Page 35 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 35
JOI, 11 OCTOMBRIE 1979 Pafî. 3
DOCUMENTELE CONGRESULUI ĂL Xll-LEA AL PARTIDULUI
ÎN DEZBATEREA COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR
(Urmare din pag. 1) care are sarcina dc a sc ocu — Sîntem pregătiţi pentru
Prosperitatea, pa de buna desfăşurare a ac deschiderea învăţămîntuiui po-
i uzi ca vraişte tot felul de ziare vechi. tivităţii. Ce nu există însă litico-ideologic — subliniază
xilvarul“. — Accstea-s colecţiile ? aici ? Se pare că în ultimul tovarăşa Marin Muntcanu,
—• Da, dar încă nu-s puse timp nu prea a existat o pre secretară adjunctă cu propa
în ordine (? !). ocupare nici din. partea co ganda a comitetului de partid. :
al Cam- în această perioadă, premergătoare Con deplin cerinţele .mereu mai mari ale cetă Tovarăşa Viorica Polcacu, lectivului amintit, nici din După cum vedeţi, - primele i
ipean de gresului al Xll-lea al partidului, comuniştii, ţenilor. secretar al organizaţiei de partea tovarăşilor din comi două teme au fost pregătite. ,
toţi oamenii muncii participă cu însufleţire în comuna noastră, volumul deşlacerilor dc partid, recunoaşte deschis si tetul de partid al întreprin Materialele se află aici in j
şi înaltă răspundere la ample şi fructuoase mărfuri a crescut şi pînă acum dc la an la tuaţia relatată, şi ne confir derii pentru asigurarea func mape. Propagandiştii le pot j
dezbateri asupra proiectelor de documente de an, înregistrînd un ritm mediu anual dc 12 la mă cele aflate mai înainte, ţionalităţii punctului dc docu
'a Con- sută, fiecărui locuitor revenindu-i o vîtizare consulta. înainte cu două zile i
l-Ica al excepţională însemnătate ale Congresului. că în proiectul dc liotărîri, a- mentare. dc deschiderea, învăţămîntuiui j
Programul-dircctivă de creştere a nivelului medie de (i 000 lei pe an. probat de comunişti în recen REZULTATE BUNE, vom mai face o şedinţă dc i
rl cultură de trai în perioada 1981 — 1985 şi de ridicare In pas cu sporirea continuă a veniturilor ta adunare dc alegeri, este
portativ şi a puterii dc cumpărare a populaţiei, bună PE MĂSURA instruire cu propagandiştii la |
continuă a calităţii vieţii; elaborat din iniţia prevăzută organizarea unui nivelul comitetului, pentru a-i ]
firial gti- tiva şi sub directa conducere a tovarăşului starea şi prosperitatea locuitorilor comunei punct de documentare. Ur MUNCII DEPUSE...
il 5 Nicolae Ceauşcscu, atestă încă o dată că noastre sînt şi ele într-o creştere evidentă. mează să se găsească doar ...întreprinderea mecanică informa despre situaţia pla-1
Dovezi găseşti la tot pasul ; case noi, mobi spaţiul necesar... Orăştie. Cu toate că urmează nului la zi, pe sectoare şi a- j
întreaga politică dc edificare a socialismului, late modern, radiouri, televizoare, maşini dc teliere şi despre cele mai |
de dezvoltare economico-socială a ţării este spălat — ec să mai vorbin !, autoturisme pro PUNCT EXISTĂ, a sc muta peste puţină vreme noi probleme ivite în. activi- j
subordonată ridicării continue a nivelului dc prietate personală, şi-atîtea şi-atîtea altele. COLECTIV EXISTĂ... într-o altă sală, special ame tatea politico-educativă. Iii j
viaţă a) maselor largi, creşterii necontenite a Noua etapă, dc prosperitate, de bunăstare najată, punctul de informare noul local vom avea şi o sta- t
bunăstării întregului popor. ÎNSĂ' UNDE-I de aici este demn de toată ţie de radioamplificare, cu j
G,00 Ka- şi civilizaţie crescînde, pe care o prefigurează FUNCŢIONALI lauda. Colecţiile de ziare şi
eţii; 7,00 .. Printre prevederile cuprinse, Prdgratnul-di- programul-dircctivă generează desigur fireşti reviste sînt la zi. Toate cele ajutorul căreia vom populari- !
