Page 37 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 37
Proletari din toate tarile, uniţi-vâ )
ANUL XXXI
___________ I
NR. 6 821
VINERT,
12 OCTOMBRIE
11)70
4 pagini — 30 bani
IN LUMINA ORIENTĂRILOR DATE DE SECRETARUL GENERAL
0 reuniune
'AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA ŞEDINŢA
DE LUCRU CONSACRATA PERFECŢIONĂRII ACTIVITĂŢII ştiinţifică
IN DOMENIUL ECONOMIEI FORESTIERE de prestigiu
ŞI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
„Participarea tineretului
la înfăptuirea obiectivelor
Economia forestieră —în faţa unor cincinalului revoluţiei ştiin-
ţiiico-tchnicc“ a fost tema
importante sarcini calitative unei prestigioase reuniuni,
organizate la Institutul dc
Ca şi în celelalte sectoare saltului de Ia acumulări can naţionalc şi s-au dat preţioase mine Petroşani sub auspi
de activitate, în perioada cin titative la o calitate nouă, orientări pentru îmbunătăţi ciile Comitetului munici
cinalului viitor sarcini deo superioară. Aceste sarcini şi rea muncii în viitor. pal al U.T.C., filiala Va
sebite revin şi economiei fo- * cerinţe au fost subliniate din Sarcini mobilizatoare revin lea Jiului a Centrului de
resti.crc. După cum se menţio nou de secretarul general al în viitorul cincinal şi colecti cercetări pentru probleme
nează în proiectul de Directive partidului, tovarăşul Nicolac velor de la I.F.E.T. Deva. le tineretului şi catedră dc
Congrcnuliâ al Xll-lca Ceauşescu, în şedinţa de lucru Deşi volumul dc exploatare ştiinţe sociale din institu
tul gazdă.
al partidului, activitatea de consacrată perfecţionării acti a masei lemnoase se va men
Manifestarea, ale cărei
prelucrare şi exploatare a vităţii în domeniul economiei ţine, cu mici diferenţe, la. ni lucrări s-au desfăşurat în
lemnului se va dezvolta în forestiere şi materialelor de velul actual — respectiv la plen şi pe secţiuni („Edu
principal pe scama sporirii construcţii, ţinută în capitală circa un milion mc masă lem caţie—conştiinţă“ şi „Inte
gradului de valorificare a în ziua de 12 septembrie a.c., noasă anual —, producţia grare—participare“) a dat
masei lemnoase, ceea ce în unde s-au analizat realizările valorică va creşte cu peste
seamnă că şi în munca noas obţinute de la începutul anu 12 la sută, exclusiv pe sea .posibilitate participanţilor
tră, a lucrătorilor forestieri lui în aceste importante sec ma valorificării superioare a — cercetători, cadre di
dactice universitare şi stu
se pune cu acuitate problema toare ale economici noastre masei lemnoase. Valoarea ce denţi din Bucureşti, Iaşi,
se va obţine în anul 1985
Ing. IOAN NICOLA Braşov, Cluj-Napoca, Deva
SĂ ÎNTIMPINĂM CONGRESUL AL XII-LEA directorul I.F.E.T. Deva Platforma Călan : Şantierul n montaj, lotul II. Echipa jtle şi Petroşani — să susţină
instalatori condusă «ie comunistul Eugen Amihăiesei instalea comunicări «1c marc inte
AL PARTIDULUI CU SARCINILE ză conductele clin tunelul hidro de la funaiele :î-4, fiind me res, care au transformat
(Continuare în pag. a 2-a) reu cu sarcinile îndeplinite. Foto : VIKGIL ONOIU dezbaterile intr-un util
ÎNDEPLINITE ÎN MOD EXEMPLAR schimb dc experienţă. Co
municările lucrărilor în
industria municipiului Deva a plen au beneficiat de te-
îndeplinit planul pe patru ani ai Piuitele rîdfcafe de oamenii muncii Wc dc majoră importanţă,
care au vizat perspectivele
dc dezvoltare a Văii Jiu
cincinalului lui, în lumina orientărilor
date dc secretarul general
nomisirca materiilor pri al partidului, tovarăşul
me, combustibilului şi c- Rezolvarea operativă şi temeinică a pro muncii în audienţe şi scrisori rezolvate Nicolae Ceauşescu, cu pri
nergiei, colectivele clin c- blemelor ridicate dc oamenii muncii în operativ şi temeinic !“. lejul vizite! dc lucru fă
conomia municipiului şi-au audienţe, cereri sau scrisori a stat şi stă Iu cadrul ei> cititorul ya întilni, tratat cută, în august, în - acest
à realizat lună de lună şi an în permanenţă în atenţia partidului şi în diverse genuri gazetăreşti, modul în bazin carbonifer,- cu ac
Y, cent pe mecanizarea şi
A de an sarcinile de plan, statului nostru. Hotărîrca C.C. al P.C.U. oare.se rezolvă de către diferite organe,
acuinulînd însemnate spo din martie 1978 ca. şi Legea nr. 1/1978 în diferite instituţii şi întreprinderi aceste modernizarea lucrărilor din
ruri de producţie. sînt expresiile cele mai concludente ale probleme, va împărtăşi experienţa bună» subteran (comunicare sus
Aceasta a făcut ea, în a- acestei permanente atenţii. în baza lor, va aduce critici la adresa acelora care ţinută de tovarăşul Nico
ceste zile, în întâmpinarea Ia toate nivelurile se analizează periodic manifestă tendinţa dc purtare a oame lae Hancş, secretar al Co
celui de al Xll-lca Con mitetului municipal de
CONGRESUL gres al partidului şi a a- stadiul rezolvării cererilor, rcclamaţiilor, nilor pe drumuri. paxtid Petroşani), utilitatea
Apreciind că Direcţia judeţeană pentru
propiatci conferinţe de sesizărilor şi propunerilor făcute de oa cercetării problemelor vi
menii muncii prin scrisori şi audienţe, probleme de muncă şi ocrotiri sociale
partid municipale, colecti se întreprind măsuri pentru combaterea este un veritabil punct de intersecţie a tale ale educării şi formă
vele de muncă din indus tendinţelor dc amînarc ori de rezolvare traiectoriilor multor cereri, sesizări, recla rii tinerei generaţii pentru
tria municipiului Deva să facilă. maţii sau propuneri ale oamenilor muncii muncă şi viaţă (prof. univ.
