contactori monofazici, separa repertoriul
lei producţie marfă au fost la unii tineri îndeosebi mani- du-s<: în acelaşi timp şi uncie luate toate măsurile, împreu- — Ce munciţi ? tori trifazici", contactori spe zică popul
depăşite în aceeaşi perioadă festîndu-se tendinţe de chiul propuneri valoroase care, în • nă cu centrala şi ministerul — Definitivăm asamblarea ciali. conductori flexibili şi iojoară,
Valeria B
cu 310 şi respectiv 165 Ici. şi superficialitate. făptuite, să ducă la îmbună de resort pentru .rezolvarea luminatoarelor pe întreaga altele —• continua maistrul 20,00 Radid
Necorespunzătoare sînt rezul înlăturarea acestor carenţe tăţirea întregii activităţi a u- problemelor cu care se con bală. facem ultimele iinisări Viorel Dura. Ar trebui să
tatele şi la producţia de var, •—• s-a subliniat în conferinţă nifăţii. fruntă întreprinderea, pentru la podurile rulante, care sînt intrăm- la staţia de pregătire
la indicatorul fond de timp, —• nu a stat suficient în a- în încheierea dezbaterilor asigurarea condiţiilor necesa toate montatei Muncim zilnic a amestecului de formare, dar
la consumurile de energie ca tenţla comitetului dc partid şi a luat cuvîntul tovarăşul re realizării planului, măcar 10 ore, iar echipa lui Gheor n-am front de lucru, n-au ie
re au fost depăşite cu 15 a birourilor organizaţiilor dc Ion Ciucu, prim-secretar al al acestui an al cincinalului ghe Depner, cîte 12 ore, la şit constructorii şi monturii
1
UEVA:
MWh/1000 tone ciment în bază din secţii şi ateliere. Comitetului judeţean de actual, obţinerii indicatorilor nişte lucrări mai urgente. La de acolo. N-avem ce ne tre casa (Pairi
1978 şi 9 MWh/1000 tone pe Munca politică de masă — au partid. Oprindu-se asupra proiectaţi. sfârşitul acestei luni vrem să buie, asta-i...' deliu (Aria]
1979. ţinut să precizeze în cuvîn cauzelor care au condus Ia Hotărîrea comuniştilor de la ieşim din prima zonă a pu întoarcerea
Dintre multiplele cauze tul lor comuniştii Octavian ncrealizarea planului fizic şi l.L. Deva, exprimată în con nerii îti funcţiune a liniei a CE SPUNE Ul/.ana, cj
subliniate în conferinţă, care Alic şi Cornel Cărăbăţ — altor indicatori cu consecinţe ferinţă, de a munci mai bi 11-a. Avem oameni destoinici, BENEFICIARUL ? (Aria) ; Poi
(Consducto
au grevat asupra nivelului de n-a acţionat în această direc asupra retribuţiei oamenilor, ne, de a-şi înteţi eforturile, cu multă experienţă, dintre Petru Adamovici, diriginte ŞA NI: Mih
realizare a producţiei fizice la ţie. Gazetele de perete, vitri fapt ce a condus Ia fluctua s-a completat armonios cu care i-aş numi pe Vasile Flo- de şantier : (Unirea); (
ciment şi altor indicatori, un nele calităţii, munca de la om la ţia marc de muncitori de aici, "adeziunea totală la politica rea, Constantin Murgoci, Mir Pentru actuala etapă nu-i, fudul dc fi<
i om in
loc principal îl ocupă func om, celelalte forme şi mijloa vorbitorul a apreciat că acest internă şi externă a partidu cea Căciulubă, Ioan Lovişte. suficientă forţă de muncă con-, xdj: lupe;
ţionarea defectuoasă a cup ce care au stat la îndcmîna fapt îşi găseşte explicaţia şi lui. ELECTROTEHNICIENII centrată pe turnătorie. Insta (Cultural);
toarelor de clincker şl a mo organizaţiilor dc partid n-au în stilul defectuos de muncă V. PĂTAM latorii, de pildă, au dc fina alături e ui