Revista rcctivă acordă o. importanţă deosebită şi sentimente dc satisfacţie şi deplină aprobare, TATEA ? za activităţile punctului de in- |
U melo- creşterii .volumului desfacerilor dc mărfuri, (> mape pe probleme, pentru formare.
dc ştiri; fn acelaşi timp, cu toţii sîntem conştienţi că La „Vidra“ — punctul de învăţămîntul politico-ideolo-
<Xf>âi ori care vor fi cu 36,5 la sută mai mari în 1985, prevederile' programului nu sc realizează dc Am relevat, concret, în rin- I
le ştiri ; laţă dc 1980, ca şi sporirii volumului prestă la sine, că ele sînt strîns legate de îndepli documentare funcţionează în gic, sînt actualizate şi bogate durilc de faţă aspectele, ne- j
l femei- sala de şedinţe. Nu credem în conţinut. Există aici plian
ai şla- rilor dc servicii, care va li la sfîrşitul viito nirea exemplară a obiectivelor actualului cin că este cel mai indicat loc, te şi grafice numeroase care gative şi pozitive constatate
Gricsi Pe- rului cincinal cu 5.4,3 la sută mai marc dccît cinal şi ale celui viitor. Hotărîrea noastră dar şi tovarăşii de aici, au, sînt folosite de cei 23 de pro în timpul raidului la punctele
'olcloric; în 1980. Programul-directivă prevede pentru este de a munci tot mai bine, cu pasiune şi de informare şi documentare |
Iri; 11,20: deocamdată, greutăţi cu spa pagandişti în timpul expune
dio-Tv. ; I anul 1985 desfacerea- unui volum dc mărfuri înaltă răspundere pentru a da viaţă marilor ţiul. rilor. Dc asemenea, există la politico-ideologică, din cele \
te; 12,00 I cu 80 miliarde Ici mai marc dccît cel din sarcini ce ne stau în faţă. Punctul este, în general, bi punctul de documentare şi un trei unităţi economice din O- l
2,05 Din | răştie. în concluzie, ce sc j
nostru: j 1980. Este o sarcină deosebit de importantă LĂSCUX ZGlRCEA ne dotat cu cele necesare unei „Cadran juridic“ bine dotat.
coral ; j care. evident, terbuie realizată atît cantitativ, preşedintele cooperativei de consum, documentări, şi informări te Programul dc activităţi, care poate spune despre funcţie- j
5,00 Club ! cit mai' ales calitativ, pentru a satisface pe comuna Sarmizegctusa meinice. Există şi un colectiv era afişat la loc vizibil, con nalitatca şi eficienţa puncte- i
ladiojur- j ţine o largă paletă dc acti lor de documentare din cele ;
i tineret; format din opt tovarăşi, şi un
ganizare "N~ responsabil, Zagoni Zoltan, vităţi politico-educative. 3 unităţi ?
I) B li CU
LT,00 Bu-
Opinia
ta n tanc e
că cora „DEPĂŞIRE“
le serii; în documentele Congresului al Xll-lea — 1
in Ic cui ui acum lucrări dc centralizare electrodinanîieă NEPERMISĂ
reflexele Proiectul ele directive şl programul-dircctivă la staţia llia, iar în anii viitori, la staţiile
ante so de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică Cîmpun-Surduc, Gurasada, Burjuc, Zam şi Colectivul de redacţie al li
c-o oră; şi de introducere a progresului tehnic in peri llteu. Se vor introduce tehnici noi de trans
24,00 gazetei de perete „Ener
9,05—5,00 oada viitorului cincinal — sînt prevăzute obi port. ; containcrizarea, paletizarea, pachetiza- gia“ din sectorul energetic
nocturn. ective şi măsuri de modernizare a transportu rea şi transcontainerizarea. Staţiile Simcria, al C.S. Hunedoara — al li
lui pe C.P.R.. trecerea la aplicarea celor mai Deva şi Hunedoara au şi început acţiunea de cătuit din tovarăşii Gh.
noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în acest încheiere de contracte cu beneficiarii dc Munleanu, M. Dumbravă,
important sector al economiei naţionale. transport pentru folosirea unor asemenea teh
Aciua- Aceasta înseamnă continuarea la un nivel nici. Transportul mărfurilor cu aceste sisteme G. Braşoveanu, 1. Cîrlan,
La braţ Gr. Băncilă — sa află în
zică li calitativ superior a procesului dc moderni noi se va mări cu 30—40 la sută faţă de neplăcuta situaţie de a fi
na te e- zare început mai intens în ultimii ani. nivelul actual. De asemenea, în următorii
uirî din In anii următori se vor executa-— aşa 2—3 ani staţiile Simcria-triaj, Peştiş, Simcria, depăşiţi de evenimente.