Hotăriţi să materialize raporteze îndeplinirea cu dr. ing. Dumitru Fodor,
ze neabătut sarcinile ec 82 de zile mai devreme a In-scopul îmbunătăţirii în permanenţă din judeţ, deschidem rubrica noastră. Vectorul Institutului dc
le revin din documentele planului pe primii patru a acestei importante activităţi şi comba >,Problemele ridicate dc oamenii muncii mine Petroşani), „Proble
în audienţe şi scrisori — rezolvate ope
Congresului al XI-lca şi ani ai cincinalului. Avan terii unor tendinţe de tărăgănare, ziarul rativ şi temeinic“ eu articolul „O obligaţie me ale orientării profesio
Conferinţei Naţionale ale sul dc timp cîştigat Ic va nostru iniţiază rubrica dc faţă, cu gene nale şi integrării tineretu
partidului, oamenii mun permite că pînă la sfir- ricul „Problemele ridicate de oamenii politică, legală şi morală“, semnat de di lui în muncă şl viaţă, fac
rectorul acestei instituţii judeţene.
cii din unităţile industria şitul anului să înregistre torii care concură la solu
ls ale municipiului Deva ze o producţie industrială ţionarea lor“ (prof. univ.
acţionează cu dăruire şi suplimentară în valoare 0 obligaţie politică, legală şi morală dr. Ovidiu Bădina, dc la
abnegaţie, obţinînd rezul de f)05 milioane ici, con Academia „Ştefan Ghcor-
tate deosebite în activita cretizată în peste 1,4 mi ghiu“V
tea dc producţie. Punînd liarde kWh energic elec Pe la Direcţia judeţeană pentru pro rezolvată cit mai operativ şi cit mai Şi lucrările pe secţiuni
accentul principal pe fo trică, 2 00(1 tone cupru şi bleme de muncă şi ocrotiri sociale trece temeinic. La ce se referă acest mod de ale reuniunii au vizat pro
losirea. capacităţilor de 200 tone zinc în concen anual un volum impresionant de cores comunicare cu oamenii ? Gama referiri bleme privind influenţa
producţie şi respectarea trate, 3 500 tone dc pre pondenţă — cam 25 000 dc intrări. Aces lor este extrem de diversă. Iată, bună progresului tehnic asupra
programelor zilnice dc parate şi conserve din tora li se mai adaugă circa 2 500 dc oară, în sfera forţei de muncă ea cuprin formării profesionale a ti
lucru, pe creşterea pro carne, alte produse mate scrisori ce se adresează direct instituţiei neretului în întreprinderile
ductivităţii muncii şi re riale şi bnnuri de con noastre şi peste 2 500 de audienţe ţinute ILEANA BÂRŢAN miniere, căi şi metode ale
ducerea pe toate căile a sum. Cele mai concluden la oficii sau la conducere. Este de la sine directorul Direcţiei judeţene pentru muncii de dezvoltare a
cheltuielilor de produc te realizări Ic au energe- înţeles că o corespondenţă, o scrisoare, probleme de muncă şi ocrotiri sociale conştiinţei politice a gene
ţie, şi în primul rind a ticienii dc la Mintia şi o audienţă cuprinde în sine o problemă raţiei aflate la vîrsta îm
celor materiale, pe eeo- minerii de Ia Deva. a unui om, pe care el ar vrea s-o ştie (Continuare^iri pag. a 3-a) plinirilor, factori motiva-
ţionali în alegerea profe
siunii.
Iu cîmp, la culesul porumbului, oameni în halate albe, oameni în salopete
— Şi mîine, pe aici pă Apoi, au urmat trei zile
mântul va „primi altă cu „fierbinţi“ în care, pe cele
loare“, ne spunea preşedin 18 ha, n-a mal rămas urmă
ta Cooperativei agricole din de» ştiulete pe tulpinile de
Orăştic — Florica Orăşan. porumb. Totul a fost recol
„-Pe aici“ nu înseamnă tat şi transportat în acelaşi
altceva decît locul unde ne timp. Mult porumb obţinu
aflam. Adică tarlaua „Poie seră cooperatorii de prin
niţa“, tarla aşezată în stin partea locului. între 4 400
gă drumului ce duce spre şi 4 000 kg la hectar. Dar
Orăştie, chiar la intrarea în acţiunea nu s-a încheiat.
oraş. „Altă culoare“ — bru Au mai rămas de adunat şi
nul brazdelor de pămînt cocenii. Cine a trecut pe a-
pregătite să „legene“ cîte- colo, la interval de două
va anotimpuri, seminţele,
apoi spicele de grîu. zile, şi-a putut da seama că
Pînă mai ieri-alaităieri, „aspectul“ tarlalei se schim
prin lanul acesta de po bă de la o zi la alta. Chiar
rumb vîntul se plimba hoi
DORIN CORPADE
Un grup de muncitoare'«le la întreprinderea chimică din Orăşlic ajută cooperatorii la eliberatul terenului de eo- nar făcînd să foşnească sec
Foto ; VIKGIL ONOÏU frunzele uscate. (Continuare în pag. a 2-s$