tore.se); LC
— De Ia şantierul electro lizat conducte, racorduri de 13 (Mineru
tehnic şîntem aici 8 meseriaşi apă, aer, gaz de furnal, gaz Falansterul
— spunea şeful de echipă metan, canalizări. Dar lucrea (Munci torc*
Sub conducerea organizaţiei comunal dc partid stă sarcina Tciss Mihai. ză: slab, Atenţia se cere acor Prietenii
(Muncitores
de partid, oamenii muncii Sub semnul unor ample de a întări spiritul de ordine — Astăzi, la ce lucraţi ? dată compartimentelor şarja- Tină nil din
din comuna Turdaş au înre şi disciplină în muncă la cele — Montăm barele de forţă re-topire de la linia a Il-a, iembrie) ; 13
gistrat rezultate meritorii în două cooperative agricole, dc la cuptoarele de inducţie. Rău planului minimal pentru por invizibilă
înfăptuirea planului de dez prefaceri economico-socfale a-i mobiliza pe toţi comuniş ieste că ne mai lipsesc peste nirea acestei linii. Se impune gt’rabar;
silă (Miner
voltare economico-socială în tii şi' locuitorii satelor la lu 100 metri liniari din aceste prezenţa proiectanţilor aici, în Misiunea c
' profil teritorial al acestei lo crările agricole, făcîndu-i să bare. Nici condensatorii nu vederea acordării asistenţei seriile r-II
calităţi. Evidenţiind realizări înţeleagă . că strîngerea fără sînt la fel, pierdem vremea tehnice de specialitate. şa (I'Tacăr
n AI: Vesti
le obţinute, materialele pre in comuna pierderi a recoltei este o înal dc cultură
zentate în cadrul lucrărilor tă îndatorire patriotică. că Completând cele spuse de beneficiar subliniem că la spectorul H
conferinţei organizaţiei dc prosperitatea cooperativelor a- turnătoria de piese din fontă se impun : mobilizarea tuturor brazi: l U-
ma) ; CAL/
partid şi participanţii la dez de scamă şi dezbaterile au gricolc şi a comunei în an forţelor, intensificarea ritmurilor de lucru peste tot, acorda ani (Casa
bateri au reliefat însemnatele tulul, Unele restanţe s-au în samblul său, bunăstarea coo rea celei mai mari griji calităţii lucrărilor, conlucrare per MERI A: Vi
reflectat pe larg preocuparea
registrat, de asemgnea, şi la
rezerve care trebuie mai in organizaţiei de partid pentru gospodăriile populaţiei. peratorilor depind nemijlocit fectă între toţi cei ce muncesc aici. în ceasurile petrecute în .feld (Mure
ma notă 2
tens valorificate pentru ca în dc contribuţia fiecărui cetă şantier am văzut că ziua de muncă nu-i folosită integral, LARI: Arii
anul 1980 şi în cincinalul vii punerea în valoare a poten în intervenţiile lor, comu ţean Ia obţinerea unor pro unii nu încep lucrul la 6,45, îl 1 să mai devreme, pauzele tor esc)
tor să fie amplificate simţitor ţialului productiv al comunei. niştii Ilie Roşu, Dragoş Cri- ducţii cît mai ridicate în sec de masă sînt lungi, plimbărcală este destulă, multe utilaje
prefacerile înnoitoare în viaţa Referitor la producţia vegeta şan, Gheorghe Filipescu, Stan torul vegetal şi în fermele nu sînt folosite lă randamentul lor... Sînt deficienţe nu im
economico-socială a comunei. lă s-a impus atenţiei necesi ca Opreana, Iosif Todor, A- zootehnice. posibil de înlăturat. Astfel,ritmul lucrului, şi aşa în multe I g*RG
tatea de a asigura o mai dam Lula, Florica Bilic, Vio- N. TÎRCOB
între altele, s-a evidenţiat mare stabilitate a recoltelor locuri slab, nu poate câştiga in intensitate !