în ac- Actualmente, gazeta publi
.00 Din cum prevăd documentele Congresului al Xll- Deva şi regulatorul de circulaţie Deva şi că un articol dedicat... Zi
de mu lea — ample şi complexe lucrări dc moder Petroşani vor trece la transmiterea şi prelu lei. internaţionale a copi
ia Cd- nizare a transportului, de introducere şi folo crarea automată a datelor privind încărcarea
irbii si lului şi altul intitulat,
40,30— sire pe seară largă a tehnicilor şi tehnologiilor vagoanelor de cale ferată prin instalarea de „Cum întîinpinăm ziiid de
avansate la care muncitorii, cadrele dc spe terminale de calculator în aceste Unităţi şi 23 August“.
cialişti din domeniul cercetării, al producţiei care vor lucra direct cu centrul dc calcul
de echipamente, din construcţii şi exploatare Bucureşti al C.F.R. Pentru a-i ajuta pe to
îşi vor aduce întreaga contribuţie. Amintesc varăşii mai sus menţio
în acest context faptul că se va termina Ing. MIHAI VASILICĂ Un colţ ai Lupeniului ce întinereşte po naţi să iasă din impas,
construcţia liniei ferate Deva—Brad, se lac staţia C.F.R. Simeria verticala. tot mai mult te recomandăm să consul
:i.Ic? de Foto : A. . LICIU te calendarul de unde pot
•mă in
OARA: • rtpcce * i desprinde cu uşurinţă că...
icara); am intrat cam de multişor
paşilor 6 b în ultimul trimestru al a-
învinsă „Fanţi KítlS, nului.
ETR Ci
le circ
Pre- (Urmare din pag I) combinaţiile şarjei aflată in Unei mame adevărate deloc s-o vadă, iar cînd bă chiar mai mult, căci
nbrie) : plină fierbere. se găsesc tre (ca .şi unui tată adevărat, i-am trimis-o cu „Salva n-a venit nimeni după ei,
;publ:i-.
tl vals cute in rubrici speciale. Ca dealtfel) i se frînge inima rea' 1 acasă, n-am găsit-o. nu le-ani găsit părinţii.
Cin ci litrei/. Seamănă eu un bi un buletin de identitate cînd i se îmbolnăveşte o- Alt caz.: Radu Cristian — Ce s-ar putea face
dunci- necunoscut gest, — riliml ¡ic pentru noi oamenii, in cup dorul' şi îşi regăseşte li
:ez pe — .un puşti de 3 ani şi pentru a combate astfel
RILA : care ni-l aducem aminte torul .'l se găseau la acea niştea sufletească abia a- 8 luni, cu ochi mari, ce de atitudini ? i-ani între
e I~.IT din copilărie. oră 100 tone de oţel. Zgura tunci cînd băieţelul sau abia a învăţat să rupă bat pe cei doi interlocu
DAS A: Vorbind de macarale, mă se scurgea vicleană pe lin fetiţa îşi reiau, sănătoşi, cîteva cuvinte şi care se tori. fată opinia dr. Ii. OBICEI NEDORIT *1
mele
CÂNI: gîndesc ce formidabil lucru gă capac într-un orificiu locul in familie. Un mod „lipeşte“ de oricine, în Magii eru :
(7 No e să fii macaragiu pe io a- special. Un oţelar o răcea de a gîndi, proceda şi speranţa pe care încă n-o — Să acţionăm mai as La curăţătoria chimică
ri rea ţa simţi foarte firesc, în spi pru, prin opinia publică, de pe strada Lenin din
osie) : semeuea maşină care hră cu apă sub mare presiune, poate mărturisi, dar, pro Deva persistă un vechi şi
reg A- neşte cuptoarele pentru o- fn spatele, cuptorului 1 alt ritul înaltelor îndatoriri babil, o simte că acel ori căci „spitalul e o instituţie
*»TIE : fel! Îşi. bagă ghearele pi oţelar lovea cu o rangă in ale' umanismului socialist cine poate fi mama sau de sănătate, ce funcţio prost obicei: acela dc a
nu — cărora li se aliniază ma tatăl ce l-au adus pe lu nează în sprijinul celor închide unitatea în timpul
levan- uă-n inima cuptorului, în tr-lin cilindru care scoica programului, de servire a
VGIU- lichidul vi.scos şi incandes sunete înfiorătoare. Era joritatea zdrobitoare a ce me. Femeia ce l-a inter bolnavi, nu bunică unde
(Casa cent. Cupa aceea lunguiaţă, semnalul de aducere a oa lor ce aduc pe lume copii, nat, la 30 august, a zis lăsăm copiii pentru îngri cetăţenilor, după bunul
: In jire. Adică acest gen de plac. .Miercuri, 3 octom
ul ar) ; ca un căuş dacic, iese dină lelor pentru descărcare. iar faptul' înnobilează că o cheamă Rozalia, iar brie a.c., ora 9,30, patru
(Cine- untru brumată bogat, ciucuri, Am intrat în bala din înaltul titlu de părinte. falşi părinţi să simtă mai
peste grei anină- de pereţii ei Din păcate, nu toţi pro mult oprobriul opiniei pu persoane aşteptau în fala
; si- subsolul cuptoarelor, unde blice, al colegilor de mun intrării cu pachete volu-
kobs- subţiri dar foarte, rezistenţi. tuburi uriaşe, conducte dc cedează astfel şi dacă l minoasc, dar nu sa cleran-
Ulti- Nu trebuie uitaţi inşii oţe- forme dudule străpung sub ne-am propus astăzi să ne că, al Vecinilor. în al doi ' ja nimeni să explice si-
GHE- lar in hainele lor -verzi solul miraculos al oţelărici. ocupăm de astfel de ca lea rînd, să fie puşi să
Lii nci- plătească zilele de spita ţ tnaţia. Sau credeţi, lova-
dc azbest, circuUnd pe ili- ‘fotul e aici un amestec de zuri o facem din următo 1 răişa lucrătoare, că afişul
ncrarii bine stabilite, calcu realitate şi de fantastic. Ce rul considerent: a aban lizare de care copiii lor 1 decolorat, din care nu se
lat. după hărţi aşa de si frumos ar fi să-i spun r dona copii în spital este pe soţul ei Nicolae şi că au beneficiat fără să fie J putea deduce motivul zu-
ES gure incit nimic nu se mai „Fantastica realitate“ ! a un gest nu numai lipsit locuiesc în Micro 15, bloc nevoie. l vorîrii uşii, şi mai ales .
wt poate iiitimpla iu interiorul unui subsol de oţclărie. de cel mai elementar spi 60, etaj 5, apt. 4. Adresa Lr. Eugenia Dineş, con-, / cînd se va deschide, era »
acestei atmosfere dc muncă, rit uman, ci şi o probă" a — cum s-a constatat mai sidera : . convingător ? *•
in 10 Discut cu maistrul principal lipsei celei mai subţiri ur — Autoritatea tutelară
Gheorghe Boar e numai liberi u Pasai, secretarul apoi cînd părinţii au fost I Aşteptăm un răspuns f
de trei ani oţelar. Om solid comitetului de partid. îmi me de simţ matern, ca să căutaţi să-şi ia acasă co a municipiului ar trebui 5 din partea conducerii Coo- }
l, 23. nu zicem mai mult, în pilul sănătos — era falsă, să intei'Vină mai prompt
şi statornic, cu gesturi stă- reproşează faptul că el are speranţa că cine are min- . 1 peralivei „Progresul“ ' în
pînite, dar cu un chip copi foarte mulţi oameni, buni şi nu se ştie dacă numele pentru internarea acestor l sensul clarificării situaţiei i
lăresc şi naiv. Arc patru eu am notat doar cîţiva. te şi inimă va înţelege. sînt reale însă se poate minori la instituţiile de * şi a unei bune organizări (
copii, stă în ..Micro 5“ şi Mă roagă să mai scriu cîţi Dar să revenim de la afirma că părinţii lui Ra ocrotire, fie şi provizoriu, muncii în această unita- S
?
c de Ioc (lin Blaj. Dorinţa abstract la concret pentru du Cristian .nu sînt părinţi iar miliţia să-i caute cu \ te al'tl de mult solicitată.