faptul că, în perioada dintre medii ia hectar, o creştere a rel Balota, Floarea Dîx'van şi Rezultate]
alţii au făcut referiri concre
cele două conferinţe, planul lor an de an, în raport de te la neajunsurile manifesta iimm octombrie
la producţia industrială (la dotarea tehnică şi de dezvol te şi cauzele care le-au gene Extr. l :
secţia a IV-a din Pricaz a tarea bazei tehnico-materiale. rat, arătînd totodată şi mă mMmmS % Vi- i*, " 44, 18.
l.M. Orăştie. — n.n.) a fost Cele două cooperative agri surile ce trebuie întreprinse HMf-ii.....
îndeplinit în mod ireproşabil, cole din comună au demon în scopul creşterii producţiei Extr. a I]
inclusiv prevederile la export. strat că este posibil să fie de vegetale şi animaliere. Ei au 41, 33.
Si aici însă — după cum au păşit nivelul recoltelor medii cerut comitetului comunal de Fond tot
■ subliniat în cuvîntul lor co de 3 000 kg grîu, 4 000 kg orz, partid să manifeste intransi JMr 90L 318 lei,
muniştii Nicolae, Ţeghe, Vasi- 3 900 kg porumb boabe, 22 000 genţă şi combativitate faţă de - J^slf 241 735 lei.
le Stan, Gheorghe Mîrza, kg cartofi şi 35 000 kg sfeclă isP mm j
mg. ••• . . ■
Margareta Peterliceanu şi al de zahăr la hectar. Impor lipsuri, să subordoneze întrea
ga muncă politică şi educati
ţii. există însemnate posibili tant este însă ca din partea vă unirii eforturilor şi mobi • ®jy§ ■ / -* :
tăţi de a 'creşte productivita cadrelor tehnice, a coopera lizării întregului potenţial dc
tea muncii şi eficienţa econo torilor şi mecanizatorilor să forţe al comunei la realiza Timpul
mică, în care sens va trebui existe o preocupare susţinută rea sarcinilor economice, la ziua dc 11
să se acorde o atenţie deose pentru a aplica pe scară lar înfăptuirea obiectivelor cu mea se m
bită ridicării nivelului pregă gă tehnologiile înaintate, pen prinse în documentele ce vor *" • M şi în încăb
rul va fi
tirii politice şi profesionale a tru a efectua Ia timp lucră fi dezbătute dc Congresul al _ . .. r~ i v^a sufla n
tuturor lucrătorilor, introduce rile de întreţinere şi a evita Xll-lca al partidului. Strîn- m ’ wmr f > w: : est. Tem
rii progresului tehnic, îmbu pierderile la recoltare. ger grabnică a întregii re ¡ 'mm va ii eupr
i
nătăţirii permanente a con Dacă în privinţa realizării colte şi Încadrarea însămînţă- mm Jk»mm 4 grade, îr
maximă
diţiilor de muncă şi viaţă ale efectivelor de animale există rilor în epoca optimă sînt o- grade. Din
se
muncitorilor. r situaţie favorabilă, nu ace bicctive prioritare cu care mm va mai Ceai
sol.
Cum este şi firesc, dat fiind laşi lucru se poate spune des sînt confruntaţi comuniştii în neaţa.
faptul .că agricultura ocupă o pre realizarea producţiilor această perioadă. Pentru a le Platforma Călan : Şantierul I (lot II) construcţii, bateria dc cocs nr. 1. Maistrul
pondere însemnată-în planul planificate şi despre livrările finaliza în cele- mai bune St ci ian Negrea nu, împreuna cu membrii brigăzii de zidari şamotori condusă de Pavcl Ciu- La muiitf
economic al comunei, darea la fondul centralizat al sta- condiţirr în faţa comitetului ruş, discutând despre alegerea materialului la înzidirca camerelor regeneratoare. Foto : VIUGIL OXOIU să cu ceri