;un : lui nr. 1 ? Să slăpîheasca va in notesul meu. E vorba a pune în atenţia opiniei adevăraţi. 'mai multă operativitate pe \
sport de loan 1 raţă, Ştefan Cos publice, a factorilor ce au Dr. Horaţiu M a ghem, cei ce-şi abandonează co
ţoale picăturile tle oţel, să ÎNGRĂŞĂMINTE
le ştie toate rosturile, aşa ind, Mircea Nanii, Nicolae atribuţii în această direc şeful secţiei pediatrie, ne piii în spital. DE IZBELIŞTE
ţie, cîteva aspecte :
Ncicu, loan Cclinescu —
un cum se cere în Prhieitul de proaspăt căsătorit cu o ma- spunea : Iată cîteva opinii asu
Directive ale Congresului al — Mititica asta — ne — Cazuri de abandon al pra cărora trebuie medi \ - • 1
l La intrarea în salul Din- «
Xll-lea al partidului nos caragislă tot de la O.S.M. spune dr. Eugenia Dineş, copiilor în spital avem tat căci comportări de ge ţ cu Măre, în plin cîmp, la î
tru, pe care el le-a studiat I, Molnar Atila. Insistă să-l de la secţia pediatrie a piuite. Iată, un copil al nul celor.ce le-am abor i marginea unui lan de po- ţ
intru bine. trec şi pe loan Dragosin, Spitalului Deva — arătîn- familiei Todea din Deva dai în acest articol nu sînt i nimb, au fost „depozitaţi“ l
Vre- proaspăt subingincr ieşit du-ne o. fetiţă de cîţiva ă- a fost internat la noi timp conforme cu înaltele în
oasă O macara c in plină re 'clin amfiteatrele institutului nişori ce abia învăţase să de 84 de zile, deşi după datoriri de părinte, cu ţ mai mulţi saci cu îngră- )
Cc- vizie. Lăcătuşii şi electricie ţ şăminte chimice. Neuvînd ţ
intul nii. robotesc pe ea, îi con huriedorcan, caro dă probe umble — a fost adusă la 10 zile de spitalizare pu normele .etice şi morale / asigurat nici un fel de a- Í
sud- de preocupare serioasă pen noi pe ziua de 30 iulie şi tea fi luat acasă. Multă ale societăţii noastre so
Umă trolează şi verifică cu aten încă e tot aici, 'deşi e de vreme însă n-ani reuşit cialiste şi nu- e deloc fi ) coperiş sau pază, stocul f
da îngrăşăminte este în- I
■1 şi ţie starea de lucra. Mişcarea tru treburile oţelului şi ale s
tura le este vioaie, acolo sus, la oţelărici. i »mult sănătoasă. Cînd a a- s-o găsim pe mama lui, resc ca un omuleţ de cîţi tr-uii permanent pericol dc i
i de dus-o, mama ei zicea că abia mai apoi am aflat va ani să stea sănătos în s
t se mare înălţime, deasupra fo lată cum poţi vedea, prin locuieşte în colonia de la că munceşte la Popasul spital, să întrebe şi să diminuare, cantitativă, şi de -
i la cului, a oţelului şi aerului cîţiva oameni, interiorul şi \ depreciere calitativă. Cine i
im i- încins, tn cabina de coman înfăţişarea unei oţclării, si .Mintia şi că se cheamă turistic Strei şi am che se întrebe ţ unde eşti, i este oare ..gospodarul“ ca- |
dă a cuptorului 3 il găsesc tuaţii, cazuri — -mărcii: Macrău. Ei bine, mama mat-o să-şi ia odrasla. Am mămico ? J re administrează în acest '
pe Viisile Anton. Are în drum cil oţelului huncdorcan Carolinei — aşa se nu avut şi cazuri cînd ani'ţi * mod ingrăşăminlele ?
faţă raportul şarjei, ‘foaie către viitor. meşte fetiţa — n-a venit nut copii în spital 6 luni. TSJATAN EONDQIl